11,066 matches
-
da impresia că sunt niște povestiri simple. Ele cuprind adevăruri vaste ce ne angrenează toate forțele intelectuale și spirituale atunci când ne străduim să înțelegem lecțiile ce le conțin. Dealungul anilor, la diferite intervale de timp, în mod special m-am aplecat asupra unei parabole ce mie mi s-a părut una dintre cele mai interesante. Am observat că de fiecare dată ce studiam această parabolă plecam îmbogățit spiritual și pe deplin conștient că nu am captat tot adevărul cuprins acolo. Ba
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
Părintelui cu Domnul Iisus Hristos și în Hristos s-a consumat deja în această istorie. Teologia Părintelui Dumitru Stăniloae este o teologie filocalică. Este frumoasă prin însăși natura ei, dar conduce și la o înfrumusețare duhovnicească a celor ce se apleacă să o studieze. Oricine citește o scriere a Părintelui poate să-și dea foarte repede seama că are de-a face cu altceva, cu ceva care nu se mai găsește într-o asemenea consistență și intesitate, la alți teologi. Iar
PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
-
lira mea suna-va al dragostei fior. Iar tu vei fi prințesa ce-ascultă-nfiorată Cuvântul care zboară spre-al cerului mister, Visând la ziua-n care veni-va c-altădată Un cavaler romantic cu suflet giuvaer. Dar rogu-te, prințesă , te-apleacă pe fereastră Și dă-mi spre liniștire năframa ta de dor Voi săruta cu grijă lumina ta măiastră Și-ncălecat pe Pegas, porni-voi iar în zbor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: cântec din alte vremi / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CÂNTEC DIN ALTE VREMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354195_a_355524]
-
cei suferinzi, a auzit cuvântările lui Hristos pline de cuvinte de iubire și speranță pentru întreg neamul omenesc. L-a privit ca Fiu al lui Dumnezeu și ca Fiu al omului, i-a văzut fața, ochii, gesturile, l-a văzut aplecându-Se lângă cei îndurerați și spunându-le cuvinte de mângâiere, l-a văzut predicând Evanghelia celor păcătoși și adresându-le mesaje de speranță și iubire. Ba mai mult de atât, Iuda a fost primul dintre ucenici căruia Iisus i-a
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
la catedră, Confrate în mărturisitul dumnealui Crez artistic: „Sunt un autor care încearcă să-i reprezinte pe contemporani după puterile sale”. Și eu aș vrea, am suspinat! Răsfoiți „lista”! Halouri, cu numele autorilor și cărților asupra celor care s-a aplecat și veți constata că lecturile de „La început de mileniu” formează un Curcubeu vărgat peste țara aruncat, căci olteni de-ai noștri sunt doar câțiva: Geo Dumitrescu, Ion Georgescu, Florea Firan. Vin apoi: sătmăreanul George Vulturescu, suceveanul Matei Vișniec, mizileanul
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
priviți în ansamblu Privirea caută doar vadra cu cas Parabolă albă intrată-n meandru Ei știu să iubească dăruit, cu pătimi Adâncul codrului, lumina și glia Se risipesc în stropii de lacrimi Cu care au udat milenii România Pe câmp, aplecați ca semn de întrebare Sunt cei ce măsoară pământul cu sapă,îl trec parcă prin cantare și prețul plătit îl știe doar vântul Că nu sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământa aceasta țină știind să îndrăgească
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
mine pentru că ochiul tău nu poate duce prăbușirea radicalului dintre noi doi o moleculă trece pe degetul tău inelar ai cules alintul sânului din iarbă eu mă jucam cu frunzele le șopteam iubirea noastră și atunci crengile toate s-au aplecat înspre mine să asculte și să fure din mugurii mei ascunși în palme am spus că TU e prea mult pentru amândoi urma aerului după TU se curbează în formă de inimă dar eu vreau să fug împreună cu dorul vreau
AM SPUS CĂ TU E PREA MULT PENTRU AMÂNDOI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354673_a_356002]
-
frunză din copacul pe care se sprijină noaptea să bem coniacul până la ziuă știu că acel saxofon mi-a urmat pașii și tu știai că sunt prostituata vieții mele dar ai rămas cu mine doar atât cât să nu-ți apleci fruntea de pământ Timpul este un suflu. El ne trece, noi îl simțim. Povara nu e conștiința? E ca un trup în care ne ascundem. Adevărat. Dar noi întoarcem treptele pe dos, tânjim cu ochii la înalt deși nu știm
TRATAT DE SINGURĂTATE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354672_a_356001]
-
îmi repeta de “crucioiul, luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez, țipînd din răsputeri și dând din mâini să mă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
să-nlocuiască Iubirea mamei mele sau gândul ei curat... Și nu cred că vreodată va vrea să locuiască De mine despărțită!... Nu fac așa păcat!” Rănit cumplit de vorbe, se înroși la față, Se-nfurie, hapsânul, uitând de ce venise, Se aplecă spre Mara, de umeri o înhață Și o privi cu ură. Nechibzuind, decise Din brațele fetiței, păpușa să o smulgă, S-o rupă-n bucățele, s-o calce în picioare Să o arunce-n focul din drum... Mara să plângă
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
de bunătate și când întâlnea câte o vietate rănită, avea grijă de ea până se punea pe picioare. Păsările se întreceau în a-i cânta, iar ea dansa și zâmbea când vântul neastâmpărat îi ciufulea părul. De multe ori se apleca și săruta cu delicatețe căpșorul gingaș al florilor cu roua încă pe ele. Sya privea totul cu inocență, fiind încântată de concertele păsărelelor, de zborul delicat al fluturilor, de mersul norilor pe cer, de aromele pădurii și de chemările depărtărilor
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
capulpentru a-l putea privi în ochi. Avea gura întredeschisă și buzele îi fremătau ușor în urmărirea melodiei. Și-a lăsat privirea printre genele apropiate în ochii lui, simțindu-i cum o sorb cu mare încântare. Înclinându-și capul și aplecându-se ușor în timp ce o strângea spre pieptul său vânjos, Cristian a sărutat-o pe gură într-un impuls pe care nu șil-a putut stăpâni. Buzele ei au răspuns sărutului ce venise pe neașteptate tocmai în clipa în care își dorea
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
odăile, căsuțe tradiționale din lemn folosite ca loc de adăpost de proprietarii terenurilor. Apa care curge paralel cu șoseaua este foarte limpede, având chip de zăpadă topită și foșnet de pădure. Brazii care cresc pe unul din malurile ei își apleacă din loc în loc crengile gata să o atingă în semn de venerație și dorință de contopire. Ne rețin atenția câteva formațiuni. Pe malul ei două stânci gemene între care se află doi brazi înalți crescuți din aceeași tulpină alcătuiesc un
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
Ai plecat în zi cu soare, Multă lume și coroane, Duminica în sărbătoare, Eu am mers fără bastoane. M-au urcat într-o mașină, Cu un mers parcă de melc, Nu puteam merge de mână, Peste capu-ți să mă aplec? Cântau preoții prohodul, În drumul greu spre cimitir, Asculta smerit norodul, Tu erai rece-n sicriu. După slujba funerară, Ne-am luat rămasul bun, Când au scos sicriul afară, Eu plângeam ca un nebun. Mormântul era gata, La locul nostru
AI PLECAT ÎN ZI CU SOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347175_a_348504]
-
greu în viață Și-ncotro nu știi s-apuci, Mergi pe drumul ce te-nvață Calea Prea Sfințitei Cruci! ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE E limpede; o, ne-nsemnată Cruce ! E limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă, cu taina frunții bolnavă de sudoare... Dar iată, iată marea disperare a timpului fugar ce-nghite lacomă secunde mituite de-o mână transcendentă... Ascultă-mă, nu vreau să mori
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
și tu... destul că mie visele-mi sunt pradă închise-n temniță; și ce-ntuneric!... Tu să m-asculți pe mine și să nu vrei să mori chiar dacă -i limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă... Și ea m-a ascultat: s-a-ngrămădit întreagă-n rădăcini și-acolo-n stâncă a-nceput să crească, să crească mută de singurătate, cu brațe drepte și cu fruntea albă
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
În prima zi, era cu câinele prin curte și aștepta să se-ntoarcă fiu-său de la serviciu. Deodată aud că se izbește ușa de la intrare de perete și soacra-mea și-adună toate puterile, se ține de poale și se apleacă la 90 de grade, strigând: - Săăiiiiii, Rodiiicăăă!!! Săăiii, Rodiiicăăă, c-o vinit Ion!!! Așa elegantă, proaspăt coafată, cu ochii-i minunat de albaștri, Doamna Bărbat jucă inubliabil rolul soacrei îngrijate "să-i sară nora" când puiul ei intră pe poartă
DE IERI... de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347212_a_348541]
-
nu a beneficiat ca alții de mijloace și ocazii favorabile, el reprezintă totuși în epocă o remarcabilă personalitate a culturii românești, rămasă pe nedrept într-un con de penumbră. Generațiile de azi doritoare de a-și descoperi înaintașii să se apleacă cu tot mai multă insistență asupra operei lui Grigore Pleșoianu și vor constata cu plăcută surpriză valoarea sa perenă. 18Școala din Cerneți data din anul 1793, dacă nu mai înainte, ea desfășurându-și, cu întreruperi, activitatea până în perioada venirii lui
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
dată să atingă spații care, unui muritor de rand îi sunt adesea irelevante. Harnica, dotată cu hâr și putere de muncă uluitoare, scriitoarea face adevărate pelerinaje spirituale prin paginile cărților pe care le-a scris și publicat până astăzi. Se apleacă cu seriozitate și dorința de-a descifra mesajul și asupra cărților semnate de colegii de breaslă. Nu ii ceartă, nu îi ia peste picior, nu le dă sfaturi; doar nuanțează tusele peste care un cititior obișnuit ar trece fără să
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
asemănarea dorințelor sale. Astfel, fiecare haiku în parte, este ca o poveste captivă în grunjul cristalului de sare. Sarea lacrimei personale. În stil Haiku s-a scris și se scrie, mai ales în ultima vreme, cu voluptate, multi poeți se apleacă spre taină care înveșnicește floarea de cireș în Țară Soarelui Răsare, dar puțini reușesc, precum Cezarna Adamescu, să realizeze și opere de artă. ,,O arhivă de gânduri fictive” - spune undeva autoarea, dar opera să este mult mai mult decât o
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
române și universale, literatură contemporană, versurile celor mai mari poeți ai lumii. Românul strămutat din Sebeșul de Sus al Mărginimii Sibiului în Lumea Nouă, având în urmă 63 de ani de viață în exil - a știut să-și bucure sufletul aplecându-se spre pictură, dar și spre muzică, miunata artă a sunetelor. Are alături o soție - împătimită iubitoare de muzică bună -, iar în casa lor găsești sute de înregistrări de toate genurile, de la muzica populară românească până la perlele muzicale ale titanilor
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
Bukowski dacă nu vine explodînd din tine în ciuda a orice nu o face. numai dacă vine neîntrebată din inima și mintea și gura și viscerele tale nu o face. dacă trebuie să stai cu orele holbîndu-te la ecranul calculatorului sau aplecat deasupra mașinii tale de scris căutînd cuvintele, nu o face. dacă o faci pentru bani sau faimă, nu o face. dacă o faci pentru că dorești femei în patul tău, nu o face. dacă trebuie să stai acolo și să o
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
cu care ne întâlneam pentru prima oară. Chiar dacă nu toți stăm astăzi cu gândul mereu la ei, totuși, sunt sigură că nu-i om pe acest pământ care să nu-și amintească de chipul acela care trecea printre bănci, se apleca și ne conducea mânuțele în conturarea primelor litere și cifre. Eu îmi amintesc mereu de ei, începând de la doamna mea învățătoare - căci o adevărată doamnă era „tovarășa” mea care, cu multă dragoste și răbdare m-a ajutat să fac și
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
2012 Toate Articolele Autorului Este ziua ochilor tăi blânzi, catifelați Și a răbdărilor cu mine și a celorlalți, Ești minunea mea pe-acest pământ Datorită căreia, eu am venit și, sunt! Îmi amintesc de tine și de frumusețea ta Se-aplecau și florile pentru a te salută, Ceru-ntreg cu stele și soarele când apărea Te priveau pe tine și ziua ce abia mijea. Azi îmi spune lumea că aș semăna cu tine Nu știu să mă bucur sau să plâng
E ZIUA TA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357096_a_358425]
-
mă lase să dorm în ultima bancă. Din altă stofă decât copii de moți de la Beiuș, aceștia mi-au promis ajutorul: ce fel de ajutor mi-au dat am constatat ceva mai tarziu, când m-am trezit cu multe capete aplecate peste mine. Printre acestea să află și cel al profesoarei de germană, care fusese înștiințata de prezență în clasa a unui străin care dormea cu șlițul de la pantalon desfăcut. Altă dată, la sfârșitul primăverii (în pauza mare de 20 minute
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]