3,431 matches
-
altor frați. Și fiindcă, datorită îndelungatei familiarități pe care acest sfânt a avut-o cu mine, am cunoscut mai îndeaproape intenția sa, și de asemenea am fost aproape de el pe perioada redactării amintitei Reguli și atunci când a fost prezentată Scaunului Apostolic pentru a obține aprobarea, pe vremea când eram într-o funcție inferioară, ne-ați cerut cu insistență să declarăm și punctele slabe și obscure ale aceleiași Reguli și să dăm un răspuns cu privire la alte aspecte dificile. Așadar, oricât am crede
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
va fi stabilit acest lucru, vom aproba un astfel de statut. 11. În sfârșit, întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul general prin intermediul unei constituții speciale din aceeași perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă fericitul Francisc, totuși ați cerut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost acordată permisiunea de către superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și de aptitudinea lor. Excepție făcând însă mereu mănăstirile mai sus numitelor surori închise, nu-i este îngăduit nimănui să intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și binecuvântare apostolică. Deoarece urmărim Ordinul vostru cu binecunoscuta afecțiune, și de aceea îi dorim din suflet printre altele un progres continuu cu lăudabile dezvoltări, ne îngrijim cu atenție părintească de tot ceea ce i-ar putea fi de ajutor pentru o înflorire adecvată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sau bunuri mobile asemănătoare, nici nu pot fi transferate în afara Ordinului sau înstrăinate în vreun fel, indiferent de cine ar fi fost ele donate, vândute, transferate spre uzul fraților, în orice mod au fost transferate sau vor fi, dacă Scaunul Apostolic sau cardinalul sfintei Biserici, care v-a fost dat pro tempore ca protector, nu a dat autoritatea sau acordul generalului sau miniștrilor provinciali: fiindcă dreptul, proprietatea și administrarea acestor bunuri, atât imobile cât și mobile (cu excepția acelora asupra cărora se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lor, gândindu-ne la bunăstarea parohiilor și la bunul vostru nume, fără a adăuga nimic nou în sarcina voastră referitor la condițiile acestui punct, ci folosindu-ne de drepturile vechi și noi, vă poruncim cu strășnicie tuturor, prin această scriere apostolică, în virtutea ascultării, ca de acum înainte să nu acceptați la oficiul divin în parohiile și oratoriile voastre, în mod discriminatoriu, enoriașii altora, în zilele de duminică și de sărbătoare; nici să nu-i acceptați vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
va risca pericolul degradării și, în afară de aceasta, va fi constrâns cu fermitate de către episcopul diecezei, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitate de apel și fără a se putea prevala împotriva lor de niciun indult sau privilegiu apostolic. Dată la Napoli, la 22 noiembrie [1254], în cel de-al doisprezecelea an al pontificatului nostru. 12. Bula «Nec insolitum» a lui Alexandru al IV-lea Alexandru, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, tuturor venerabililor frați arhiepiscopi și episcopi, preaiubiților fii abați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
slujitorilor lui Dumnezeu, tuturor venerabililor frați arhiepiscopi și episcopi, preaiubiților fii abați, priori, decani, arhidiaconi, arhipreoți și altor prelați ai bisericilor și tuturor persoanelor ecleziastice, atât diecezane cât și regulare, oricărui ordin sau profesiuni ar aparține, [transmite] sănătate și binecuvântare apostolică. 1. Nu este ceva neobișnuit și nici o noutate ca acele lucruri ce sunt îndeplinite sub presiunea îndatoririlor și în grabă, întrucât se neglijează analiza unei ponderate reflecții, trebuie să fie reexaminate printr-o mai profundă considerație, pentru ca să fie expuse într-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai profundă considerație, pentru ca să fie expuse într-un mod mai corect și exact prin intermediul unei tratări atente și mai complete. 2. Într-adevăr, pe vremea papei Inocențiu al IV-lea, predecesorul nostru, de fericită amintire, au fost emise de Scaunul Apostolic unele scrisori, prin care el impunea cu strictețe, în virtutea ascultării, tuturor religioșilor, indiferent de ordin și profesiune, următoarele norme: - ca de acum înainte să nu-i accepte cu ușurință, la celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în pericolul degradării și va fi constrâns cu rigurozitate de episcopul diecezan, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitatea de a face apel și fără a putea aduce în mod valid împotriva ei vreun indult sau privilegiu apostolic. 3. Așadar, fiindcă ne-am propus să reflectăm mai atent și să decidem după o mai profundă analiză cu privire la scrisorile amintite, dorind mai ales binele păcii și mângâierea liniștii pentru biserici și pentru toți ecleziasticii, am considerat că aceste scrisori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
materie sau la vreun aspect de-al său, împotriva religioșilor menționați sau a altora dintre ei, într-un mod general sau particular, în afara formei comune sau obișnuite, să fie revocate în totalitate. Din acest motiv, vă trimitem tuturor această scriere apostolică pentru [a vă înștiința] că nu aveți de-a face nimic cu ceea ce s-a stabilit prin intermediul acelor scrisori sau din cauza poruncilor, a preceptelor sau a sentinței, conținute în ele, din moment ce de-acum înainte nu mai au niciun efect sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dacă nu un „pește capturat“? Ce altceva reprezintă orașele și satele moștenite de ducele de Dunder, dacă nu un „pește capturat“? Ce altceva este sărmana Irlandă pentru temutul harponist care poartă numele de John Bull? Ce altceva este Texasul pentru apostolicul harponist, fratele Jonathan? Oare posesiunea nu constituie pentru toți aceștia legea însăși? Dar dacă doctrina „peștelui capturat“ e aplicată pretutindeni, doctrina înrudită a „peștelui pierdut“ e cu atît mai aplicabilă, pe plan internațional și universal. Ce altceva era America în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
repune în dezbatere relația dintre creație și morala omului care scrie, dintre singurătate și suferință, suferință și iubire. Argumentele din Apărarea lui Galilei sunt reluate în epistola către Seneca, filosoful și sfetnicul lui Nero, cu aceste vorbe aspre în ton apostolic; „Și, acceptând să fiți sfetnicul lui Nero, ați acceptat ca filosofia să fie sfetnica unui ucigaș. Chiar dacă ați vrut în felul acesta să-l temperați, împuținând numărul victimelor. În loc ca Nero să condamne numai în numele unui călău, în numele unui nebun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
nu doar pe autor, ci, în egală măsură, Biserica și Universitatea - instituții slujite cu sârguință și devoțiune, în spiritul ostenelii duhovnicești și a profesionalismului firesc. Prof. univ. dr. Stoica Lascu CUVÂNT CĂTRE CITITORI În definirea teologică, misiunea creștină este vocația apostolică a Bisericii, „de a propovădui Evanghelia lui Hristos la toate neamurile” (Matei 28, 19), chemându-le la reconciliere în numele lui Hristos prin pocăință și botez. Misiunea, sau mai precis misionarismul, este un act de trimitere către lume: „precum M-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acesteia. Încă de la începuturile creștinismului, răspândirea Evangheliei a fost inseparabil legată de formarea unor comunități creștine, prin convertire personală, mărturisirea credinței și botezul în numele Sfintei Treimi (Fapte 2, 9-10; 37-38). Chemarea misionară a Bisericii creștine ține de natura ei apostolică. Misiunea este un act de fidelitate a Bisericii față de „cele douăsprezece pietre de temelie și cei doisprezece apostoli ai Mielului” (Apocalipsa 21, 14). De aceea, acest fapt pune în lumină valoarea universală sau ecumenică a mesajului Evangheliei (Fapte 14, 27
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
arată „prezența atâtor neamuri” la Cincizecime (Pogorârea Duhului Sfânt), (Fapte 2, 9-12), ca realitate a reconstituirii unității omenirii prin reconcilierea în Hristos-Domnul nostru (Faptele 10, 34-36). Realitatea și imaginea Bisericii la Cincizecime este reversul turnului Babel, de aceea proiectul ei apostolic este acela de „zidire a Trupului lui Hristos” (Efeseni 4, 12). Pe de altă parte, datoria de a propovădui Evanghelia (Fapte 11, 17) este clamată și de faptul că adevărul trebuie să fie întrupat în fapt (Ioan 3, 21). Scopul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
felurile de daci: cei ce cultivă pământul în interior și cei ce poartă căciuli de oaie și cresc bogate turme de vite pe malurile mănoase” (ale Dunării - n. n.). Precizarea de mai sus este deosebit de prețioasă în legătură cu fixarea „ariei misionare și apostolice” a Sfântului Niceta. Astfel, eruditul arheolog Vasile Pârvan a ajuns la concluzia că Sfântul Niceta de Remesiana, dacoroman de origine, a predicat învățătura creștină „pe cele două maluri ale Dunării”, fiind „apostolul dacoromanilor: din dreapta și din stânga Dunării”. Pe lângă mărturiile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Vasile Pârvan a fost preluată și susținută și de alță istorici și cecetători. De pildă, istoricul Nicolae Iorga amintește pe Niceta printre „apostolii” ținuturilor din stânga Dunării. În același sens se exprimă și Radu Vulpe despre Sfântul Niceta „a cărui activitate apostolică a avut urmări hotărâtoare asupra creștinării populației romane din Dacia carpatică, stăpânită de barbari, și care și-a întins activitatea până la Tomis...”. de asemenea, Constantin C. Giurescu apreciază misionarismul Sfântului Niceta în termenii următori: „Om învățat, autor al mai multor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
au intrat în vocabularul limbii române. Prin urmare, dacă ținem cont de informațiile Sfântului Paulin de Nola, de caracterul misionar al creștinismului primar, de stilul simplu, pe înțelesul tuturor, a scrierilor Sfântului Niceta, de ținuta sa sacerdotală, de zelul său apostolic în predicarea Evangheliei la numeroase populații, încă neîncreștinate, aflate printre daco-romanii băștinași, și dacă luăm în calcul faptul că „Dunărea n-a despărțit ci a unit pe locuitorii de pe cele două maluri ale ei”, putem conchide că osârdia episcopului misionar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Opera misionară, de o largă respirație ecumenică, pe care o conducea Sfântul Ioan Gură de Aur de la Constantinopol, susținută de Sfântul Teotim I de Tomis pe malurile Dunării de Jos și în străvechea Dacie Pontică, era împlinită cu mare râvnă apostolică și de Sfântul Niceta de Remesiana, atât în Dacia Ripensis și Mediterranea cât și la nord de Dunăre. Trăsătura comună a lui Niceta cu Teotim de Tomis o reprezintă acordul strâns între activitatea intelectuală și trăirea practică a credinței. Bun
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pur ortodoxă, fiind alease citatele cele mai potrivite pentru argumentarea adevărurilor de credință împotriva ereziilor sau pentru edificarea credincioșilor săi. Practic, învățătura pe care o preda catehumenilor săi, era prezentată ca un rezumat al întregii Scripturi. Alături de cuvântul biblic, Tradiția apostolică este al doilea izvor de inspirație al adevărurilor de credință cu caracter de obligativitate. Pentru a fi în consensul ecumenicității, trebuie să fii bine informat - în viziunea nicetană - asupra învățăturii Părinților Bisericii și să fii în concordanță cu ei. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ecumenicității ortodoxe în cele două secole amintite a contribuit, în mod decisiv, predicarea păcii în toată Biserica, pace de dimensiuni ecumenice, fundamentul solid, al dezvoltării normale a vieții tuturor oamenilor. Prin urmare, ecumenicitatea exprimă sobornicitatea Bisericii, unitatea și ortodoxia credinței apostolice, apărate și întărite prin sinoadele ecumenice și întărite prin diferiți factori (școlile catehetice, misionarismul Bisericii, prietenia între ierarhi, călătoriile, propovăduirea păcii, etc.). b) Termenul ecumenism a fost pus în circulație la începutul secolului XX de către Mișcarea ecumenică și s-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se străduiesc ca Biserica să fie una. Tradiția patristică a secolelor IV și V a ilustrat limpede ecumenicitatea Bisericii, a cărei esență este adevărul credinței și viața creștină, contopite într-o unitate, pe cât de largă, pe atât de fidelă atmosferei apostolice. Unul dintre reprezentanții ecumenicității patristice din secolele IV-V este Sfântul Niceta de Remesiana. Viața, activitatea misionară și opera teologică a acestui ilustru ierarh pot constitui un punct de plecare pentru dialogul intercreștin actual. II. Sfântul Niceta de Remesiana, exponent
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]