11,785 matches
-
care am ajuns în anul de grație 1987, când, la cerere, mi-a fost aprobat dosarul de pensionare, după 37 de ani de armată a trebuit să pun arma jos,să recunosc calitatea de pensionar și că nu mai sunt apt pentru armată, nu mai pot trage bine la țintă mi s-a uzat vederea și-mi tremură mâna. A fost foarte greu, toată armata de pensionari au încercat acest sentiment și cred că le-a fost la fel de greu, dar trebuie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Hei,..Rabdă inimă și taci,cum ai fost nu te mai faci.Inainte cât de multe,înapoi nu mai e unde. Aceste sentimente le-au încercat toți pensionarii militari, când a fost musai să pună arma jos, chiar dacă mai erau apți să o poarte câțiva ani buni. Dar cum toate au un sfârșit și milităria, indiferent la ce armă este, trebuie să aibă un capăt, un finiș, care nu trebuie să se sfârșească în cazarmă, inspectorat, sau alte locuri aiurea, dar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sud a Bucureștiului? Nimeni nu bănuia încă apropierea celor 250 de "indieni cu două pene", așa cum erau numite, codificat, avioanele P-38. Din efectivul de 38 de IAR-uri 81, de care dispunea în acel moment grupul, numai 23 erau apte de zbor, celelalte găsindu-se în revizie și raparații. În principiu, încă 12 aparate urmau să fie gata de zbor în câteva ceasuri. Dan Vizanty povestește: "Aerodromul militar Popești-Leordeni (20 km de București). O dimineață splendidă de vară, soarele strălucitor
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta o nouă formă de sociabilitate conferă construcției marilor ansambluri atributele unui proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marcheze prestigiul social, un eveniment (sărbătoare, înmormântare, să ofere informații privind credința religioasă, ca simbol al protestului social, ca satisfacție față de nou sau frumos, ca simbol al averii, ca mod de personalizare (produsele unicat) etc. Diversificarea bunurilor pe criteriul serviciilor apte a fi satisfăcute oferă o zonă largă pentru inovare. A sprijini transferul de inovare Transferul produselor cunoașterii devine o direcție importantă în cadrul economiei conduse prin cunoaștere (Hoffman, Glodeanu, 2006, 291). Transferul produselor cunoașterii, radical diferit de transferul produselor materiale, pune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
numele de cislă), iar în cazul particular al Vrancei, Vrancea întreagă. În acest sistem, al cislei, obștea sătească era cea care repartiza suma ce revenea fiecărei gospodării în parte, ținând seama în principal de numărul de vite și de copii apți de muncă. În cazul Vrancei, „adunarea cea mare a Vrancei” repartiza partea ce revenea fiecărui sat (Stahl, 1998, vol. I, 134-135). Acest sistem fiscal arhaic a intrat adeseori în conflict cu organizarea modernă a statului, care a impus un impozit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
onoarea de a fi un om de Curte. Dacă privești atent, îți dai seama că singura calitate dobândită care a fost întipărită în el cu putere, și pe care a reținut-o mereu neschimbată, este aceea care l-ar face apt pentru această meserie, o mare circumspecție. Oricât de transparent ar fi prin natură, el este închis în sine din principiu. Nu contrazice, e foarte înclinat să facă un mister din orice. Deși are un suflet deschis, el păstrează nu numai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se oprească pe calea pe care a intrat din bravadă. Reușește mai puțin când afectează alte feluri de merit. Astfel, de pildă, nu încape îndoială că este capabil de afecțiune, chiar de o anume tandrețe, dar are pretenția că e apt de sentimente foarte vii și foarte profunde, și vrea în același timp să-i fie admirat calmul pe care îl arată când suferă de durerile sufletului. De fapt, calmul acesta este în natura sa. Nu îi este greu să se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pentru schimbare va depăși cadrul sistematic, formal al educației și se va insinua în activități nonformale și informale, aspect deosebit de important dacă am acceptat că fenomenul schimbării a depășit de mult perimetrul școlii. Tocmai de aceea individul trebuie să fie apt să întâmpine schimbarea și să-și resemnifice acțiunile prin raportare la aceasta. Educația pentru schimbare ar putea constitui o pârghie esențială în revizuirea atitudinilor față de școală, societate, viitor, în medierea practicilor vechi cu cele propuse de reforma educației în ansamblu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sale în plan personal și organizațional; * Anticiparea schimbărilor; * Promovarea creativității și inovației, a performanței, îmbunătățirea continuă a rezultatelor etc. f) La nivelul managerilor școlari: * Asigurarea unui management profesionist, performant la nivelul fiecărei instituții de învățământ; * Dezvoltarea unor strategii manageriale viabile, apte să răspundă condițiilor de eficiență impuse de actualitatea acestui domeniu; * Diagnosticarea mediului intern al școlii (misiune, obiective, comunicare, cultură și climat organizațional etc.), precum și a mediului extern al acesteia (relația cu comunitatea); * Dezvoltarea competențelor manageriale specifice; * Promovarea strategiilor de dezvoltare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ale educației, schimbarea provoacă școala la un efort prospectiv de dezvoltare. Ea a devenit în fapt o realitate a timpurilor moderne. Deși oarecum timid, școala a început să capete alt chip, să se manifeste ca o organizație capabilă de înnoiri, aptă de a "învăța" să se adapteze schimbărilor și să-și evalueze deficiențele. În conturarea acestui chip educația pentru schimbare are un cuvânt decisiv. Cu cât analizăm mai atent, cu atât suntem mai convinși că schimbarea în educație este indisolubil legată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
așezări, între care 402 sate și 139 cătune, grupate în 55 comune. După această dată, numărul așezărilor s-a mai redus întrucâtva, mai ales prin contopirea unor cătune cu satele vecine în vederea realizării unor sate mai mari, viabile și competitive, apte pentru măsurile de modernizare. Abia în ultimele trei-patru decenii, tihnita viață sătească tutoveană a intrat într-un proces de rapide și imprevizibile transformări ca urmare a împuținării răzeșimii și migrării tineretului la oraș. Este de așteptat ca intrarea în Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zile nu a mai trimis pe nici unul dintre noi cu vitele, a făcut-o singur zi de zi, căci, rețin și acum vorbele lui ... "ele nu știu de sărbători" (cu alte cuvinte ... ele trebuie hrănite dacă vrei să le ai apte de muncă). Grija pentru vite este pentru țăran mai mare chiar decât pentru om (omul se descurcă, animalul nu, dacă este privat de libertate). Al doilea exemplu (dintre numeroasele cazuri trăite) s-a întâmplat în vara anului 1940. Terminasem cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
exaltare patriotică, ci și o reală înviorare economică, consecință concretă a noilor împroprietăriri și reîmproprietăriri din lumea satelor, a dezvoltării comerțului și, în general, a creșterii bunăstrării orașelor și a întregii țări. Primii ani (1924-1931) Desigur, nu eram noi, copiii, apți a înțelege aceste procese, dar știu că în casa noastră, a vecinilor, a mai tuturor sătenilor domneau armonia și buna înțelegere. În ceea ce mă privește, nu am amintiri neplăcute. Probabil că nu eram un copil problemă ... nici prea zburdalnic dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
vederea este rezultatul acțiunii neîntrerupte a imaginilor asupra receptorilor vederii. Imaginile zboară cu viteză foarte mare, împingând în față atomii aerului, care, prin pupile, pătrund în corp și dau naștere senzației. Senzația ia naștere doar în acel corp care este apt să preia formele de acțiune ale atomilor. Ochiul este cel care vede și nu sufletul cu ajutorul ochiului. Cu această teorie a nașterii senzațiilor, Lucretius a fundamentat și alte explicații ale fenomenelor sufletești, cum ar fi senzația vederii la depărtare, iluziile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în 1905 a primit încredințare din partea Ministerului Francez al educației să elaboreze și să prelucreze pentru copiii cu retard mental un instrument pe a cărui bază aceștia să poată fi selecționați și îndreptați spre școli speciale. Trebuiau deci separați cei apți pentru învățătură, fie ei și leneși la învățătură sau care nu vor să învețe, de cei care, dintr-un motiv oarecare înnăscut și bine determinat nu pot să o facă. În cartea sa, Studii experimentale ale inteligenței, care a apărut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Gheorghe din MAI, am efectuat conform ordonanței de percheziție din 8 august 1958, emisă de anchetatorul penal de Securitate Lt.maj. Tănase Vasile, asistat de Locot. Ferfelea Ion, percheziția domiciliară la numitul Stolojan Vlad din Buc. Bul. 1 Mai nr. 201 apt. 4 etaj 2 raion Grivița Roșie. La percheziția domiciliară a asistat Stolojan Sanda Lucia, fiica lui Duiliu și Lucia, născută în Buc. la 12-11-1919, de profesie dactilografă, domiciliată în Buc. Bul. 1 Mai nr. 201, raionul Grivița Roșie. În urma percheziției
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr, cât, mai degrabă, de reconstruirea și reconfigurarea referențialului politic, potrivit intențiilor persuasive ale locutorilor. Cercetarea comunicării politice a evidențiat necesitatea elaborării unor modele comunicaționale apte să evidențieze parametrii comunicării politice și relațiile pe care le dezvoltă aceștia. Astfel, potrivit modelului informațional 2, comunicarea se reduce la un transfer de informație de la un emițător către un receptor, prin intermediul unui canal și cu ajutorul unui cod. La polul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
simplificare excesivă, elemente specifice discursului populist. Tendința de clișeizare, de utilizare intensă a formulelor fixe prestabilite, adoptarea unor structuri sintactice reiterative, preluarea și proliferarea unor simboluri și metafore predilecte sunt trăsături care transformă limbajul politic într-un tip de artefacte apt să slujească intereselor omului politic și care nu solicită din partea auditoriului decât actualizarea semnificațiilor pe care practica discursivă le pune în legătură cu aceste semne. Utilizarea mijloacelor retorice și preferința pentru cuvântul cu încărcătură afectivă ridicată asigură un impact sporit la nivelul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
putut netezi simțământul sub vorbe linse și lucii"202. Aflăm din aceste rânduri prima profesiune de credință pe care gazetarul o face în spațiul publicisticii și conștiința unui discurs original, nepervertit de adeziunea la o grupare politică sau alta și apt să oglindească problematica timpului. Publicistica eminesciană de factură politică este inaugurată însă de articolul "Să facem un congres", text publicat în Federațiunea din 5/17 aprilie 1870, care are valoarea unui adevărat manifest: "Astăzi credem că ar fi venit timpul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amintește de reprezentațiile caragialești: "Locul prestidigitațiunii e, ca și azi, dealul Mitropoliei. Personajele d. C.A. Rosetti, de profesie prezident de Cameră, actualmente reversibil; I.C. Brătianu, ministru mai cu seamă special în Finanțe și Lucrări Publice, dar nu mai puțin apt la Război, Instrucțiune, Interne și Esterne; Vinterhalder, al doilea redactor la Românul"359. Valorificarea virtuților modelului hexadic în analiza semiozei limbajului politic eminescian facilitează, la nivel metodologic, procesul de re-contextualizare a articolelor poetului și operează deschideri analitice inedite, împiedicând formularea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Structura sintactică influențează orientarea argumentativă a limbajului, fie prin accentuarea agentivității (asumarea acțiunii de către actorii politici), fie prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și argumentativul, fiecare dintre acestea impunând textelor dominante structurale specifice: * narativul discurs organizat secvențial, reprezentând acțiuni și evenimente, corelate prin relații cauzale, finale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și parlamentare: parlamentarul devenit ministru cedează locul supleantului său. Regimul vrea să fie, după formula lui François Goguel, un "regim parlamentar fără suveranitatea Parlamentului". Adunarea națională, aleasă după ordonanța din 13 octombrie prin scrutin uninominal majoritar în două tururi, considerat apt să evidențieze o majoritate de guvernare, își vede inițiativele frînate de mai multe articole ale Constituției: de acum înainte, un proiect de lege este pus în discuție în termenii guvernului. Acesta poate impune procedarea la un "vot blocat". El poate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Eliberris, Auch 54. Lugdunum Convenarum, Saint-Bertrand-de-Cominges GALLIA NARBONENSIS 55. Vienna, Vienne 56. Valentia, Valence 57. Alba, Alba 58. Augusta, Saint-Paul-les Trois-Château 59. Vasio, Vaison 60. Arausio, Orange 61. Carpentorate, Carpentras 62. Avennio, Avignon 63. Nemausus, Nîmes 64. Cabellio, Cavaillon 65. Apta, Apt 66. Reii, Riez 67. Arelate, Arles 68. Aquae Sextiae, Aix-en-Provence 69. Massilia, Marsilia 70. Forum Iulii, Fréjus 71. Luteva, Lodève 72. Baeterrae, Béziers 73. Tolosa, Toulouse 74. Carcaso, Carcassonne 75. Narbo, Narbonne 76. Ruscino, Perpignan ALPES MARITIMAE 77. Cemenelum
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Auch 54. Lugdunum Convenarum, Saint-Bertrand-de-Cominges GALLIA NARBONENSIS 55. Vienna, Vienne 56. Valentia, Valence 57. Alba, Alba 58. Augusta, Saint-Paul-les Trois-Château 59. Vasio, Vaison 60. Arausio, Orange 61. Carpentorate, Carpentras 62. Avennio, Avignon 63. Nemausus, Nîmes 64. Cabellio, Cavaillon 65. Apta, Apt 66. Reii, Riez 67. Arelate, Arles 68. Aquae Sextiae, Aix-en-Provence 69. Massilia, Marsilia 70. Forum Iulii, Fréjus 71. Luteva, Lodève 72. Baeterrae, Béziers 73. Tolosa, Toulouse 74. Carcaso, Carcassonne 75. Narbo, Narbonne 76. Ruscino, Perpignan ALPES MARITIMAE 77. Cemenelum, Cimiez
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]