3,921 matches
-
piețișoare. Iată, pe fundalul aces- tei imagini, o frântură dintr-un parc nu prea mare, dar sufi- cient pentru a pune în valoa- re inițiative extrem de simple și de puțin costisitoare. Ală- turi de tot felul de flori și de arbuști, unii mai ornamentali decât alții, autoritățile locale cultivă și diverse legume și zarzavaturi. Nu pentru comercializare, ci spre a le dovedi localnicilor că asemenea isprăvi pot face și ei pe micile spații din jurul caselor. Și sunt des- tui care chiar
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ajunge pentru ca el să împli- nească tot ceea ce ar dori. În fața casei lor, Henri și Madelaine nu au cine știe cât spațiu. O parte a acestuia e pavat, pentru a facilita accesul mașinii în garajul situat la parterul casei. În rest, un arbust, un rond miniatural cu diverse flori, un splendid liliac și încă alte frumoase flori, plantate pe o latură a construcției. Prin acel mini-perimetru îi văd adese pe cei doi trebă- luind, fără grabă, cu dichis și cu plăcere. Henri are
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
este preluată de senzorii electronici. Undeva, într-o latură a perimetrului serelor, sub poală de pă- dure, facem cunoștință cu tatăl lui Thierry. Omul pregătea pentru putrezire niște resturi vegetale, peste care urma să fie pu-se altele. Văd foarte mulți arbuști de coacăz roșu, aduși din sere. Erau plini de fructe. - Ce se întâmplă cu aceste fructe? îl întreb. - Putrezesc și ele. - De ce nu le valorificați? - Nu le cumpără nimeni. Sunt de slabă calitate. - Și de ce ați scos arbuștii? - Au trecut
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
foarte mulți arbuști de coacăz roșu, aduși din sere. Erau plini de fructe. - Ce se întâmplă cu aceste fructe? îl întreb. - Putrezesc și ele. - De ce nu le valorificați? - Nu le cumpără nimeni. Sunt de slabă calitate. - Și de ce ați scos arbuștii? - Au trecut cei doi ani de producție. Nu mai dau randament. După această discuție, cu toată părerea de rău pentru risipi- rea acelor fructe care mie mi se păreau foarte frumoase, am tras concluzia ca nu mă pricep deloc la
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ruși. Îndată ce Henri încheie pre- zentările, ne bucurăm și noi, ceilalți din grup, de același tratament. Uite că aici nu se face discriminare - îmi tre- ce mie prin gând constata- rea... spontană. Intrând în detalii, aflăm că proprietarii serelor de arbuști ornamen- tali și de flori sunt trei membri ai aceleiași familii: Jean Paul, Lucette și Marie Françoise Vialle. Știam de mai multă vreme că și în Franța există un cult al florilor. În Brive la Gaillarde, de exemplu, nu există
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
din mai toate colțurile lumii. Flori de grădină, flori de ghiveci. Poți cumpăra de acolo, în afară de flori, tot felul de semințe, răsaduri, chiar și de legume și de zarzavaturi, bulbi, dar și puieți de pomi fructiferi, viță de vie sau arbuști ornamentali. Ba chiar poți cumpăra și diverse ghivece, din ceramică, din plastic sau din lemn, de cele mai diferite mărimi și forme. Nici unelte de grădinărit nu trebuie să cauți în altă parte. Trebuie să fac și în acest caz
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
livrare pe bază de contract sau de comandă. Mă uit în jur și chiar văd destui cumpărători. Aproape că se stă la rând. Unii cumpără flori la buchet, alții la ghiveci. Flori de apartament sau de grădină. Se cumpără și arbuști ornamentali și pomi fructiferi. Ce poftește fiecare. - Mai faceți și altceva? mă zgândără întrebarea. - Da, dar tot în domeniu. Dăm sfaturi de specialitate, dăm consultații privitoare la ocrotirea plantelor împotriva dăunătorilor, primim grupuri de școlari, veniți să vadă pe viu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
este celebru doar prin expresia montană, a na-turii, în desfășurarea ei grandioasă. Flora și fauna de aici fac și ele renumele zonei. Pe pantele abrupte sau pe înclinările ierboase cresc tot felul de plante, cum ar fi crinul de pădure, arbuștii de cu- loare mov, narcisa galbenă cu trompă, care crește și pe la noi, dar și multe altele încă, toate dând peisajului un aspect coloristic pictu- ral. Am văzut până și toporași, și, mirați-vă, sânziene. Mi se părea că sunt
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
nu le-ar fi văzut și doar târziu și gândindu-se insistent și le-ar fi putut aminti, pentru că era prins de imaginile de coșmar ale sfârșitului inundațiilor, încă pline de grozăvie: câmpuri întinse acoperite cu apă învolburată, arbori și arbuști smulși din pământ cu rădăcinile incredibil de încâlcite împiedicate în trunchiurile altor arbori, și ei smulși, sau stâlpi de telegraf doborâți, case mărunte, din chirpici, aplecate într-o rână, cu pereții găuriți de șobolanii apelor mâloase care purtau scânduri, brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
comuniștilor, i se schimbase viața prea mult ca să se mai gândească la parcuri. Era surprinsă de ce vedea. Nu era în stare să meargă prea mult, adesea se așezau pe câte o bancă. Dar îi era destul să vadă arborii tunși, arbuștii sălbatici, florile, scuarurile, statuile, porțile de lemn, havuzurile, șerpuitoarele alei și aleile ca niște șosele, podețele de beton de pe care zăreau, prin frunzișuri, casele țărănești colorate din Muzeul Satului de alături, lacul mai ales, al cărui răsuflu îl auzea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pentru că, în liniștea din jur peste care se așternuse liniștea foșnitoare a parcului, își auzeau și cele mai neînsemnate șoapte. Un timp n-au spus nimic, se priveau calmi sau priveau prin geamurile acoperite de perdeaua fluturândă unduirile încete ale arbuștilor parcului și nu mai aveau nevoie de vorbe. Dar atunci se nășteau mai mult ca oricând valuri de vorbe pe care ar fi vrut să le spună sau pe care altădată le-ar fi spus imediat, cu mare plăcere, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ceai în memoria sufletelor strămoșilor unui om ce murise cu ceva vreme în urmă. El vrea să afle cât mai multe despre acesta, iar relatarea ky:gen-ului local îl evocă pe răposatul Ts-en, patronul ceainăriei, mort în timp ce bătea frunzele arbustului de ceai, tocmai când avea loc inaugurarea podului Uji. Waki se nimerise, așadar, pe acolo taman în ziua comemorării lui Ts-en; el invită asistența să se roage pentru odihna acestuia și rămâne la fața locului în așteptarea întoarcerii defunctului de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
seculară. Un veritabil codru alcătuit din mai multe varietăți de stejari, fagi și frasini. Copaci foarte înalți și foarte bătrâni, cu trunchiuri noduroase, năpădite de liane de viță sălbatică sau de iederă, cu rădăcini puternice ascunse sub miile de lăstari, arbuști și fel de fel de tufișuri, deasupra cărora se ridicau voluptuoasele cupole ale coroanelor verzi. Trecând prin sita frunzelor, lumina soarelui se fragmenta în segmente de raze care se căutau apoi într-o mișcare nesigură, într-un joc nesfârșit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Plymouth-ul tip 1946 era parcat în fața casei, cu bara de protecție atingând veranda și farurile din spate blocând trotuarul de cărămidă. Dar, cu excepția mașinii, a crucii dărăpănate și a bananierului mumificat, curtea era complet goală. Nu se vedea nici un arbust și nici o tufă. Nu creștea iarbă. Și nu cânta nici o pasăre. Agentul Mancuso privi automobilul și îi văzu plafonul înfundat și aripa plină de cercuri concave, separată de caroseria mașinii printr-un spațiu de vreo zece centimetri. Peste spărtura care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
poveste etiologică : „El [Noe] s-a tăiat la deget pe când lucra corabia și, curgând jos sânge, s-a făcut călinul” (23, p. 19). O legendă deci menită să fixeze într-un timp mitic apariția și să justifice existența unui umil arbust de pădure (Viburnum opulus). Și, în același timp, să motiveze culoarea roșie și forma globuloasă a fructelor sale, care seamănă cu niște picături de sânge. N-ar fi aceasta o legendă singulară. Dimpotrivă, o mulțime de plante și-ar datora
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
credibile supraviețuirile rituale. La începutul secolului al XIX-lea, orienta- listul Julius Klaproth a descris următorul ritual al oseților : ei se adună într-o peșteră, în jurul focului, unde jertfesc capre și le mănâncă, apoi aruncă în jar componente ale unui arbust, un soi local de smirdar, Rhododendron caucasicum. Oseții se îmbată cu fumul narcotic care se degajă și apoi se cufundă într-un somn profund : „visele pe care le au în această stare sunt considerate a fi preziceri” (69, p. 170
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap - metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr încununați-l cu mirt !” (Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera” : „Și scoase [zeița Venus] o frunză de mirt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
marginea tăioasă ca o lamă a ierburilor sălbatice, își frecase picioarele de o bucată de scoarță ca să fie cuprins de același extaz insuportabil pe care îl simte o pisică frecându-se de un trunchi de copac. Storsese cleiul lipicios din arbuști, tăiase tulpini ca să curgă sava ca laptele și să se picteze cu albul ei pe picioare. Scuturase stamine încărcate cu polen ca să-și verse povara galbenă și bogată pe degetele sale și-și presărase această bogăție pe pleoape... Mintea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
aialaltă ca să-i trezească pofta de mâncare, ca să-i reînvie obrajii rozalii care-i păleau, dar nimic nu părea a avea vreun efect... Nici micii pești de râu care-i plăceau atât, nici ardeii iuți de temut, din propriul ei arbust de ardei iuți, deosebit de puternici, nici porumbeii cei dolofani și somnoroși, cu carnea lor cea fragedă care se topea în gură, nici peștele auriu enorm pe care îl prinsese în iazul ornamental din grădina mănăstirii. Nu contează... nu contează. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
rost să stai să-ți spargi capul să le studiezi, (în această privință ei se aseamănă cu o eroină dintr-o povestire antologizată de celebrul Hitchcock, care nu putea să picteze ceva care se mișcă; ca atare, dacă era un arbust bătut de vânt, îl tăia, sau dacă era un animal, îl omora, pe urmă voia să-și omoare propriul nepot, dar i s-a înfundat.) într-adevăr, omul sub imperiul naturii sau al dragostei, mai ales, dacă e un moș
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
normal nu trebuia să influențeze decizia judecătorului. AȘTEPTĂ. SUB COROANA BOGATĂ A ARBORELUI ERA TĂCERE. LINIȘTEA SE PRELUNGI, DÂND DE ÎNȚELES CĂ OMUL AȘEZAT ÎN UMBRĂ CÂNTĂREA CUVINTELE LUI MARIN. UN VÂNT UȘOR FREMĂTA PRINTRE RAMURI; PARFUMUL FLORILOR ȘI AL ARBUȘTILOR DEVENI MAI PUTERNIC, APOI SE STINSE CÂND VÂNTUL SE OPRI. CONDUCĂTORUL CLĂTINĂ DIN CAP. \ David, spuse el, e timpul să știi cât de mult te stimez și pentru calitățile personale și pentru aptitudinile extraordinare de militar. Dar faptul că i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
el însuși ce se ascundea în Adăposturile subterane. De îndată ce va coborî în adâncuri va întreprinde o cercetare completă și rapidă, atât cât îi va permite timpul. De îndată ce... Asta era problema: să intre, să ajungă jos. Oprindu-se la umbra unui arbust, se simți copleșit de neputință. Cu un efort, alungă îndoielile care îl chinuiau. Acum nu se mai putea întoarce. În această noapte i se oferea ocazia să afle dacă în Adăposturi era ascuns Creierul și nu trebuia să o piardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ajute la săpat. Am trecut cele două poduri, iar sub dealul Cerhatului, am luat-o la stînga, apoi la dreapta, suind pe la marginea pădurii. Zoli ne-a atras aten ția asupra unei colibe din crengi Împletite Într un desiș de arbuști. Era mai mult un adăpost deschis pe latura dinspre noi, cu cîteva ramuri căzute din acoperiș, semn că nu mai fusese folosit În ultimul timp. Ce ascunzătoare minunată, ne gîndeam, am putea să ne facem noi acolo ca să pîndim ieșirea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
oricine. Dar poate nu pe dumneata. Uite ce idee ne-a venit, ca afacere. Fotografii aeriene ale vilelor de la țară. Apoi comis-voiajorul apare cu pozele - nu doar negativele, ci poza developată - și le dă o ofertă pachet. Identificăm copacii și arbuștii din jurul locului și le punem semne cu numele, frumos, În latină și engleză. Oamenii se simt ignoranți În legătură cu plantele de pe proprietățile lor. — Feffer se pricepe la copaci? — În toate zonele angajăm un student la botanică. În Dutchess County, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Într-un loc Întunecos. Lăsaseră În urmă luminile ora șului, care acum pâlpâiau În depărtare. Mașina lor era oprită pe un drumeag noroios care se afunda În plantația de palmieri, Însoțit de-o parte și de alta de șiruri de arbuști. Johan și-a Întins mâna spre mâna Întinsă de Bob, În palma căruia se contura nedeslușit un pătrățel. Părea să fie o bucățică de hârtie, dar culoarea nu i se putea distinge. A luat-o cu buricele dege telor, a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]