13,069 matches
-
a evului mediu românesc, încercând să surprindem, mai ales, modul în care realitățile confesionale au influențat cotidianul politic și cultural din Moldova, dar și din Țara Românească. Vom urmări, mai apoi, impactul pe care l-a avut intrarea românilor din afara arcului carpatic în aria civilizației bizantine asupra raporturilor cu partea centrală și apuseană a continentului. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, vom încerca să schițăm evoluția în mediile culte românești a atitudinii față de Occident, mai ales față de Eclezia romană, în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În plus: Ion I. Nistor, Cehoslovacii și românii, în „Codrii Cosminului“, Cernăuți, 6, 1929-1930, p. 266; Pandele Olteanu, Aux origines de la culture slave dans la Transylvanie du nord et de la Maramureș, în „Romanoslavica“, București, 1, 1958. din interiorul și exteriorul arcului carpatic cu centrele politice și ecleziastice de la sud de Dunăre, mai ales în epoca Asăneștilor 11. Acestor două puncte de vedere, invocate în numeroase studii ale altor colegi din breasla istoricilor sau din cea a lingviștilor, li se va alătura
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
așezat, pe actul din 12 decembrie 1627, în colțul din dreapta sus. Domnul este reprezentat în picioare, semiprofil, ținând în mâna dreaptă chivotul, iar mâna stângă un hanger de culoare cărămizie; îngerul, coborât din ceruri (cerul este figurat sub forma unui arc de cerc) și îmbrăcat în auriu, este intercesorul, pentru că hramul la care este închinată ctitoria este Învierea Domnului. Hramul marii Biserici de la Ierusalim este pictat în centrul părții de sus a hrisovului în acel semicerc auriu, care li s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
guvernul român 62 ne îndreptățește să afirmăm că și guvernul austriac era conștient de necesitatea unei alte atitudini față de România, dar și faptul că nu dorea să îndepărteze un eventual aliat. Apropierea de Puterile Centrale nu era promovată doar de arcul guvernamental, ci și de o grupare a conservatorilor, și anume junimiștii. După ce Titu Maiorescu milita, prin articolul deja amintit, pentru o realiere cu Puterile Centrale, după doar doi ani apropierea junimiștilor de liberali era consemnată și de Frederic Damé. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numele, orientarea filogermană a revistei 11. Așa cum s-a 7 Ibidem, p. 461-462. 8 Aspecte ale luptei pentru unitate națională. Iași: 1600-1859-1918 (coordonatori: Gh. Buzatu, A. Karețchi, D. Vitcu), Iași, 1983, p. 202-204. 9 I. Bulei, op. cit., p. 454-464; idem, Arcul așteptării 1914-1915-1916, București, 1981, p. 216-217. • Z. Ornea, Poporanismul, București, 1972, p. 117. • Ibidem, p. 144. În nr. 4 din 1915 nu mai apărea pe coperta revistei numele directorilor. „Ibrăileanu, hărțuit de boală și de situația generală a revistei, devine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale naturii, cum ar fi electronii și protonii sînt compuse din particule și mai mici. În acest moment, cercetătorii presupun faptul că, la bază, s-ar putea ca materia să nu fie alcătuită deloc din particule - ci mai degrabă din arcuri făcute din energie vibrantă 1. Indiferent de structura fundamentală a naturii, știm că fiecare electron, atom, moleculă, celulă, țesut și organ vibrează, iar vibrațiile sale Îi determină mare parte din caracteristică și funcționalitate. De fapt, corpurile noastre În Întregime vibrează
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sub forma unuia singur, Împletitura celtică Își creează rețele care trec prin corp și Îl Înconjoara În modele spiralate sub forma numărului opt. Este un sistem viu care Împletește mereu reducții și care se extinde și se contractă tot timpul. Arcul spiral al AND-ului este un model al microcosmosului. Emisfera stîngă controlează partea dreaptă a corpului și cea dreaptă controlează partea stîngă iar acest lucru este un model cunoscut. Aceste energii care se Întretaie prin organism sînt „țesutul de legatură
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
să vă dau cu un gel pe burtă. Nici o problemă! zic, fără să mi se miște nici un mușchi. Chestia e că sînt doar puțin.... agitată. SÎnt culcată pe un pat al spitalului Chelsea and Westminster și sînt Întinsă ca un arc, de nerăbdare. Din clipă-n clipă, Luke și cu mine o să ne vedem copilul pe ecran, pentru prima oară de cînd era doar cît o gîlmuță. Nici acum nu-mi vine să cred. De fapt, Încă n-am reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de unii cronicari, piesa (montată și la Cluj) i-a scandalizat pe alții. O altă satiră - Codrul Vlăsiei, refuzată cam în același timp de Teatrul Național din București - a fost pusă în scenă la Galați abia în 1966. Ioana d’Arc (1937), Năluca (1940, o dramatizare a subiectului din Scrisoarea de dragoste) au fost numai publicate, iar piesele din volumul Trei comedii (1940) au fost difuzate la Radio. La hotarul dintre beletristică și literatura de popularizare stă, ca și multe alte
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
turcă, fiind publicate în câteva țări din Europa și din America Latină. SCRIERI: Capcana, Craiova, 1927; Sfântul Părere, București, 1930; ed. (Cazul Magheru), București, 1942; ed., București, 1971; Invitația la vals, București, 1936; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1986; Ioana d’Arc, Vălenii de Munte, 1937; Scrisoarea de dragoste, București, 1938; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1982; Năluca, București, 1940; Trei comedii, București, 1940; O crimă pasională, pref. Teodor Scarlat, București, 1941; Teatru, București, 1942; Vrăjitorul, București, 1942; ed. (Edison), București, 1972
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
fidelitatea și frumusețea poetică a traducerii constituie un exemplu de înțelegere subtilă a originalului. VLADIMIR STREINU Traduceri: Upton Sinclair, Balaurul, I-II, București, 1946 (în colaborare cu L. Leu [L. Levițchi]); P. Cheyney, Misiunea cea mare, București, 1946; E. M. Remarque, Arcul de triumf, București, 1947 (în colaborare cu Fl. Nicolau); Howard Fast, Clarkton, București, 1960; W. Shakespeare, Comedia erorilor, în Opere, I, București, 1955 (în colaborare cu Ion Frunzetti), Henric al IV-lea, partea I, în Opere, IV, București, 1957, Titus
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
zbiară”, sau într-o viziune grotescă, terifiantă, a clevetirii („Mă-mprohită cineș mă zărește, / Buze mișcă, cu capul clătește”). Asupra „păgânilor” se rostogolește impetuos imprecația, vigoarea lexicală anticipând sonorități argheziene. Sunt conjurate, spre pieirea „ticăițească” a vrăjmașilor, inutilitatea apei vărsate, slăbiciunea arcului „moale”, focul ce „topește” ceara, soarele ce arde culbecii, vântul care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate, profund elegiacă, precum într-o recunoaștere a mitului, presimțind întoarcerea celui „risipitor”, se rememorează blestemul abătut asupra fiilor „streinatici”: „Să li să vechească
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
românesc. Ea pleacă din adâncul trăirii noastre într-o comuniune sufletească indestructibilă cu frații de acasă, cu durerile lor, cu dorul lor și se îndreaptă spre zările de speranță ale libertății ce va trebui să vie. Drumul ei e un arc de curcubeu [...] spre o lume de dreptate și de omenie, într-o liberă comunitate a popoarelor civilizate. [...] «Ființa românească» e Țara în exil, care vrea să afirme, între celelalte țări ale lumii occidentale, dreptul poporului român la o viață demnă
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
Debutează în presă cu un articol despre Actualitatea lui Dickens, în revista „Apărarea” (1946), și editorial, cu volumul Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi (1956). A colaborat cu eseuri, studii și articole la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc” ș.a. Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi și Kogălniceanu (1960) sunt biografii care acordă o atenție particulară, cu recurs la citate din opere și la documente, evoluției intelectuale a celor două personalități. Conexiuni cu „Vrăjitorul” (1995), studiu erudit, dar totodată
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
fie direct exprimat artistic, și mesianică, făcând o cronică lirică a procesului de renaștere a românilor de peste Prut. În acorduri patetico-publicistice, solemn-civice sau mânios-etice, ea exaltă idealurile naționale și veștejește gesturile imperiale, hăul, minciuna, vanitatea, nepăsarea, mediocritatea. Această Jeanne d’Arc a renașterii basarabene, cum era privită, demonică, necruțătoare, a semnat versuri care, chiar inegale din punct de vedere artistic, au înfiorat ani în șir mulțimile. După cum observa Marin Sorescu în prefața la volumul Lira și păianjenul, poezia se confundă în
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
al neliniștilor, candorii și dorurilor, versuri ce marchează vârstele poetului. Tristeți moldave, străbătute de un vag sentiment religios sunt exprimate în formă clasică, iar stihurile („o luptă cu vechi arme și fără de trofeu”) se înșiruie cuminți, mărturii „sub al tristeții arc”, fără miză estetică, doar ca semne ale trecerii prin lume. În altă zonă, ca rod al unor cercetări asidue a spațiilor de interferență între istorie și cultură, studiile lui S. despre Mihai Eminescu, îndeosebi lucrarea Eminescu - cât veșnicia (1997), conturează
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
o dimensiune complementară a poeziei lui S. Publicat după aproape două decenii, Îngerul exterminator (2002), sugerează încă din titlu altă viziune, s-ar spune oximoronică. Totuși fără modificări majore, dicțiunea poetică trimite acum la „retorica damnării”. Poemul e conceput ca „arc voltaic”, amintind iarăși de Lucian Blaga. Dominante sunt imaginile care vorbesc despre destrămare, dezechilibru, vinovată maculare și agonie, într-o dramatică încercare de reconciliere a contrariilor, ca în O moarte suntem: „Ești invocată/ Ori de câte ori ne întunecă/ O presimțire.// Ești prihănită
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
grup este amenințat de un răufăcător (monstrul din mitologie). Cineva care posedă o forță sau o îndemânare specială atacă și omoară monstrul sau îl alungă. Grupul, scăpat de amenințare, întărește (gratifică) comportamentul eroului cu aprobare, elogiu, onoruri, afecțiune, celebrări, statui, arcuri de triumf și mâna prințesei. Unele dintre acestea pot fi neintenționate, dar ele nu întăresc mai puțin comportamentul eroului. Altele pot fi intenționate, comportamentul eroului este întărit special pentru a-i induce dorința să lupte cu alți monștri. Faptul important
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
selecții. Specialista în antropologie Alice Brues (1969) argumentează că tipul de armă folosit la vânătoare a determinat o selecție a constituției corporale. Astfel, la anumite populații din estul Africii, întrucât se folosea sulița (deși în unele grupuri se cunoștea și arcul - dar doar ca jucărie pentru copii), au fost avantajați cei înalți, subțiri și cu brațe lungi. Întrucât ei vânau mai mult, erau apreciați în mai mare măsură, aveau neveste mai multe, și deci urmași mai numeroși; așa încât genele purtătoare ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eseist. Este fiul Olgăi și al lui Gherasim Lungu, țărani. După ce a absolvit în 1975 Universitatea de Stat din Chișinău, este redactor la Editura Literatura Artistică, redactor-șef la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și, din 1995, redactor-șef al Editurii Arc. Scrie cronici despre literatura contemporană, articole de sinteză referitoare la fenomenul literar basarabean și la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
viabilă de cultură și literatură, în care își găsesc locul, cu rare excepții, majoritatea autorilor importanți, dar și foarte mulți aspiranți la notorietatea literară. Frecvența cea mai mare o are, de-a lungul timpului, poezia, pe care o semnează întreg arcul poetic contemporan: Mihai Beniuc, Mihu Dragomir, Tudor Arghezi, Radu Boureanu, Nina Cassian, Demostene Botez, Cicerone Theodorescu, Tiberiu Utan, Violeta Zamfirescu, Maria Banuș, Gheorghe Tomozei, Nicolae Tăutu, Florența Albu, Constantin Abăluță, Aurel Rău, Anghel Dumbrăveanu, Alexandru Andrițoiu, Ion Bănuță, Eugen Frunză
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Theatre and Anthropology, University of Pennsylvania Press, Philadelphia. Schermerhorn, J.; Hunt, J. (1998), Managing Organizational Behavior, Wiley, New York. Schmuck, R.A.; Schmuck, P.A. (1992), Group Processes in the Classroom, Wm.C. Brown Publishers, Dubuque. Shapiro, D. (1998), Conflictele și comunicarea, Editura ARC, București. Simon, H.A. (1991), Models of my life, Basic Books, New York. Simonet, R. (2000), Comment reussir un exposé oral, Éditions Dunod, Paris. Slama-Cazacu, T. (2000), Stratageme comunicaționale și manipularea, Editura Polirom, Iași. Sprinthall, N.A.; Sprinthall, R.C.; Oja, S.N. (1994), Educational
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
drept personaj un autor care, altfel, timp de 1000 de ani de acum încolo, n-ar fi avut nici o șansă să atragă interesul vreunui cercetător. Legenda spune că Ștefan cel Mare a ales locul pentru altarul Mânăstirii Putna trăgând cu arcul o săgeată la întâmplare. Locul unde s-a înfipt săgeata a fost locul în care s-a construit altarul. Drept urmare, un petec de pământ anodin a devenit, prin jocul hazardului, prestigios. într-un mod similar a procedat Cornel Ungureanu, care
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția pe bază pe sanie individual și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea săniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 9. Gimnastică ritmică balans de brațe, de trunchi și combinat, în arc, cerc și opt; val de corp înainte și lateral; stând pe vârfuri cu trunchiul în diferite poziții; întoarcere cu învăluire și balansarea unui picior înainte (fouetté); pirueta passé; pirueta arabesque; săritura pas; pași specifici; pași de dans clasic și modern
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
social. Aceste jocuri se pot practica În fotoliu rulant, care este manevrat cu mare viteză pentru a se ajunge la minge, așa cum se Întâmplă În baschet sau handbal. Alte sporturi practicate de persoanele În fotoliu rulant sunt halterele, tirul cu arcul, scrima, natația, tenisul de masă, atletismul (aruncarea suliței, discului, măciucilor, alergare etc.) (Boltanski, 1974). Persoanele cu handicap care nu au probleme la nivelul membrelor inferioare pot practica fotbalul, tenisul de masă, schi, patinaj, badminton etc. Sportul oferă persoanelor cu handicap
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]