3,682 matches
-
naosului, o criptă boltită, din cărămidă, în care se afla un sicriu din lemn, unde fusese depus trupul unei persoane decapitate. Ziariștii au vehiculat ideea existenței unui blestem, argumentând că după această descoperire arheologul Nicolae Pușcașu a renunțat subit la arheologie, a fost părăsit de soție (arheologul Voica Maria Pușcașu), după care a murit subit. Arheologul Costică Asăvoaie, cercetător științific la Institutul de Arheologie de pe lângă Academia Română, filiala Iași, a afirmat că este posibil ca osemintele descoperite să fie cele ale domnitorului
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
vehiculat ideea existenței unui blestem, argumentând că după această descoperire arheologul Nicolae Pușcașu a renunțat subit la arheologie, a fost părăsit de soție (arheologul Voica Maria Pușcașu), după care a murit subit. Arheologul Costică Asăvoaie, cercetător științific la Institutul de Arheologie de pe lângă Academia Română, filiala Iași, a afirmat că este posibil ca osemintele descoperite să fie cele ale domnitorului Miron Barnovschi-Movilă, decapitat de turci în 1633. "Dovezile care susțin ipoteza aducerii în grabă a corpului domnitorului sunt greu de combătut. Cadavrul acestuia
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
Rus. Ca urmare a acestei călătorii, Le Bon publică în 1884 tratatul său despre "Civilizația Arabilor", cuprinzând numeroase ilustrații. În 1884, Ministerul Învățământului Public din Franța îl însărcinează pe Le Bon să efectueze o călătorie pentru studierea artei, religiilor și arheologiei din subcontinentul indian. Gustave Le Bon parcurge toată India, întocmind un inventar detaliat al monumentelor arheologice, căutând să reconstituie istoria diferitor populații ale subcontinentului și încercând să găsească explicația dispariției budismului din India. În continuare, cu sprijinul viceregelui Indiei, el
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Henri Poincaré, Lucien Poincaré, Félix Le Dantec, Henri Bergson, Gabriel Hanotaux, William James, Ernest Flammarion, Marie de Bonaparte, Maurice de Broglie, Cesare Lombroso, James Clerk Maxwell și alții. Lucrările lui Gustave Le Bon au acoperit domenii foarte deosebite printre care arheologia, sociologia, psihologia, fizica și multe altele. Pentru a ilustra acestă varietate se poate aminti că în 1889 a scris un tratat asupra tehnicilor de fotografiere în timpul călătoriilor, aducând la cunoștința publicului experiența câștigată în India și Nepal, într-o perioadă
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
ținut de Moldova. În apropierea orașului Odobești există un loc numit „la Cetățuie”, unii cronicari și istorici afirmând că pe Dealul Odobeștilor se afla în trecut Cetatea Crăciuna. La a XXXIX-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, organizată de Compartimentul Arheologie din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și de Muzeul "Callatis" din Constanta, arheologul dr. Victor Bobi, alături de muzeografii Aurel Nicodei și Aurora Emilia Apostu, a susținut, pe baza cercetărilor arheologice efectuate în anul 2004, o nouă ipoteză privind localizarea mult căutatei
Cetatea Crăciuna () [Corola-website/Science/312390_a_313719]
-
Opriș își aduce aportul la organizarea Muzeului Unirii din Alba Iulia fiind demn urmaș al marilor personalități ce au fost custozi și directori ai acestei instituții, cum au fost Enea Zeflean (1919-1920), Virgil Cucui (1920-1921) și Iosif Magyarosi (la secția arheologie, 1929). Având funcția de „custode director” publică anuarul „Muzeul Unirii. Călăuză pe anii 1929-1930”, Alba Iulia, 1931. Această publicație reușește să coaguleze interesul, privind patrimoniul acestei instituții, al cetățenilor români, maghiari, evrei și germani cu meserii și preocupari din cele
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
din București. Colaborează cu articole la ziarul "Constituționalul", în care sprijină activitatea politică a Junimii. Treptat se desprinde de principiile literare și politice ale Junimii. Publică articole pe teme diverse și de critică literară în "Convorbiri literare", "Revista pentru istorie, arheologie și filologie", "Ateneul român", "Vieața nouă", "Viața socială". Pentru scurt timp, a fost redactor al revistei "Convorbiri literare". Împreună cu D. C. Ollănescu, întemeiază societatea „Amicii literaturii și artei române”. Începând din noiembrie 1896, editează și este director al revistei "Literatură
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
în era neolitică.. Din mileniul al IV-lea înainte de Hristos există în regiunea Warburg urmele unei culturi megalitice. Pietre mari de mormânt din această perioadă descoperite în partea de nord a orașului în apropierea Lüdtkenfeld se află în Muzeul de Arheologie din Herne. Arheologii au descoperit o colonie din perioada romană în care exista o fierărie în apropierea locului numit Daseburg lângă Warburg. Diverse mărturii arheologice dovedesc existența unor colonii în perioada comunei primitive. În secolul I î.Hr. germanii s-au
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
profesor titular al acestei catedre. În paralel cu activitatea de la catedră, Ioan Gh. Botez a efectuat studii privind anatomia comparată a primatelor și a omului. A inițiat studii multilaterale asupra paleoliticului de pe teritoriul României, aprofundând probleme de stratigrafie, paleontologie și arheologie. Din studiile efectuate în aceste domenii el a publicat lucrarea "Date paleolitice pentru stratigrafia loessului în nordul Basarabiei", apărută în 1930 și distinsă cu premiul Academiei Române. Una dintre realizările remarcabile ale profesorului Ioan Gh. Botez a fost descoperirea, pentru prima
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
Nistru, în căutarea unor urme din perioada paleoliticului mijlociu. În 1935 a prezentat la Congresul Internațional de Preistorie de la Washington lucrarea "Report on the Paleolithic in Romania". În anul 1937 a avut loc la București Congresul Internațional de Antropologie și Arheologie Preistorică. Ioan Gh. Botez a făcut parte din comitetul de organizare a congresului. El a fost și unul dintre președinții Secțiunii a doua, de Paleontologie umană și arheologie preistorică, împreună cu K. Asolan, Ioan Andrieșescu și Sergio Sergi. A participat la
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
anul 1937 a avut loc la București Congresul Internațional de Antropologie și Arheologie Preistorică. Ioan Gh. Botez a făcut parte din comitetul de organizare a congresului. El a fost și unul dintre președinții Secțiunii a doua, de Paleontologie umană și arheologie preistorică, împreună cu K. Asolan, Ioan Andrieșescu și Sergio Sergi. A participat la prima Reuniune Internațională de fizică, chimie și biologie, care a avut loc la Paris, pe timpul Expoziției Internaționale din 30 septembrie - 9 octombrie 1937. În anul 1938 catedra de
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
mai mulți ani. În data de 08 februarie 2013, un perete al acestei clădiri s-a prăbușit din cauza furturilor de fier vechi din structura de rezistență. În septembrie 2002, arh. Cătălin S. Zafiu a prezentat, o comunicare la Atelierul de arheologie industrială, intitulată Recuperarea arhitecturii industriale - Reconversie „Moară lui Assan”. Eco-Moara lui Assan este un proiect care propune o revitalizare a zonei Lizeanu-Obor-Colentina și un plan de salvare a fostei mori. Proiectul dezvoltat are ca bază agricultură urbană. Conceptul este axat
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
(n. 10 martie 1795, Brașov - d. 18 decembrie 1869, Brașov) a fost un medic și farmacist sas originar din Transilvania, având preocupări legate de farmacie, medicină (cu diferitele ei ramuri în care se specializează pe rând), arheologie, numismatică și botanică. s-a născut la data de 10 martie 1795 în orașul Brașov (pe atunci în Imperiul Habsburgic). A urmat studii la Liceul Johannes Honterus din Brașov, după absolvirea cărora a intrat ca ucenic într-o farmacie brașoveană
Johann Martin Honigberger () [Corola-website/Science/310064_a_311393]
-
de identitate, Sălajul asumându-și astăzi numele de ""județul bisericilor de lemn"". Cercetătorii maghiari au fost cei dintâi care au evidențiat valoarea bisericilor de lemn din Sălaj. János Ferencz Fetzer a scris primul studiu în 1896, în binecunoscuta revistă de arheologie a Academiei Maghiare: "Archaeologiai Értesitö". Fetzer ne-a lăsat printre altele singurele descrieri ale bisericilor de lemn din Bănișor și Sâg, puțin înainte ca acestea să dispară. Asupra bisericilor de lemn din Sălaj revin frații László și Gábór Szinte în
Biserici de lemn din Sălaj () [Corola-website/Science/308989_a_310318]
-
în 1987, devine conferențiar universitar titular, specializat în Istoria Științei și Tehnicii. Preda în paralel la „"Ecole Centrale des Arts et Manufactures"” din Paris și la „"Michigan Technological University"” din Statele Unite. Este deasemenea consilier pe probleme de muzeologie tehnică și arheologie industrială, colaborând la realizarea a peste 25 de expoziții, îndeosebi la „"Musée Național des Arts et Métiers"” („MNAM”) și la „"Cité des Sciences et de l’Industrie"” („CSI”) din Paris. La universitatea „"Paris XI-Sorbonne"”, obține în 1993 diplomă de „"Habilitation
Alexandru Ion Herlea () [Corola-website/Science/309060_a_310389]
-
Egipt și Africa de Sud, unde familia și-a petrecut exilul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. S-au întors în Grecia în 1946. Sofia a absolvit prestigioasa școală „Schule Schloss Salem” din sudul Germaniei, apoi a studiat puericultură, arte și arheologie la Atena și la Cambridge. Prințesa Sofia a reprezentat Grecia la navigație la Jocurile Olimpice din 1960. Pe lângă greacă și spaniolă, Sofia mai vorbește franceza, engleza și germana. La 14 mai 1962 Prințesa Sofia a Greciei și Danemarcei s-a căsătorit
Regina Sofía a Spaniei () [Corola-website/Science/309124_a_310453]
-
multe decorații militare pentru fapte de război. Jacques-Yves Cousteau împreună cu și a constituit la Toulon în 1946, Grupul de studii și cercetări submarine (GERS) dotat cu nava "Élie Monnier", prin care a fost inaugurată participarea organizată a scafandrilor autonomi în arheologia subacvatică. Cu această navă s-au întreprins cercetări în Marea Mediterană și Oceanul Atlantic. În 1949 Cousteau părăsește Marina pentru a fonda un an mai târziu propria sa societate: „Campaniile Oceanografice Franceze”. Milionarul irlandez Loel Guinness, descendentul fondatorului berăriei Guiness, cumpără un
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
așezări ale omului în Europa, cea mai veche așezare din spațiul postsovietic, situată în Azerbaidjan. Azerbaidjanul este una din cele mai vechi regiuni ale așezării omenești. In urma săpăturilor din renumita peștera Azîh, nu departe de orașul Füzuli, în 1968 arheologii azeri în frunte cu paleontologistul Mammadali Huseynov au descoperit una din cele mai vechi așezări preistorice ale omului pe teritoriul Euroasiei din epoca paleoliticului (epoca de piatră). Aici, în stratul așel, alături de uneltele de munca si de resturile de mamifere
Peștera Azâh () [Corola-website/Science/309178_a_310507]
-
ainiani,anariachi și alții. Un oarecare rol în etnogeneza triburilor albaneze l-au avut, în mod vădit, helii, lehii, silvii (cilbii), lupenii (lpinii), didurii (lidoii) și alte triburi care pot fi considerate ca făcând parte din grupurile etnice albane. Datele arheologiei și, parțial ale izvoarelor scrise, arată că uniunea tribală albaneză exista deja în a doua jumătate a mileniului I î.e.n. Pe teritoriul Albaniei au locuit și triburi care nu erau de origine albană, statornicite aici în diferite timpuri. Printre acestea
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
română din Romă) este o instituție științifică și culturală înființată la propunere lui Nicolae Iorga (că și „sora” ei, École roumaine de Fontenay-aux-Roses, lângă Paris) destinată perfecționării tinerilor licențiați români în domeniile științelor umaniste (filologie clasică și modernă, istorie și arheologie), al artelor plastice și arhitecturii. Activitatea științifică a Accademiei este coordonată de Academia Română și Ministerul Educației, cea culturală de către Institutul Cultural Român, iar gestiunea este asigurată de Ministerului Afacerilor Externe al României. Academia este unul dintre cele 15 centre culturale
Accademia di Romania () [Corola-website/Science/309258_a_310587]
-
clădirea a trecut printr-o fază de abandon. Academia s-a redeschis în 1969 că Bibliotecă Română la Romă.. De atunci funcționează ca un centru cultural. În 1945 a fost unul din membrii fondatori ai "Uniunii Internaționale a Institutelor de Arheologie, Istorie și Istoria Artei din Romă". În 2005 a fost reprimita în "Uniune" și continuă să-și publice "Anuarul Ephemeris Dacoromâna". În curtea Accademiei di România a fost dezvelita în 1994 statuia lui Traian, operă a sculptorului Vasile Gorduz, (identică
Accademia di Romania () [Corola-website/Science/309258_a_310587]
-
infrastructură necesare traversării acestuia. Costurile sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde €. La data de 24 ianuarie 2007 a fost semnat un protocol de finanțare de 94 milioane € necesari lucrărilor prealabile : achiziții de terenuri, deplasări de rețele și lucrări de arheologie. În acest timp, în paralel cu exploatarea primei faze, au loc negocieri pentru reunirea capitalului necesar construcției, proiectul fiind dependent de decizii politice și bugetare. Înaintea inaugurării LGV Est au fost efectuate o serie de teste de mare viteză, denumite
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
universitar la Facultatea de Istorie a Universității “Al.I.Cuza” din Iași, în cadrul Catedrei de Istorie a Românilor. •din septembrie 1999: profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității “Al.I.Cuza” din Iași, în cadrul Catedrei de Istorie Veche și Arheologie. Titluri •doctor în istorie (din 1983), cu teza "Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei", susținută la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași; conducător științific: prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovita •membru al Uniunii Internaționale de Stiinte Preistorice •membru al
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
de Istorie-Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași; conducător științific: prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovita •membru al Uniunii Internaționale de Stiinte Preistorice •membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
8.Commencements de l’incinération dans l’espace est-carpatique de la Roumanie, în XIII Internațional Congress of Prehistoric Sciences. Forli-Italia, 8-14 September 1996, Abstracts, 1, Ed. ABACO, Forli, 1996, p. 286. 9.În legătură cu localizarea stăpânirii lui Dromichaites, în Lucrările Simpozionului de Arheologie, Târgoviște, 23-25 noiembrie 1995, Târgoviște, 1996, p. 86-87. 10.Unele date privind ritul funerar la începutul Hallstattului în nordul Moldovei, în lumina descoperirilor de la Prajeni (jud. Botoșani), în: Funeral Practices aș forms of Cultural Identity (Bronze and Iron Ages). 4th
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]