3,404 matches
-
de clarobscur), culori puternice, saturate și un echilibru compozițional mai degrabă dinamic decât static, considerat de multe ori chiar dezechilibru compozițional. De asemenea, folosirea liniilor de compoziție de forme curbate, asemănătoare unor litere S multiple, a diagonalelor repetate de tip ascendent și descendent comparativ cu liniile drepte, orizontale și/sau verticale, folosite preponderent anterior, sunt alte elemente tipice ale barocului de tip vizual. Tintoretto (pe numele său real Jacopo Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai școlii venețiene
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
unul dintre cei mai mari pictori ai școlii venețiene, probabil, ultimul mare pictor al Renașterii italiene și, fără îndoială, unul din primii pictori folosind o manieră barocă în pictură. În "Cina cea de taină", folosirea accentuată a clar-obscurului, a diagonalei ascendente în jurul căreia gravitează întreaga compoziție, a dramatismului momentului surprins în punctul său critic și redat ne-echivoc cu măiestrie, precum și a culorilor saturate, ce umplu cadrul picturii, reprezintă tot atâtea elemente baroc. În Eneas scapă din Troia în flăcări, prezentat
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Italia, "Giuseppe Verdi" la Parma - Italia, Concursul Internațional de canto de la Verviers - Belgia. Seria participărilor s-a încheiat în anul 1969 cu obținerea Marelui Premiu la Concursul Internațional "Achille Peri" la Reggio Emilia - Italia. Cariera sa artistică urmează o linie ascendentă sigură. Din ce în ce mai solicitat pe scenele lumii, Vasile Martinoiu devine mereu mai cunoscut publicului de pretutindeni, mereu mai apreciat de cronicarii de specialitate. Cele peste treizeci de prezențe pe scena New York City Opera, unde realizează nenumărate creații ce culminează cu rolul
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
și 7 - Septima mare 15/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 15 Aceste interval, care se regăsesc în armonicele unui sunet, formează un sistem de intonație numit sistem netemperat. - Așezând sunetele în ordinea aparentă, adică o succesiune treptată, ascendentă, de tonuri și semitonuri. - Utilizând succesiunea natural a sunetelor, adică lanțul de cvinte perfecte. Atât tonurile, cât și semitonurile pot fi diatonice sau cromatice. Semitonurile sau tonurile care se formează între două trepte alăturate, cu denumiri diferite, se numesc diatonice
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
128/81 256/243 1024/729 DO FĂ ȘI BEMOL MI BEMOL LA BEMOL RE BEMOL SOL BEMOL 4096/2187 8192/6561 33768/19683 65536/59049 262144/177147 1048576/531441 RE DUBLU BEMOL Vom așeza acest material sonor în ordine ascendentă, în cadrul unei octave. Vom obține astfel gamă netemperata pitagoreica, format din sunetele rezultate din lanțul de cvinte natural. , cu o comă pitagoreica. Se remarcă faptul că lymma este cel mai mic semiton diatonic din toate sistemele de intonație, iar apotom
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
cu coarde și arcuș. J.S. Bach - Clavecinul bine temperat - Intervalele mari și mărite formează grupa de interval expansive - Grupa intervalelor mici și micșorate formează grupa intervalelor de natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Grupa intervalelor mici și micșorate formează grupa intervalelor de natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese din succesiunea a 5 cvinte descendente - Terța mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
mare reiese din succesiunea a 4 cvinte ascendente - Terța mică provine dintr-un lanț de 3 cvinte descendente - Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Cvarta perfectă reiese dintr-o succesiune de o cvinta descendentă - Cvinta perfectă este opusul cvartei și reiese dintr-un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
un interval de cvinta ascendentă - Sexta mică provine din succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
succesiunea a 4 cvinte descendente - Sexta mare provine din succesiunea a 3 cvinte ascendente - Septima mică reiese din succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
succesiunea a 2 cvinte descendente - Septima mare reiese din succesiunea a 5 cvinte ascendente - Secundă mărită reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
reiese din succesiunea a 9 cvinte ascendente - Terța micșorata reiese din succesiunea a 10 cvinte descendente - Cvarta mărită provine din succesiunea a 6 cvinte ascendente - Cvinta micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la 4
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
micșorata provine din succesiunea a 6 cvinte descendente - Intervalele care au până la 4 cvinte ascendente, respective cvinta perfectă, secundă mare, sexta mare, terța mică, sunt considerate de teoria muzicii ca fiind interval consonante. Ce depășește acest lanț de 4 cvinte ascendente, este considerat de teoria muzicii ca fiind interval disonant. - Intervalele care au până la 4 cvinte descendente, cu excepția septimei mici, sunt considerate interval consonante. Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat de-
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
care au până la 4 cvinte descendente, cu excepția septimei mici, sunt considerate interval consonante. Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat de-a lungul timpului, de la folosirea intervalelor formate din o cvinta ascendentă sau descendentă la folosirea intervalelor formate din lanțuri de maximum 4 cvinte ascendente sau descendente. Celelalte interval erau considerate disonante și trebuiau rezolvate în interval consonante. Folosirea într-un procent din ce in ce mai mare a intervalelor disonante al mers concomitent cu utilizarea
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Acestea sunt cvarta perfectă, terța mică și sexta mică. Ideea de consonanta și disonanta a evoluat de-a lungul timpului, de la folosirea intervalelor formate din o cvinta ascendentă sau descendentă la folosirea intervalelor formate din lanțuri de maximum 4 cvinte ascendente sau descendente. Celelalte interval erau considerate disonante și trebuiau rezolvate în interval consonante. Folosirea într-un procent din ce in ce mai mare a intervalelor disonante al mers concomitent cu utilizarea sistemului temperat de intonație, încercându-se pe această cale o mărire a expresivității
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
două apar „transpuse” cu un ton mai sus, în fa major; coda rămâne în această tonalitate). Atât la strofă, cât și la refren, armoniile sunt construite în jurul cadenței I-VI-II-V, eventual cu repetarea relației II-V (II-V-II-V...). Melodia strofei conține pasaje ascendente și câteva salturi, în vreme ce refrenul conține arpegii și pasaje descendente. Refrenul a fost inspirat de piesa „Lui”, interpretată de Michèle Torr.
Ani de liceu () [Corola-website/Science/318068_a_319397]
-
pentru vioară și pian" (1937), în care elementul romantic domină autoritar, până la ultimele lucrări - "Concert pentru orchestră", "Simfonia de cameră" -, mărturii ale asimilării elementelor de folclor în esența lor și într-o structură modernă, drumul său creator a fost mereu ascendent, trecând prin toate genurile. Corina Chiriac a lansat (la 16 decembrie 2004) un dublu CD cu opera simfonică a tatălui său. Cele doua CD-uri sunt editate de Electrecord, întitulate "Bucureștii de altădată" și adună compozițiile lui Mircea Chiriac.
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
loc se formează domeniul central al clanului (nemzetség) Tibold de origine germană. Prima mențiune scrisă a localității este în registrul zeciuielii papale din 1332-1337, care menționează o parohie. După stingerea familiei Babócsai din clanul Tibold i se atribuie familiei Marczali, ascendentă familiei Báthory, domeniul în 1398 în semn de recunoaștere a curajului lor în Bătălia de la Nicopole. Este demn de remarcat faptul că, în 1496, regele Vladislav al II-lea a stat la Castelul Babócsa la numirea lui György Báthori în
Babócsa () [Corola-website/Science/318283_a_319612]
-
trimis la Roma pentru a negocia cu reprezentanții lui Nero eliberarea unui preot evreu prizonier. Dominația romană, începută de prin anul 103 e.v. a atras animozități în cadrul poporului evreu care au dus la răscoale care au urmat o linie ascendentă de participare și gravitate, culminând cu cele trei revolte majore ale evreilor din Provincia Iudeea împotriva imperiului roman. Conform "„Autobiografiei”", în anii 66-67 e.n. Iosephus este numit de către Sanhedrin guvernatorul Galileei și ia parte activă la Primului război evreo-roman (sau
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
Ea constă dintr-o structură de patru fraze, repetată timp de câteva minute. Prima frază este enunțată într-o tonalitate minoră, iar cea de a doua este în fapt o secvență (ușor modificată) a celei dintâi, plasată la o terță ascendentă și armonizată cu acorduri din relativa majoră a tonalității inițiale; a treia frază este o variație a celei dintâi, iar cea de a patra este identică cu a doua. Acordurile utilizate sunt treptele I și V din două tonalități relative
Dansul pinguinului () [Corola-website/Science/319289_a_320618]
-
a diafizei humerale. În fundul șanțului intertubercular se inserează tendonul mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), iar prin șanț alunecă tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial ("Caput longum musculi bicipitis brachii") însoțit de bursa sinovială bicipitală și de o ramură ascendentă a arterei circumflexe humerale anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"). Șanțul intertubercular este transformat în canal de fibre conjunctive dispuse transversal. Sub tuberculul mare și tuberculul mic, la nivelul unirii epifizei proximale cu corpul (diafiza) humerusului se află o porțiune îngustată
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
folosit până acum cinci metode: injectarea de coloranți la cadavru, disecția și examenul anatomo-patologic al pieselor chirurgicale, studiile necroptice, injectarea preoperatorie de coloranți în submucoasa rectului și limfoscintigrafia. Clasic se descriu trei curente limfatice (41, 49-50 ). Curentul limfatic principal parcurge ascendent colectoarele și ganglionii limfatici situați de-a lungul ramurilor și trunchiului arterei rectale superioare; de la nivelul bifurcației arterei rectale superioare (hilul limfatic Mondor) limfa este drenată spre ganglionii arterei mezenterice inferioare. Această cale limfatică este înglobată în mezorect, iar excizia
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
de la nivelul canalului anal anatomic spre ganglionii inghinali. Calea limfatică inferioară are importanță minoră pentru diseminarea cancerului rectal propriu-zis - doar în tumori joase, care depășesc inferior linia pectineată, la care există deja o metastazare masivă în ganglionii căii limfatice principale, ascendente (51). Importanța căii limfatice mijlocii este subiect de dezbatere. Autorii japonezi definesc patru grupuri (arii) limfatice rectale: grupul mezorectal (ganglionii limfatici perirectali), grupul (aria) arterei rectale superioare, grupul (aria) arterei mezenterice inferioare și aria laterală (46). Aria mezorectală se împarte
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
evidențiat această cale, fără a-i putea aprecia importanța. În urma unui studiu al pieselor de rezecție, Gilchrist (52) descrie un caz de cancer rectal subperitoneal la care erau prezente 2 metastaze ganglionare laterale și doar una la nivelul ganglionilor curentului ascendent. Acest tip de diseminare a fost găsit de Grinnell la doar 1 caz din 118 studiate, din care 63 cu metastaze ganglionare (51); alți autori constată de asemenea o proporție foarte mică a metastazării pe această cale. Observațiile autorilor japonezi
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]