261,668 matches
-
relațiile epistolare parcurg o perioadă glaciala, ea amenintîndu-l pe Eminescu, la 27 iunie 1880, ca într-o lună îi va distruge scrisorile. Apoi, în mai 1881, o scrisoare îndurerata că l-a pierdut făcea aluzie la Mite Kremnitz. Pentru că în august 1881 să i se confieze că îl iubește fără nici o perspectivă iar, în aceeași lună, o altă scrisoare, cu apelativul "domnul meu", să-i împărtășească aceleași sentimente ("îți scriu și-ți spun că mi-esti drag, că te doresc, c-
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
la poarta. Mă așezăm în dispozitiv. Sabia strălucea la șold, argint-auriu, ridicăm pieptul, îmi dădeam o comandă potrivită și mă puneam în mișcare. Patrularea se întindea de la magazinul domnului Făinaru, pîna cît ținea gardul și hrănea invidia întregii străzi 23 August, care ieșea că la 23 August. Sigur că-mi dădeam seama, asta ma și alimenta, dar nici un mușchi nu-mi smintea față de oțel, eram împietrit și recules, nimeni nu putea să-mi vadă nodul din stomac, nerăbdarea și, mai ales
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Sabia strălucea la șold, argint-auriu, ridicăm pieptul, îmi dădeam o comandă potrivită și mă puneam în mișcare. Patrularea se întindea de la magazinul domnului Făinaru, pîna cît ținea gardul și hrănea invidia întregii străzi 23 August, care ieșea că la 23 August. Sigur că-mi dădeam seama, asta ma și alimenta, dar nici un mușchi nu-mi smintea față de oțel, eram împietrit și recules, nimeni nu putea să-mi vadă nodul din stomac, nerăbdarea și, mai ales, groază că urma să o văd
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
nord, "s-a bucurat de sprijinul copleșitor al națiunii române". Ambiția lui Antonescu de a duce războiul dincolo de Nistru, pe teritoriul sovietic, i-a fost fatală, aducîndu-i debarcarea, discreditîndu-l că militar și ca om politic. Trecînd la perioada de după 23 august 1944, autorul nostru arată că e greu de stabilit motivul încrederii guvernărilor Sănătescu în S.U.A. și Anglia, desi întrevederile dintre reprezentanții opoziției române și cei ai celor două țări aliate occidentale, în timpul ultimelor luni ale guvernării Antonescu, erau, evident, descurajatoare
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
a-și consolida puterea în fața adversarilor, a fost căutarea de către Gheorghiu-Dej, în 1955 și după aceea, a "caii românești" de socialism. Dar mai înainte, de teama debarcării, a intensificat, la culme, teroarea de tip stalinist. Așa-numitul "naționalismul socialist", în august 1959, avea trăsături șovine, anulîndu-li-se minorităților naționale și drepturile avute pînă acum. Interesantă este analiza rădăcinilor politico-economice ale Declarației P.M.R. din aprilie 1964, care nu ignoră instinctul primitiv de autoconservare politică față de Kremlin cu tendințe monolitice. Oricum, "identitatea națională și
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
este prin excelență un om al cărții . Numai când citește se simte în elementul lui. Când își întrerupe lectură se uită la lume nedumerit, ca la un text neinteligibil. Cea mai mare parte din viața (s-a născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) și-a petrecut-o în biblioteci și edituri, ceea ce înseamnă în muzee ale cărții și în fabrici de cărți. La Bibliotecă Academiei a putut fi văzut decenii la rand - și poate fi văzut
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
luptătoare ale Ardealului. Cum am intrat noi în acest timp al autodefinirii noastre? Ceea ce descoperă vrea să împărtășească și altora; uneori vrea să le dea forță manualului de istorie. La o sută de ani de la desființarea șerbiei (Tribuna, 10/22 august 1885 va scrie: "Maghiarii pot să ne amărască zilele, pot să ne împingă în dușmănie, dar nu ne vor face să uităm (subl. aut.) că prințul Eugen de Savoia ne-a scăpat de jugul turcesc, împăratul Iosif ÎI ne-a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Un desen de 0,40 pe 0,29, colecția Arrault. O reproducere a acuarelei lui J.T. Lix făcută după relatarea lui Victor Hugo apărută în Choses Vues după ultima vizită pe care o făcuse muribundului în seara zilei de 17 august 1850. Victor Hugo care îl votase singur pe Balzac, pentru intrarea la Academie, si care fusese respins, ceea ce îl făcuse pe autorul Comediei umane să exclame, aflînd vestea: "Domnilor, eu n-am avut cantitatea, eu am avut calitatea!". Hugo îl
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
picioare de-o parte și de alta a patului... * Anunțul decesului lui Balzac, un carton de 0,18 pe 0,15 m.: Vă rugăm să asistați la serviciul de înmormîntare a Domnului Honoră de Balzac, decedat pe ziua de 18 August la vîrsta de 51 de ani la domiciliul său din strada Norocului nr. 14 și care va avea loc miercuri 21 curent, la orele unsprezece dimineață, la biserică Saint-Philippe-du-Roule, în parohia să. Reuniunea va avea loc la Capelă din cartierul
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
în grad, menținut, cu socoteală, tot timpul preot de țară în sate din județul Suceava, mai întîi în fericita Stupca, apoi, din 1884, în Frătăuții Noi. Să amintesc, la același capitol al vieții publice, de participarea părintelui Porumbescu, în 15 august 1871, la vestita serbare de la Putna, cu prilejul aniversării a 400 de ani de la întemeierea mânăstirii, la organizarea căreia s-au distins Eminescu și Slavici. La această manifestare aniversară a luat parte și fiul părintelui, cel ce va deveni celebrul
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
buze senzuale" sau că "Traian era tuns cu breton", fie că blasfemiază sfântă istorie a neamului, fie că ăndepărtează, curajos și benefic, reziduurile ideologiei national-comuniste... Să trecem, ansa. Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este totuși un document de neocolit pentru ăntelegerea, descrierea și interpretarea vieții politice românești din ultimele opt luni ale regimului antonescian. Un document util, totodată, si pentru cunoașterea ambiantei culturale și intelectuale din România acelui
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
de Sadoveanu care, după ce și-a făcut treburile cu toate partidele, acum face pe antibolșevicul și pe țărănistul, mare admirator al lui Lupu și Maniu (...)."> Cum aveau să evolueze politic Sadoveanu și Călinescu doar câteva luni mai tarziu, după 23 august 1944, e știut. Cel dintâi nu s-a exilat an Elveția, ci și-a găsit un adăpost aurit an instituțiile de fațadă ale României căzute pradă "dezmățului bolșevic". Al doilea, care-i mărturisise patetic lui Ioan Hudița indefectibila lui admirație
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Externe an guvernul Groza, (care a jucat, ăn toate aceste luni dramatice un rol murdar, sperând să ajungă el premier), a făcut unele epurări an personalul ministerului, licentiindu-i tocmai pe Gr. Niculescu-Buzesti și Victor Rădulescu-Pogoneanu, sfetnicii suveranului dinainte de 23 august 1944. La 7 august 1945, trimisul diplomatic american la București ași informa superiorii că "declarația de la Potsdam a determinat toate grupările politice românești să considere următoarele câteva săptămâni drept cruciale, deoarece ele socotesc că trebuie ăntreprinsă o acțiune hotărâtă pentru
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
care a jucat, ăn toate aceste luni dramatice un rol murdar, sperând să ajungă el premier), a făcut unele epurări an personalul ministerului, licentiindu-i tocmai pe Gr. Niculescu-Buzesti și Victor Rădulescu-Pogoneanu, sfetnicii suveranului dinainte de 23 august 1944. La 7 august 1945, trimisul diplomatic american la București ași informa superiorii că "declarația de la Potsdam a determinat toate grupările politice românești să considere următoarele câteva săptămâni drept cruciale, deoarece ele socotesc că trebuie ăntreprinsă o acțiune hotărâtă pentru a consolida sau răsturna
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Externe pentru discutarea problemelor importante ale Europei postbelice, nota D.C.G.). an timp ce opoziția privește spre Rege pentru a lua inițiativa unei schimbări, guvernul continuă să se bucure și să solicite sprijinul rusesc. Iuliu Maniu, precizează alt document datat 9 august 1945, a adresat o scrisoare Regelui să ăndepărteze guvernul Groza, pe care declarația de la Potsdam e evident că nu-l consideră un "guvern democratic recunoscut". Ba chiar trimisul diplomatic american la București, primit an audiență, la 14 august 1945, de
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
datat 9 august 1945, a adresat o scrisoare Regelui să ăndepărteze guvernul Groza, pe care declarația de la Potsdam e evident că nu-l consideră un "guvern democratic recunoscut". Ba chiar trimisul diplomatic american la București, primit an audiență, la 14 august 1945, de Rege, când, la o ăntrebare anume, "l-am informat asupra confirmatei rezerve a Departamentului față de guvernul Groza, dat fiind caracterul sau nereprezentativ... Am relatat Regelui că guvernul meu speră ca să vadă un regim mai reprezentativ instituit exclusiv prin
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
după ce s-a sfătuit cu Opoziția și cu oamenii săi de ăncredere (secretarul sau particular M.Ionnitiu, mareșalul Palatului Negel, Savel Rădulescu și alții) regele Mihai l-a convocat pe premierul Groza și, ăn cadrul unei lungi convorbiri la 20 august 1945, potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că regele numește și revoca miniștrii săi, ai cere lui Groza, de trei ori, să demisioneze pentru a se alcătui un nou guvern. Groza
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
sau particular M.Ionnitiu, mareșalul Palatului Negel, Savel Rădulescu și alții) regele Mihai l-a convocat pe premierul Groza și, ăn cadrul unei lungi convorbiri la 20 august 1945, potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că regele numește și revoca miniștrii săi, ai cere lui Groza, de trei ori, să demisioneze pentru a se alcătui un nou guvern. Groza a refuzat să demisioneze, ămpotriva prevederilor constituționale, declarând că se bucură de ăntregul
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
iminentă răzmerita a ofițerilor cărora nu li se putea mări salariile pentru că regele refuză să semneze respectivul decret. Și au urmat și alte amenințări. Rămânea ferm an decizia sa, refuzând să participe la festivitatea aniversării a evenimentului politic de la 23 august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă oficială a secretarului de stat pentru afaceri externe al SUA, Byrnes, al ăncunostiinta, la 25 august 1945, pe șeful misiunii diplomatice la București, să-l previe pe rege
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
sa, refuzând să participe la festivitatea aniversării a evenimentului politic de la 23 august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă oficială a secretarului de stat pentru afaceri externe al SUA, Byrnes, al ăncunostiinta, la 25 august 1945, pe șeful misiunii diplomatice la București, să-l previe pe rege că notificarea către cele trei mari puteri aliate a fost primită la Washington și că "an stadiul prezent a se evita contactele cu liderii politici români" și "ia
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
era supusă, și ea, unei presiuni concertate, orice declarație oficială a celor trei partide fiind aspru cenzurata și neputând apărea an presă. Asta an timp ce regele aștepta de la cele trei mari puteri răspuns la notificarea sa oficială. La 31 august 1945 șeful misiunii americane la București stăruia pe langă Departamentul de Stat să se ia măsuri pentru a se răspunde notificării regelui, pentru că altfel poziția morală a SUA an România va fi dezastruos subminată, menținând pe rege ăntr-o poziție izolată
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
de pură abstracție. Popoarele trăiesc: pure sau corcite, ele își impun voința. Voința unui conglomerat, care are același trecut, aceleași interese și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an 1919 într-unul din eseurile din serialul Iudaism și elenism (care dă titlul ediției pe care o comentez) scria: "spunem clar: morală iudaica e incompatibilă cu viața instinctelor - cu viața. Străină în seria organismelor europene, ea a
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
cu putere politică potențială iar copilul se ănvărtea an tovărășia lor, la moșiile Florica sau Tigveni, spunându-i celui ce va deveni atotputernicul Ionel Brătianu, unchiul Tititi, cu care, pe la zece-cincisprezece ani, făcea extraordinare excursii prin Bucegi sau Retezat. an august 1903 mai trăia bunica să Pia Brătianu, soția lui Ion C. Brătianu, căreia ai scria, colectând de la toți cărți poștale ilustrate, pasiunea să de copil. Cand nu era la moșiile Brătienilor sau la vila lor din Sinaia, se află la
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
și, la fiecare consultare electorală, inclusiv la aceea din decembrie 1937, era la post și la tăvăleala destul de grosiera, daca ținea (și ținea!) la prestigiul sau de om politic, cam pururea deputat și, ăn consecință, prezent la ședințe istovitoare. an august 1933 ai scria - răzbit - Leliței de la Miorcani: "Acum constat an liniștea senina și roditoare a Miorcanilor ce nefasta poezie e viața de zbucium mărunt și zilnic, ăn care ămi fărâmițez viața la București ăntre grijile politicei meschine de azi și
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
sau o rațional explicabila lipsa de apreciere a valorilor existente ori o bizară nesăbuința neprevăzătoare a "ce va fi", la un popor ăntelept și totuși lesne manipulabil? Cine da un anunț că acesta, la două săptămâni după isteria eclipsei din august 1999 - ridicată la rang de fenomen permanent -, mizează pe snobismul credulității": "Dau an chirie casă Valea s...ț, cadru natural excelent, eclipsă s...ț"!). Popor inteligent, dar care cade pradă "hipnozei", orbirii, ăntunecării minții și, cert, dorinței de câștig - de
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]