8,108 matches
-
Spiridon, Ciclul în teoria economică modernă, www.mises.ro. 860 Vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourth Edition, Mc Graw-Hill Book Company, 1958, partea a II-a, capitolul 13, pp. 251-266. 861 "În plan teoretic Etica producției de bani confirmă teoria austriacă a ciclului economic. Concepută în prima jumătate a secolului al XX-lea de Mises și Hayek, dezvoltată ulterior de Rothbard și alți economiști, influențați de teoriile celor dintâi, aceasta susține că evoluțiile ciclice ale activităților economice au ca origine "politica
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mi se păreau nimic, iar pentru ea erau viața. Și mai era ceva. Se stricaseră rău de tot relațiile în casă. Doamna Pușcașu avea o fată, casieră la un cinematograf, dar care, ca domnișoară, făcuse o pasiune pentru un fotbalist austriac, în perioada în care avuseseră mina de aur, când fuseseră bogați. Fotbalistul n-a mai venit s-o ia după ce se întâmplase la noi și ea rămăsese fată bătrână și se acrise. Pe cât era de frumoasă, pe atât era de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
românii forțaseră oarecum textul Conferinței de la Paris în 1857 prin alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate, acesta constituia în aprilie 1859 o tabără militară la Florești, lângă Ploiești ca un mijloc de apărare împotriva pericolului unei intervenții militare austriece sau turcești. La 30 august în același an după recunoașterea dublei alegeri, tabăra era închisă, obiectivul amintit fiind atins. Decizii precum cea din primăvara anului invocat deja puteau fi luate dacă exista și o susținere politică importantă, iar dacă avem
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
conducerea lui Stanislav August Poniatowski 226, curtea țaristă intuia necesitatea unei înțelegeri cu Austria în vederea rezolvării favorabile a acestei probleme. Acesta era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de forțe în această zonă, a două state independente. Primul, condus de Marele Duce Constantin, trebuia să aibă capitala la Constantinopol și urma să fie compus din teritoriile creștine ale Turciei. Al doilea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
drept unică alternativă posibilă pentru Principate unirea acestora sub un principe străin, ereditar 246. Paul Bataillard, demonstrând faptul că știa bine și contextul geo-politic european, excludea dintre variantele rezonabile posibilitatea ca noul șef de stat să fie turc, grec, rus, austriac sau german 247. Nu lipsite de importanță pentru cauza românească deveneau pledoariile lui Louis de Naleche, J.A. Vaillant 248 sau Edmond Textier, ultimul evidențiind avantajele și prestigiul pe care le-ar fi obținut Franța în cazul realizării dezideratelor naționale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
al III-lea), iar după mamă, al țarului Nicolae I. Foarte probabil că din acest motiv Al.C. Golescu-Albul îi scria lui Paul Bataillard, la 1 februarie 1856, despre necesitatea unirii sub un principe străin care să nu fie nici austriac și nici rus. Cel mai potrivit pentru a evita opoziția puterilor europene era socotit un prinț belgian, datorită statutului de țară neutră a Belgiei, dar și a modului de organizare politică 254. O asemenea idee primea susținere și din partea fraților
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru un alt proiect care nu corespundea obiectivelor sale imediate de politică externă. Nota dominantă în cadrul areopagului european era suspiciunea, exemplul elocvent în acest sens fiind cel al lui Bismark care vedea în evenimentul de la București o manevră rusă sau austriacă, mai ales că în același timp se producea o concentrare a trupelor rusești la granița de est a României 297. Dincolo de presupunerile cancelarului prusac, în realitate destui dintre diplomații europeni vorbeau acum despre o cedare a Principatelor Române către Austria
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Bine informat la rândul lui, reprezentantul Austriei Eder credea că, dacă Puterile Garante continuau să-și mențină opoziția față de aducerea unui domn străin, diferiți candidați ar încerca să provoace o răscoală a populației de la nordul Dunării. Din aceste motive, diplomatul austriac credea că în aceste condiții soluția cea mai bună rămânea instalarea de către Poartă a unui caimacan pe o perioadă determinată, care să permită desfășurarea unor acțiuni separatiste 309. În condițiile discuțiilor desfășurate în cadrul Conferinței de la Paris, rolul lui I.C. Brătianu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
teritoriale 310, Brătianu nu-și pierdea încrederea în sprijinul împăratului francez. Guvernul de la Viena respinsese tronul propus de Napoleon în 1863 pentru că anexarea Principatelor Unite devenea inoperantă și datorită faptului că însemna adăugarea unui număr mare de români în interiorul statului austriac, dar presupunea și teama față de o reacție a Rusiei. Planul acesta reluat în noiembrie 1864 de Russel, prim-ministru englez, care propunea pentru realizarea sa o plată de 50 milioane lire sterline efectuată de guvernul italian, ca despăgubire acordată Porții
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ianuarie 1859, ea adopta în mod deloc surprinzător o poziție rezervată. Cauza era temerea ce domnea la Viena în privința unui posibil război cu Prusia, alături de care nu dorea în nici un caz să se afle și Franța. Din acest motiv diplomația austriacă dădea de înțeles că, în condițiile în care guvernul francez susținea menținerea unirii Principatelor și ideea prințului străin la tronul lor, exista disponibilitatea necesară pentru a adopta aceeași poziție, condiționată doar de neapartenența noului monarh la o dinastie ostilă Austriei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
guvernul țarist și cel otoman, clasa politică românească nu-și permitea să ignore celălalt puternic vecin, Austria. Misiunea de a câștiga bunăvoința Vienei avea să fie încredințată lui Dimitrie Ghica. Primit într-o audiență privată pe 17 iunie de împăratul austriac, trimisul român încerca să-l convingă asupra intențiilor pașnice ale statului nord dunărean, chiar dacă în fruntea sa se afla acum reprezentantul dinastiei de Hohenzollern. Fără a se angaja în mod direct în privința unei susțineri a guvernului român, împăratul, mulțumit de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
primii ani de după ocupație, ne-au "ajustat" (deformat, schilodit) numele de familie românești, denumirile localităților etc., conform bunului lor plac și în concordanță cu "stilistica", cu "eufonia" politică a timpului. Chit că, mai târziu, studiind arhivele și documentele din perioada austriacă, am descoperit că cei mai mulți consăteni ai mei poartă în acte numele Sucevan. Doar pe câțiva i-am identificat, în actele din perioada următoare, românească, a Bucovinei (1918-1945), cu numele de Suceveanu. Inclusiv pe tatăl meu, care figurează cu acest nume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Ordinul ,,Tacova” , în grad de comandor, Serbia (1896); 7. Ordinul ,,Philip” , clasa a II-a , în grad de comandor, Hessa, 27 iunie 1897; 8. Ordinul ,,Ernestine”, clasa a II-a, în grad de comandor, Coburg, 27 august 1896; 9. Ordinul austriac ,,Coroana de fier”, clasa a II-a, în grad de comandor, Austria, 10 octombrie 1896; 10. Ordinul prusian ,,Coroana regală”, clasa a II-a, în grad de comandor , Germania, 3 martie 1897; 11. Ordinul prusian ,,Casa de Hohenzollern”, clasa a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
cu mai mulți ani, a existat o multitudine de dezbateri pe această temă cea a modului de manifestare a deflației. Participanții la aceste evenimente au fost profesori universitari, specialiști finanțiști, adepți ai diferitelor concepții monetarist tehnocrate și ai școlii economice Austriece. După opinia celor mai mulți dintre acești participanți, dacă inflația era în mod virtual un fenomen economic inevitabil, deflația era imposibil să aibă loc. Președintele Școlii Economice din cadrul Universității "Carnegie Mellon" (Pitsburgh, Pennsylvania), referindu-se la potența fenomenului deflaționist, afirma că această
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
permanente, de la avânt la crize economice. Adepții Școlii Austriece au apreciat cauzele crizei, la nivel național, ca un rezultat al depresiunii economice din 1819 și ca o primă manifestare a căderii sistemului și expansiunii politicii monetare (explicație bazată pe teoria austriacă privitoare la ciclicitatea economică). Alți economiști au considerat criza financiară din 1819 ca fiind determinată și de unele evenimente ce au avut loc pe plan național și internațional: ─ scăderea cererii europenilor pentru produsele alimentare americane; ─ refacerea agriculturii europene după războiul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
autorii teoriilor actuale pot fi clasificați în trei mari categorii: Din prima categorie fac parte cei care susțin un punct de vedere economic clasic, deosebit de ortodox, cu o puternică influență monetaristă, la care s-au raliat și adepții școlii economice Austriece și ai teoriei neoclasice, canalizați pe efectele macroeconomice ale ofertei de bani și de aur. Monetariștii, printre care Milton Friedman și Ben Bernanke, consideră că Marea Depresiune a fost cauzată de contracțiile monetare, care s-au datorat unei politici greșite
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
principala cauză era FED, care limitase cheltuielile și crescuse taxele la sugestia Secretarului trezoreriei. Milton Friedman, prin concepția sa monetaristă, susținea că nu se efectuaseră operațiuni financiare suficiente și la timp pentru salvarea băncilor. Ludwig Von Mises, creator al Școlii Austriece, învinuia Banca Centrala a SUA pentru încurajarea unei politici inflaționiste. ● În primăvara anului 1937, majoritatea indicatorilor economici dovedea o refacere a economiei (creșterea producției industriale, creșterea profiturilor și a veniturilor celor ce munceau). ● Șomajul se menținea la cote ridicate. ● Președintele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
al artelor, scriitor, investitor, colecționar de artă și fermier. Distrugerea creativă este o teorie economică referitoare la inovație și progres. Introdusă pentru prima oară de către sociologul german Werner Sombart; ulterior a fost extinsă de Joseph Alois Schumpeter, din cadrul Școlii Economice Austriece. În lucrarea Capitalism, Socialism, and Democracy, Schumpeter folosește această noțiune descriind rolul transformării care acompaniază procesul inovației. În filozofia economică a lui Schumpeter, ideea de capitalism este direct corelată cu cea de inovație, bazată pe rolul antrepenorilor care, prin activitatea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
American Status System, Summit Book, New York, 1983 GALBRAITH, K. JOHN, The Great Crash 1929, Houghton Mifflin Co., Boston, MA (SUA),1979 GORDON, S. JOHN, Hamilton's Blessing, Walker and Co., 1997 HOPPE, H. HANS, Teoria marxistă a claselor o reconstrucție austriacă, Institutul Ludwig von Mises, România, 2002 (traducere din limba engleză) HUGHES, B. BARRY, Choices in the Face of Uncertainty, ed. a III-a, Westview Press, Boulder, Colorado, USA, 1999 JEVONS, S. W., The Theory of Political Economy, 3rd Edition, McMillan
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Engels și Vladimir Ilici Lenin (pp. 270-274). 88 Henri Lefebvre, The Sociology of Marx, Marx, Pantheon Book, New York, 1968, p. 89. 89 Hans-Herman Hoppe, profesor de Economie la Universitatea din Nevada; autor al cărții Teoria marxistă a claselor o reconstrucție austriacă, traducere pentru Institutul Ludwig von Mises, România, 2002. 90 Andrew Levison, în The Working Class Majority (1974), preluat de Paul Fussell în Class-A Guide Through the American Status System, Summit Book, New York, 1983, p. 25, arată: "... în fiecare an
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
lor mai mică, Maria Antoaneta, de unsprezece ani, pentru a deveni soția nepotului regelui Ludovic al XV-lea. Din rațiuni politice, Ludovic al XV-lea a cerut mâna Mariei Antoaneta pentru nepotul său, Ludovic al XVI-lea, iar autoritățile imperiale austriece au acceptat. Cu o zestre demnă de o viitoare suverană, la paisprezece ani, Maria Antoaneta, supunându-se aranjamentelor politice și tentată să domnească într-o țară puternică a Europei, a plecat în Franța unde a fost primită cu ceremonial fastuos
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
își oferea tandrețea unor persoane sub condiția ei. Mama sa, Maria Tereza o sfătuia să fie foarte prudentă, să-și modeleze conduita sub toate aspectele. De când a ajuns în Franța, abatele Vermond s-a preocupat s-o apropie pe tânăra austriacă de limba și cultura franceză, doamne de onoare aveau îndatorirea de a o iniția în cunoașterea manierelor elegante la Curtea Franței. În scurt timp, frumoasa, grațioasa, eleganta și temperamentala regină a devenit emblema rococo-ului. N-o interesau problemele politice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rămâne mobilă timp de secole. În jurul anului 900 traseul său urma îndeaproape cursul Elbei și Saarului. Continuarea acțiunii de stabilire a frontierelor s-a datorat parțial incursiunilor normanzilor și ungurilor, care, prin raidurile lor, au crescut la început importanța bastionului austriac. Apoi, centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre est și spre marginile Imperiului, în special după ce ungurii au fost zdrobiți de Otto I cel Mare în bătălia de la Lech/Lechfeld (955)100. Este una din puținele bătălii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
câteva state rivale, care emit pretenții teritoriale 109. Habsburgii ocupau câteva părți din Alsacia și Elveția. Deși Imperiul traversa o perioadă de reflux, unele state germane vor cunoaște o oarecare expansiune teritorială. Astfel, din timpul domniei lui Rudolf I statul austriac și-a extins stăpânirea: Alsaciei și Elveției (cantoanele elvețiene vor fi pierdute în secolul al XV-lea) li se vor adăuga Styria și Carniola, apoi Carintia, Tirol și Triest. Marca de Brandenburg va trece de la principii bavarezi la cei din
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
În Dieta de la Regensburg, din 17 septembrie 1156, prin intermediul principilor germani și după lungi tratative, s-a ajuns la un compromis în privința evoluției ulterioare a Austriei: împăratul a semnat un important document, Privilegium minus, care a creat premisele separării statului austriac de Imperiul german 114 (Austria se va separa de Bavaria 115). Neglijarea Imperiului s-a datorat și politicii italiene a acestui suveran și, în mod egal, a succesorilor săi. Ei au încercat să organizeze și aici instituții ale statului de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]