11,781 matches
-
imploarea, în amestec cu speranța că va fi eliberată din acea capcană : „tăiați-mi piciorul, numai scoateți-mă de aici ! ”. Între cei doi, înainte ca lumina lanternei să-și arate ultima pâlpâire, Albert apucă să zărescă o sclipire metalică. A bănuit ce poate fi și prima reacție a fost să-și facă loc, hotărât : „dați-vă la o parte ! ”. Au făcut-o instantaneu. A căutat și a găsit un set se tacâmuri. În lipsa altor unelte sunt mai mult decât binevenite. Și-
EVOCARE de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365177_a_366506]
-
superficiali, risipitori. Ființa lui Albert părea să fie cuprinsă de răvășire, ca într-un vifor de iarnă. Așa i-a plăcut Frosei să constate. El, Albert, se simțea numai pe deplin fâstâcit, căutându-și cuvintele pentru a explica inexplicabilul. Nu bănuia că Frosa, datorită prietenelor Ericăi, era deja la curent cu totul, că evaluase situația, ba chiar își pregătise cuvintele de despărțire : - Fii pe pace, te înțeleg și nu-ți face probleme în ceea ce mă privește. Nu sunt eu aceea care
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
era gândul că îl înșeală și că nici măcar nu era în stare să perceapă cel mai mic semn. Acum îi venea să urle de furie și de bucurie în același timp. Asistenta medicală îl cunoștea bine, dar n-ar fi bănuit niciodată că s-ar putea să-l vadă în această stare. Mașinal a deschis ușa cabinetului Brătescu, părândui-se parcă normal nici să fie salutată, nici să-l anunțe. Surprins, la rândul lui, doctorul Brătescu a rămas mut, întrebător. - D-le
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
spus părerea. A rămas în seama Mitrului să se descurce în fața situației. - Hai acasă...Mai discutam noi. * Sala în care susținea examenul îi părea ostilă: toate chipurile îi erau străine. Dădea examen la liceu. Nu însă la liceul la care bănuia că dă Iuria; alternativa aceasta nu fusese inclusă nici pe departe în oferta Mitrului: un liceu în care să înveți și o meserie! Ii era indiferent rezultatul. Le-au dat două subiecte; la alegere. Nici măcar nu a sesizat că avea
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
simțea sătul de toate, viața i se părea golită, lipsită de sens - redescoperise parcă, datorită torentului binefăcător de amintiri, cât este de plină dacă nu de farmec, măcar de trăiri. Oare se poate vorbi de greșelile făcute în copilărie? Se bănuiește că nu, dar copilăria este nu arareori marcată de greșelile adulților - și multe mai sunt Doamne! - iar atunci când greșelile părinților devin ale copiilor, îți vine să te gândești că păcatele părinților se răsfrâng asupra copiilor. * Adulții sunt superficiali atunci când privesc
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
nou și încă în rodaj. Avea rezervorul full cu benzină și mai aveam ca rezervă un bidon de doi litri jumătate plin, așa că alta trebuia să fie cauza. Trăgeam de vreo cinci minute la sfoară și motorul tot nu pornea. Bănuiam ce s-a întâmplat. Rezerva de benzină o țineam într-un PET de doi litri jumătate în care a fost bere și capacul avea în el pentru o etanșare mai bună o folie subțire din plastic. Benzina dizolvase folia și
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
îi tânjea mai mult după Gheorghe. Acesta ajunsese un munte de om și de când plecase, pentru ea viața satului Fierbinți dispăruse de parcă ar fi luat-o Gheorghe cu el. Timișoara se reflectase și în durerea lui Radu, în plânsul lui. Bănuise că durerea îi era mult prea mare de-a putut să plângă în fața lui, un copil. Soția lui murise în accident, fusese lovită mortal de o mașină. Mergea liniștită pe trotuar împreună cu o prietenă. Murise și copilul lui nenăscut încă
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
înainte de a se repeta aceeași situație, fără a mai avea timp să o împiedice. Și de această dată colegul părea impasibil, de parcă ar fi avut alături o bucată de lemn și nu o fată cu poalele ridicate. Cu toate acestea, bănuia ca o face înadins. Cu genunchiul îi apăsa colțul sarafanului ce dădea peste marginea scaunului. Sub pretextul că ia sau restituie ceva colegului din bancă din spate, se întorcea brusc, aproape cu tot corpul către acesta, iar genunchiul care apăsa
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
că am avut deja o zi frumoasă. Dacă asta înseamnă să urăști femeile atunci înseamnă că le urăsc nu glumă! - Atunci mai mult ca sigur că ai suferit foarte mult vreodată... - Înainte de a suferi am fost mai mult decât fericit, bănuiesc că este o condiție esențială; să fi fost fericit pentru a pute suferi, în dragoste bineînțeles. Altfel suferi numai și numai din prostie și nu din dragoste. - Ai iubit-o mult? - Nu am idee cum poate fi comensurată iubirea. Pot
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
lui de suferință; Paula nu mai căpăta salvatorul cinci de la profesoara de fizică. Nu mai stătea cu el în bancă, se mutase; nici nu mai făceau acele plimbări nici nu mai avea cum să o ajute. Era chinuit de remușcări bănuind că totul se întâmplase datorită insistențelor sale prostești. Surprinzător, Dinu l-a ghicit cât de tare se implicase sufletește: - Ce zici gașpere, dacă tot nu ai șanse, ne lași să ne încercăm și noi norocul? - Nu aveți decât! Mai mult
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
alungit acum nefiresc și luminat de calviție. Ochii, nemaiavând putere, răzbăteau la mine prin sticla unor ochelari. Rictusul din dreapta gurii ce conferea cândva mult șarm obrazului se adâncise, împietrind acum figura. Și gâtul i se subțiase, încât l-ai fi bănuit neînstare să-i poarte capul. Zâmbea larg, fericit de revedere, mlădiindu-și cătarea admirativ spre mine. Nu m-abținui: -Cât de frumoasă zici în tine că m-am făcut! Așa-i? -Sunt cam nesigur... rosti domol. Mă simt stângaci în fața
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
1914, în calitate de președine, „Marele stabiliment de la Bușteni”. Ioan Slavici a fost, în câteva rânduri, oaspetele familiei regale la Sinaia. Regina Elisabeta a susținut, la un moment dat, candidatura soției lui Slavici, la direcția Azilului „Elena Doamna”. Ca urmare, prozatorul era bănuit că este un apropiat al Curții Regale și că avea puternice convingeri monarhice. Visurile sale de întreprinzător se mențin după episodul de la Bușteni. S-a implicat în afaceri imobiliare și în înființarea unei agenții de presă intitulată Agenția „Corespondența română
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
hăituiți! Clepsidrele se-neacă în undele albastre Ce-ascund adânc în ele al Lacteei drum Presărat de soartă cu zodii nefaste Il parcurgem totuși, naivi... ca un nebun. Amândoi porni-vom spre galaxii fantaste O lume neștiută, de noi...doar bănuită; Vom păși spre ceruri, prin porțile lui vaste Lăsând în urmă viața de Soartă...oropsită. © D. Theiss Referință Bibliografică: Și totuși... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ŞI TOTUŞI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364845_a_366174]
-
cunoscut mediu al guerillei și a puciurilor militare. Pentru că fenomenul unei așa zise modernizări cinice și lipsite de ideatică este evident; mai greu se devoalează, însă, motivele lui adevărate și, mai grav: nu oricine are perspicacitatea necesară spre a-i bănui consecințele. Dar, chiar dacă dezbaterile pe această temă există, soluțiile - față de o birocrație de moment ce limitează democrația la proceduri prestabilite, lipsite de opțiuni și de drepturile opționale ale electoratului care constituie însuși miezul democrației - sunt căutate în vag. Direcțiile acestor
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
niciodată. Pictorul a știut să îmbine realul cu fantasticul, absurdul cu logica implacabilă, printr-un rafinament și o finețe a stilului, inconfundabile, puse, foarte bine, în valoare de către autoare. Și mai este un fel de mister pe care puțini îl bănuiesc. Un mister ce depășește cu mult problema formei perfecte, a coloritului generos și stăpânit, a modelelor clasice și neoclasice. Când ai crede că totul a fost exprimat despre Femeie, mai rămân infinit de multe de spus și de dezvăluit, descoperi
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
Tu te simți bine? Cu ce călătoriți? - Nu are importanță ora târzie. Ptrioritară este viața colegilor mei.Cu autocarul am sosit. Sunt atât de îngrijorată pentru prietena mea. - Groaznic! Cine a fost de vină? - Plânge sufletul în mine, Adrian! Dacă bănuiam, renunțam la curs. - Tu ești rănită serios? Firește, cine-și dorește așa ceva! - Nu, dragă, nu sunt grav!Un traumatism cranian minor, entorse și multă spaimă. Dar toată responsabilitatea este a mea. - Cred că de asta mă și simt atât de
OCHII TĂI SÎNT ARIPILE ZBORULUI MEU de LILIANA TIREL în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364956_a_366285]
-
Acasă > Poezie > Delectare > PUTERE Autor: Rozalia Grozea Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Tu ai puteri asupra mea Pe care nu le bănuiești. Dar le vei pierde de cândva Vei înceta să mă iubești... Tu esti în gândurile toate Si-adesea le influențezi, Stăpân pe ele zi și noapte, Cum nici nu speri,nici nu visezi! Și ritmul inimii îmi este De o
PUTERE de ROZALIA GROZEA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366292_a_367621]
-
purtam în mine deci, înțelegeam iată, că nu-i uitasem nici o clipă cum aș fi putut crede uneori. Emilia ȚUȚUIANU: Ai prezentat cărțile traduse și în Israel. Câteva impresii, te rog. E o experiență care nu semănă cu nici o alta, bănuiesc. Veronica BALAJ: Tot ce am putut spune am făcut în cartea „Orașul Alb”. E vorba de Ierusalim unde am lansat prima oară, primul volum tradus în ebraică, volumul „Scut iluzoriu”. Fiecare întâlnire cu publicul, cu posibilii cititori, își are dialectica
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
spus: Femeie, pentru darul tău, eu îți dau în schimb, chipul meu! Am scris, cu mult înainte de-a merge în Israel, un poem dedicat Veronicăi, așa cum am scris în volumul „Băutori de nepăsări”, și un poem despre Muntele Măslinilor. Nebănuind, nici propunându-mi la vremea aceea, să merg în locurile unde poți întâlni simbolurile în discuție. Pare o legătură care-a ieșit la iveală doar la un anume moment. Emilia ȚUȚUIANU: Acest excurs literar, artistic, sufletesc, ar putea continua în
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
vreo 150 de dolari. După vreo cinci zile, din întâmplare, m-am întâlnit cu un alt fugitiv din același lot, Valeriu Raut, săritor de triplu salt. S-a mirat să mă vadă acolo, dar mi-a destăinuit că „m-a bănuit” că vreau să fug din țară, deoarece știam limbi străine și nu prea aveam de-a face cu ceilalți sportivi. Planuri de emigrare sau de fugă în Vest nu se discutau pe vremea aia nici cu cei mai buni prieteni
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
gardă de oameni de cultură română formați în diaspora, așa cum au fost și Tzara, Enescu, Brâncuși, Racoviță și alții. Păcat că instituțiile culturale din țară nu sunt interesate să promoveze cultura română, care ar putea avea succes aici în Vest. Bănuiesc că cei de la „cultură” sunt puși acolo pe bază de cine știe ce „merite” și fac și ei ce pot la îndemnul și sub controlul altor tipi care nu au nici un interes să promoveze o adevărată cultură românească sau pur și simplu
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
Dar și aici apărea o problemă! Nu numai din filme știm, dar și de la televizor (ori ăsta este cel mai important vector de cultură!), că dihăniile astea trăiau doar în America, semn că nu erau atât de proaste pe cât le bănuim noi și acum, doar americanii le descoperă și ne vorbesc nouă despre ele. Hopaaaa, apăruse totuși, cuvântul cheie: America! Directorul surâse inteligent, ridică un deget și toți asistenții amuțiră. Pe fețe li se citea venerația, sau poate scârba, dar ce
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
există răgaz pentru meditație când “timpul” se dilată numai pentru unii - se crede, trec direct la “consumul” rapid și executat lasciv al plăcerii printr-o antrenare otova a corpurilor în mișcare, mici neînțelegeri între grupuri pe care nu le-ai bănui, numai cei dinăuntru pot să le prevadă când, cine și unde, însă sunt neputincioși atunci când ele capătă forma directă a violenței și bănuiesc că se bucură atunci când sunt solidari și și le îndreaptă împotriva poliției, a autorităților. Acceptarea periferiei într-
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
printr-o antrenare otova a corpurilor în mișcare, mici neînțelegeri între grupuri pe care nu le-ai bănui, numai cei dinăuntru pot să le prevadă când, cine și unde, însă sunt neputincioși atunci când ele capătă forma directă a violenței și bănuiesc că se bucură atunci când sunt solidari și și le îndreaptă împotriva poliției, a autorităților. Acceptarea periferiei într-un top neconvențional ar fi un comportament josnic, “conformismul n-a adus niciodată nimic bun pentru oameni!” era înscris pe tricourile unor tineri
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
remarcat pe nea Mitică, Nichita l-a privit îndelung cu ochi scrutători și ageri, căutând să-i pătrundă ființa; s-a apropiat de dânsul și l-a întrebat: „De unde ești?”. „Din zona Sibiului” - i-a răspuns calm prietenul meu. „Aha, bănuiam eu că ești ardelean!” și a continuat pe un ton întrebător și foarte circumspect: „Cine sunt ăștia cu tine? Sunt comuniști?” „Nu, sunt refugiați. Pe noi ne-au trecut legionarii granița" - i-a răspuns nea Mitică, cu aceeași față senină
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]