5,096 matches
-
sau mai noi, convertiți la noua literatură, se înmulțesc și versificatorii dedicați noului regim, cazul, de exemplu, al lui Dan Deșliu, care, pe model folcloric, construiește adevărate imnuri închinate muncitorului. Astfel după Lazăr de la Rusca (1949), în care tonul de baladă capătă uneori nuanțe de cântec de jale și care este o glorificare a clasei muncitoare și o prezentare a "luptei pentru socialism și înflorirea patriei" ("Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid,/ care-ndrumă, care-nvață,/ pentru pace, pentru viață
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mesajul). Resurecția baladescă în viziunea membrilor Cercului Literar de la Sibiu înseamnă o apropiere a acestora de parabolă. Textele lor capătă aspect alegoric. Este un univers fantasmatic cel pe care-l creează la limita dintre real și imaginar. Tonalitatea este incantatorie, balada fiind adesea pretextul pentru o călătorie în timp, în mitologie, în imaginar. Se creează, de fapt, o mitologie proprie și, prin intermediul personajelor-simbol care apar în poemele acestea, se încearcă o schimbare a lumii, o luare a ei în stăpânire, dar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Marin Sârbulescu Noi sunt o încercare de conturare a profilului generației sau poate al poetului în general. Onca Talpă, proaspăt pătruns în grupul redacțional, este și el prezent cu un Poem. Alături de un scriitor consacrat, Miron Radu Paraschivescu (a cărui baladă Rică se va regăsi și în volumul Cântice țigănești), Geo Dumitrescu, semnând acum Felix Anadam are curajul să publice, în același număr al revistei, "un necunoscut", Iulian Petrescu cu cinci poeme 146. Dimitrie Stelaru e prezent în acest număr cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Weltschmerz, 193 Ziua frumoasă, 124, 152 Torynopol, Victor, 46 Torynopol. Victor Vignietă, 46 Totuși iubirea, 106 Tretinescu, Tiberiu, 61, 62, 64, 80, 81, 83, 89, 90, 95, 96 Trost, D., 43, 44, 50 Tulbure, Victor, 46, 48, 49 Tulbure. Victor Balada tovarășului căzut împărțind "Scânteia" în ilegalitate, 48 Istorie.30 decembrie 1947, 48 Omar către ulcior, 48 Vioara roșie, 48 Ț Țepeneag, Dumitru, 225 U Ulici, Laurențiu, 29, 30, 34, 197, 242, 304 Ulmeanu, Mihail, 68 Universul literar, 54 Untaru, Virgil
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu mari divergențe interioare, o generație făcută din fascicule de programe și din grupări de-a dreptul antagonice; nu seamăna cu generațiile monolit de dupa război). În vreme ce grupul de la "Albatros" făcea un fel de postavangardism, "cerchiștii" practicau "retroliteratura", rescriind - și revizitând - balada; primii erau plebei (ca program, dacă nu structural), ceilalți erau de viță (închipuită, dacă nu reală); triviali (dar nu cu măsura de acum) și provocatori, primii, rafinați și ritualici, ceilalți. Meciul se juca între poeți de stradă și poeți de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
schiță de plan pentru Răscoala, Liviu Rebreanu trecea printre aspectele ce trebuiau avute în vedere și „epidemia dansurilor”1). Un fenomen real, amplificat de-a lungul a trei generații. Primul poet romîn care folosește cuvîntul „bal” e Iancu Văcărescu, în balada „Peaza rea”: tot ce i se întîmplă vine împotriva chemării „Să fii devreme în capitală,/ La miezu nopții de balu-n sală” 2). Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri. C. A. Rosetti notează, intrigat, în Jurnalul său, că acesta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rămînînd să plîngă pentru cele ce nu le poate spune”2) Poetul nu era lipsit, apoi, de o oarecare afinitate față de trecutul îndepărtat, medieval. „Amorul [lui] de trecut” se exprimă în mai multe locuri, dar cel mai evident în două „Balade”, care apar ca „altceva” , neașteptat, în poezia sa. în a doua dintre ele (de fapt, un sonet), atmosfera e de mînăstire, reconstituită cu ajutorul unor reminiscențe din Ion Heliade Rădulescu: „Clopot de alarmă la mănăstire.../ «Căderea dracilor», miazănoapte -/ Ale vremurilor fructe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 54. 8. Idem, Scrieri alese, 3, 1964, 172. 9. „Fior”, în Viața Romînească, 8, vol.30, 1913, p. 114. Fiorii se întîlnesc, apoi, în „Fără țară”, „Sîngele”, „Portretul”, „Apostolul” etc. 10. „Noapte de ploaie” (Fragment dintr-un poem), în Balade vesele și triste și alte poezii, EPL, BPT, 1966, p. 320. Cuvîntul mai figurează în „Icoanei” („Cînd mi-a sădit în piept ispita,/ Fiorul tainic al dorinții”) și în „Pruncul” („Și-n dimineața zilei de aprilie/ Simțeai plutind în aer
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacăul”, 7, nr. 75, 29 iulie 1929, p. 3. 6. ,,Baraca”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 65, 20 mai 1929, p. 1. 7. Sylvian Lorin, ,,Urbei Bacău”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 69, 17 iunie 1929, p. 1. 8. Cf. Gh. Harabagiu, ,,Balada motorului Carels”, în ,,Bacăul”, 14, nr. 703, 25 martie 1935, p. 2. 9. ,,Noroiul și gunoiul”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929, p. 3. 10. ,,Pentru Primărie”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 78, 19 august 1929, p. 4. 11
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-l cît de-ncet coboară,/ încărcat cu galbeni snopi,/ Pe drumeagul de pe culme,/ Străjuit de-un șir de plopi”. (Vasile Militaru, „Car frumos cu patru boi”, în Romanțe, Ed.Muzicală, 1984, p. 79). 7. G. Topîrceanu, „Noapte de iarnă”, în Balade vesele și triste și alte poezii, ediție citată, 1966, p. 66. Mai aproape de denumirea lor științifică e versul „Ca piramide, se înșiră plopii” dintr-o traducere a Demonului lui Lermontov, făcută de Ioan R. Rădulescu. (Viața Romînească, 2, vol. 5
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a Demonului lui Lermontov, făcută de Ioan R. Rădulescu. (Viața Romînească, 2, vol. 5, 1907, p. 14) 8. G.Coșbuc, „Cîntecul fusului”, în Versuri,ediția cit., p. 16; M. Eminescu, „Și dacă...”, în Poezii, ediția cit., p. 131; G. Topîrceanu, „Balada morții”, în op. cit., p. 8; Vasile Demetrius, Orașul bucuriei, Ed. „Universala” Alcalay et Co., f.a., p. 177. Basmul în care plopul devine flaut se găsește la Lazăr Șăineanu (op. cit., p. 95). 9. Petre Dulfu, „Maica Domnului”. Legendă, în Almanahul scriitorilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scurte dări de seamă asupra celor văzute și auzite. Ce cuprindeau de obicei programele serbărilor? O conferință, apoi cîntece, monoloage, recitări, însă mereu din alții: Vlahuță („Din prag...”), Coșbuc („Mama”, „Cetatea Neamțului”, „Calul dracului”), Goga („Rugăciune”, „Noi”, „Oltul”), Victor Eftimiu („Balada aurului”), Cincinat Pavelescu („Eroii”), Topîrceanu (parodii), și chiar din poeți minori, necunoscuți azi (de pildă, „Umbra lui Mihai Viteazu” de Grig.Mărculescu). Negreșit, ignorarea îl va fi durut. în general (am mai spus-o undeva), profesorii îi asimilează greu pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
evoluția prozei engleze se îndepărtează încet de realitatea unei lumi simbolice și se aproprie de realitatea lumii înconjurătoare, sau temporale și spațiale. O astfel de formulă critică poate fi ilustrată examinând: 1. începuturile folosirii limbii engleze în proză; 2. tranziția baladei de la forma orală la cea scrisă, în secolul al XVI-lea; 3. dezvoltarea jurnalismului tipărit de senzație în secolele al XVI-lea și al XVII-lea; 4. relatări despre călătorii de explorare și colonizare în secolele al XVI-lea și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acceptate relatările despre o bătălie navală sau un război străin" (51). De ce? Davis, care își caracterizează metoda critică drept "materialistă" (86), distinge între ceea am caracteriza în mod convențional drept "factual" și "ficțional". Astfel, el respinge credința în fabulosul din balade ca fiind o credință derivată din "naivitatea cititorilor de balade" (52). Totuși, aceasta elimină ideea că unora dintre cititori li se păreau adevărate astfel de relatări sau că aveau, în mintea lor, un statut fenomenologic. Pentru a cita un exemplu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
51). De ce? Davis, care își caracterizează metoda critică drept "materialistă" (86), distinge între ceea am caracteriza în mod convențional drept "factual" și "ficțional". Astfel, el respinge credința în fabulosul din balade ca fiind o credință derivată din "naivitatea cititorilor de balade" (52). Totuși, aceasta elimină ideea că unora dintre cititori li se păreau adevărate astfel de relatări sau că aveau, în mintea lor, un statut fenomenologic. Pentru a cita un exemplu contemporan, trebuie doar să examinăm relatările senzaționale ale fabulosului în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că astfel de relatări sunt "adevărate". Aceștia din urmă pot alege ce să creadă. Dar o astfel de concluzie confirmă poziția critică: percepția stabilește ce este considerat "realitate". Acest lucru trebuie să fie luat în considerare nu numai în cazul baladei tipărite în perioada imediat următoare introducerii tiparului dar și în cazul celorlalte forme aflate în dezvoltare care susțineau că ofereau relatări ale lumii fenomenale. Astfel de relatări includ: "în afara județelor Suffolk și Essex, unde a plouat cu fân pe o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu pieptănul într-o mână și oglinda în cealaltă" (Andrews, 26, 39, 51). În ultimă instanță, trebuie să reținem faptul că fabulosul s-a împletit mereu cu evenimente care pot fi demonstrate fenomenal. Davis are dreptate atunci când observă că cititorii baladelor tipărite timpuriu fac puțină deosebire între cele două. Asta deoarece pentru unii nu există nici o deosebire între fabulos și fenomenal, o poziție critică care poate fi evitată numai dintr-o perspectivă materialistă. Problema nu este că relatările cu caracter evident
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Astfel, există mereu un grad de ficțiune sau chiar fabulație într-un text, chiar și în cel mai obiectiv jurnalism. Jurnalistul de senzație poate fi mai aproape de adevăr decât i-ar plăcea să recunoască în fața jurnalistului "obiectiv". Acestea fiind spuse, balada tipărită oferă un punct de plecare util pentru examinarea acestor forme tocmai pentru că este schimbătoare. A fost, desigur, un pas evoluționar dincolo de balada orală și de menestrelii medievali. Pe de-o parte, baladele tipărite rețin unele elemente din cele orale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poate fi mai aproape de adevăr decât i-ar plăcea să recunoască în fața jurnalistului "obiectiv". Acestea fiind spuse, balada tipărită oferă un punct de plecare util pentru examinarea acestor forme tocmai pentru că este schimbătoare. A fost, desigur, un pas evoluționar dincolo de balada orală și de menestrelii medievali. Pe de-o parte, baladele tipărite rețin unele elemente din cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
recunoască în fața jurnalistului "obiectiv". Acestea fiind spuse, balada tipărită oferă un punct de plecare util pentru examinarea acestor forme tocmai pentru că este schimbătoare. A fost, desigur, un pas evoluționar dincolo de balada orală și de menestrelii medievali. Pe de-o parte, baladele tipărite rețin unele elemente din cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică sau epică, în funcție de ideologiile culturale dominante. Baladele tipărite cu originea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru examinarea acestor forme tocmai pentru că este schimbătoare. A fost, desigur, un pas evoluționar dincolo de balada orală și de menestrelii medievali. Pe de-o parte, baladele tipărite rețin unele elemente din cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică sau epică, în funcție de ideologiile culturale dominante. Baladele tipărite cu originea în baladele narative timpurii ale menestrelilor au devenit la modă în secolele al XVI-lea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de-o parte, baladele tipărite rețin unele elemente din cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică sau epică, în funcție de ideologiile culturale dominante. Baladele tipărite cu originea în baladele narative timpurii ale menestrelilor au devenit la modă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea (Shaaber, 189-92). Au fost și ele construite după formele și convențiile de atunci și trimit din nou la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rețin unele elemente din cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică sau epică, în funcție de ideologiile culturale dominante. Baladele tipărite cu originea în baladele narative timpurii ale menestrelilor au devenit la modă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea (Shaaber, 189-92). Au fost și ele construite după formele și convențiile de atunci și trimit din nou la constrângerile imaginii trecutului absolut bakhtian
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al XVI-lea și al XVII-lea (Shaaber, 189-92). Au fost și ele construite după formele și convențiile de atunci și trimit din nou la constrângerile imaginii trecutului absolut bakhtian. În ciuda acestui lucru, ele privesc și către viitor deoarece multe balade povesteau evenimente istorice și aveau rădăcini în lumea înconjurătoare. "A vorbi despre balade ca fiind un recipient pentru știri poate fi ceva înșelător, dar totuși există unele balade valoroase din punctul de vedere al informațiilor pe care le furnizează și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
construite după formele și convențiile de atunci și trimit din nou la constrângerile imaginii trecutului absolut bakhtian. În ciuda acestui lucru, ele privesc și către viitor deoarece multe balade povesteau evenimente istorice și aveau rădăcini în lumea înconjurătoare. "A vorbi despre balade ca fiind un recipient pentru știri poate fi ceva înșelător, dar totuși există unele balade valoroase din punctul de vedere al informațiilor pe care le furnizează și care probabil au servit drept reportaje de știri atunci când au fost publicate pentru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]