5,219 matches
-
Ex-ministrul fusese impresionat afară din cale de procesiunea de lumânări din fața casei sale și de corpul plutonului cu cizme intonînd: Strigăm în ciuda sorții: Să ne trăiască morții! Mergând pe seară la Indolenta, fu surprins la deschiderea ușii de o scenă bizară, în măsura în care nu-i înțelegea rostul. Ioana cânta gâlgâitor și strident, cu două sfeșnice cu lumânări aprinse în mână, pe care le depunea pe covor. Obsedat de procesiunea de lumânări, Pomponescu crezu că Ioana îi face o demonstrație. Impresia fu mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit facultățile personajului, îi zgîndără îndeosebi vanitatea și arhitectul se mistifică deliberat - dar numai până la un punct - adoptând poze, comițând năstrușnicii, nedisprețuind atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura de geniu bizar, neînțeles. La o examinare riguroasă, fondul originar stabil al caracterului ioanidian ni se revelă în candoarea omului rămas un copil, în ciuda complexității sale cu totul neobișnuite. Într-adevăr, tot ce săvârșește arhitectul, până și malițiile și vicleniile, dezvăluie o detașare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
1941, G. Călinescu publicase Istoria literaturii române de la origini până în prezent, operă monumentală, de o valoare inegalabilă și inestimabilă, care a dat loc totuși la controverse și polemici violente. Autorul a dat un prim răspuns voalat într-o scrisoare aparent bizară, un pretext dramatic cu acțiunea în China antică, intitulat Șun sau calea neturburată, mit mongol (1943), în care Șun, "muzicant, poet, filozof, agricultor, olar, mânuitor al tuturor industriilor folositoare", este un adept al confucianismului așezând mai presus de orice puterea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
boală sau alta sunt mai puțin răspândite întrun areal sau altul. Dar cu ce drept favorizăm investigațiile pentru unele boli mai răspândite deși cunoaștem, că reprezintă numai un efect al deficitului de educație medicală sau al unor obiceiuri și tradiții bizare din perioade revolute. Ingineria genetică și-a propus la rându-i corectarea unora din defectele ereditare, dar nici performanțele și nici riscurile nu ne sunt încă pe deplin cunoscute, dacă așa ceva va putea fi cunoscut vreodată, în detaliu. Embrionul și
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
electrică a cortexului cingulat produce la masculi doar erecția, iar ablația girusului suprimă reacțiile de furie. Alte structuri decât girusul cingulat mai intervin în organizarea acestor acte comportamentale fundamentale. Încât, după ablația bilaterală a lobilor temporali, maimuțele prezintă un comportament bizar: le dispare teama de șerpi și alte vietăți sau obiecte, ce le produceau frică anterior și prezintă explorarea orală a tuturor obiectelor, chiar și a celor ce le provocau cândva repulsie. Tot după lezarea feței inferioare a lobului temporal se
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
nuvela La țigănci, Eliade introduce În literatură un nou tip de fantastic, experimentat parțial cu peste două decenii În urmă, În romanul Șarpele. Noua viziune fantastică „nu mai este produsă de un agent insolit, nu mai este provocată de evenimente bizare sau determinată de un element exterior, identificabil, modalitate narativă frecvent Întâlnită, ci este declanșat de prezența unor universuri paralele” (). În spațiul realității comune, logic și rațional, există un alt spațiu ilogic și ireal, neștiut și nesesizat de personaje, aflat ulterior
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fantastika), fiecare dezvoltând nuanțe proprii. O perspectivă diacronică evidențiază faptul că de a lungul timpului și până azi, termenul a cunoscut o serie de accepții cu conotații pozitive sau peiorative, precum: „posedat” (Evul Mediu), „produs al spiritului alienat” (Renaștere), „neverosimil”, „bizar”, „extravagant”, „în afara realității”, „imaginar” (secolul al XVII-lea). Prima atestare a termenului, în limba română, îi aparține lui Miron Costin, în Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, unde „om fantastic” este echivalent cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Heliade Rădulescu, c) tema strigoiului, fiind vorba de categoria miraculosului fantastic de sorginte folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă în rezultatul imaginării unor lucruri care nu și au corespondentul în realitate, fabulosul este o subdiviziune a fantasticului și se referă la obiecte imaginate ca având dimensiuni uriașe. Termenul „fabulos
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci apariții bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă) se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște țărani humuleșteni. Cu toate acestea primul scriitor care dovedește o impecabilă cunoaștere a convențiilor fantasticului european este Mihai Eminescu, chiar dacă prozatori ca Alecu Russo, Nicu Gane, și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
literatura română de Mateiu Caragiale în opera Remember, în care el sugerează conflictul dintre iluzie și realitate. Tema ambiguității realitate - mască, atmosfera și tipologia fac din această narațiune un reper important. Este un fantastic în care se amestecă realitatea cu bizarul și onirismul. Un tânăr aristocrat englez, dependent de viață excentrică, dar și de cadrele vechi din muzee, care-i multiplică imaginea devine victima propriei sale taine. Moartea sa se petrece în condiții misterioase, imposibil de raportat la trecutul lui, iar
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
celelalte varietăți de fantastic romantic, este vizionar, construiește un univers care concurează cotidianul sau i se substituie cu ușurință acestuia. Atmosfera rarefiată, lumina scăzută îl fac să aparțină unei alte ordini, în care formele și culorile au stilizări și intensități bizare. Iraționalul raționaliștilor se păstrează mereu între claritate și ipotetic. Chiar în cazul în care nu intervine într-o transcriere de fapte de fapte cotidiene, ca la Mérimée, neobișnuitul are tonul și savoarea unui joc intelectual. Sunt foarte greu de găsit
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
împărat de a lua de soție pe fiica de împărat este condiționată straniu și fad, astfel, el trebuie să calce pe coadă motanul ce-o însoțește pretutindeni pe frumoasă. Numai așa prințesa ar putea fi smulsă din vrăjitoria urzită de bizarul animal. Elementul acesta, respectiv motanul, va apărea ulterior și în La hanul lui Mânjoală. Nu tocmai lesne de împlinit, până la urmă ,,clauza’’ este satisfăcută, ,,dar în sfârșit odată găsi tânărul vreme cu prilej când cotoiul dormea și atunci călcă pe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se construiește însuși planul acestor invocații presupus magice ale Mânjoalei sunt reproduse după gura lumii, reverberând ca un ecou. Un exemplu în acest sens este pățania hoților care au vrut să calce hanul. Pe același ton neutru sunt presărate detaliile bizare de care se ciocnește povestitorul: lipsa icoanelor, pentru că ,,prăsesc păduchi de lemn’’, ,,femeie curată !’’, cotoiul din cameră și iedul de pe drum, căciula în care Mânjoala se uită adânc. Întreg misterul cultivat în povestirea caragialiană (situație, probabil, unică în întreaga operă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
răuvoitoare, constând în injurii, reproșuri, amenințări etc. Limbajul vocilor este cel mai frecvent unul uzual, obișnuit, din vocabularul curent, dar pot exista și voci care folosesc cuvinte necunoscute, străine, sau pot forma cuvinte care se pot încadra în neologisme (cuvinte bizare sau cu alte sensuri decât cele firești în combinare etc.). Direcția din care vin aceste voci este foarte variată: de sus, din spate, lateral, de aproape, de la distanță, uneori din propriul corp. În acest din urmă caz bolnavul susține că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
descoperi la anumite persoane cu tulburări de personalitate, la debili mintali mai gravi (idioți, imbecili) și la demenți. La aceștia de obicei lipsesc emoțiile estetice, sentimentele superioare etice, sunt egoiști, introvertiți, explozivi sau sugestibili. Alteori se pot observa simpatii, atașamente bizare față de anumite persoane, animale sau față de obiecte. La debilii mintali congenitali nedezvoltarea sentimentelor superioare este de obicei condiționată de lipsa de înțelegere a noțiunilor abstracte (Gabbard, 1994)69. În schimb, la demenți asistăm la o degradare treptată și paralelă a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stări de furie și agresivitate. Pe plan cognitiv pot să apară idei delirante de tip expansiv (de bogăție, filiație etc.). 2) Agitația catatonică spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
afla. De exemplu, dacă cineva poziționează brațul unui cataleptic în aer, ca și când ar spune "oprește-te!", el poate rămâne cu brațul în acea poziție ore întregi, până când e poziționat altfel. Oamenii din această a treia categorie, își pot asuma poziții bizare și chiar poate fi imposibil să le schimbi postura. Pe de alta parte, catatonia poate să implice activități motorii excesive, ca de exemplu mișcări nefirești ale mâinilor, tropăit, clătinat de pe un picior pe altul, toate aparent fără nici un scop. Uneori
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
excesive, ca de exemplu mișcări nefirești ale mâinilor, tropăit, clătinat de pe un picior pe altul, toate aparent fără nici un scop. Uneori aceste activități pot fi destul de ciudate, incluzând mișcări repetitive stereotipe ca și mișcări largi ale mâinilor în aer, grimase bizare sau imitații spasmice ale comportamentului celorlalți, făcute aparent involuntar. În cele din urmă, bolnavii cu catatonie e posibil să prezinte tulburări în vorbire, să devină complet muți sau doar să reproducă spusele altora. Catatonia poate apărea atât în manie, cât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Paul Ullmann • Relațiile diplomatice austro-române între 1945-1997, Paul Ullmann • Sistemul internațional după Războiul Rece, Ewan Harrison •Teorii ale relațiilor internaționale, Scott Burchill ș.a. În curs de apariție Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin De la bogăție, la putere: originile bizare ale lumii americane, Fareed Zakaria LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749 BACĂU Librăria
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ce se prezintă sub numele de stat poporul îl răstoarnă imediat, tocmai pentru că nu îndeplinește condițille puțin cam contradictorii ale programului. Trebuie să o spun? Mi-e teamă să nu fim, în această privință, păcăliți de una dintre cele mai bizare iluzii care au capturat spiritul uman. Omului îi repugnă Osteneala, Suferința. Și totuși el este condamnat de natură la Suferință și Privațiune, dacă nu-și ia Osteneala Muncii. Nu are deci decât alegerea între aceste două rele. Cum să facem
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
săi la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare". Astfel, Franța sau abstractizarea este cea care îi cheamă pe francezi sau realitățile la moralitate, la bunăstare etc. Nu înseamnă asta să ne cufundăm în această bizară iluzie care ne îndreaptă înspre a atinge totul cu o altă energie decât a noastră? Nu înseamnă asta a lăsa să se înțeleagă că există, lângă și înafară de francezi, o ființă virtuoasă, luminată, bogată, care poate și trebuie să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
încetățeni cu-ncetul poezia, dar numai ea, căci e un drept escluziv al ei de-a revifica colorile limbei prin vorbe dezgropate din mormântul trecutului. Astfel Gothe dă lui Faust, prin arhaismi în vorbe și-n forma versului, coloritul cel bizar al evului mediu, colorit pe care Schiller n-a înțeles a-l da lui Wallenstein al său. Toate astea le-am spus din puntul meu de vedere, adică din puntul de vedere al artei dramatice. Oricât de diferite pronunțiile în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
definite cu ajutorul funcționării interne a subunităților, dar sînt, desigur, definite prin raportare la întreg: ficatul nu se deosebește de inimă pentru că are o textură diferită, deși acest lucru e adevărat, ci pentru că îndeplinesc sarcini diferite în corp. La fel, pare bizar să înțelegem, așa cum ne sugerează citatul, funcția unui termostat referindu-ne la termostat și nu la sistemul de încălzire. Într-adevăr, multe funcții din cadrul sistemului internațional n-au nici un fel de sens la nivelul unităților. Cum am putea înțelege funcția
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
perspectiva kantiană asupra construirii cunoașterii (prin conferirea de înțelesuri), adică existența unor categorii care întemeiază posibilitatea însăși a cunoașterii. Totuși, ceea ce respingea școala sociologiei istorice era abordarea bazată pe legea acoperitoare, specifică pozitivismului. 2 Această definiție a behavioralismului este cam bizară. De obicei, behavioralismul este definit ca o teorie care își propune să explice comportamentul, care este o variabilă dependentă, pe baza schemei stimul-răspuns, așa cum este ea ilustrată de diferitele teste psihologice cu animale (Skinner) sau cu oameni. 1 Aceasta este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Medeei, atunci când îi poruncește să stea la masă alături de Iason. Tezeu îi lasă moștenire fiului său, Demophon, nu doar aspectul plăcut, dar și modul infidel de a le trata pe femei. În ultima legendă intuim o aluzie incestuoasă în discursul bizar al lui Egiste către fiica sa, Hypermnestra, căreia îi cere să-și ucidă logodnicul, Lyneu, ce-i era și verișor, amenințând-o cu moartea și nu putem să nu 716 Ibidem. 717 G. Chaucer, Legenda..., p. 234. 718 Elaine Tuttle
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]