10,418 matches
-
mintea lui? Aș vrea sau nu aș vrea să știu?“ Chimistul era foarte atent ... să am mereu bere rece ... să ajung la prăjitură. Își schimbase deja trei tricouri ... dar era imposibil să fii uscat pe arșița aceea. Avea un chip blând, agreabil. Dacă nu era căsătorit, ar fi fost alegerea perfectă. Mi-ar fi plăcut așa un om ... atent, delicat, drăgăstos. Pe drumul de întoarcere, am oprit la o localitate ... nu-știu-cum ... să luăm pâine. Tot felul de sortimente ... “Aia cu semințe
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
unei lovituri distrugătoare. Prin 1910 dezastrul moral se agravează. Lirismul patetic din ,,Cântece” reflectând etapa în care Helianta ( Natalia) devine soția lui Anghel, relevă un suflet devastat. Pierzând-o pe Natalia, pe care o cântase în atâtea poezii, divinizând-o, blândul Steo, a cărei constituție nervoasă nu a putut să suporte șocul, cade greu la boala și pe 22 iunie 1913 moare, în urma unei congestii cerebrale. Nici Dimitrie Anghel n-a fost fericit cu ea. Ca om, Dimitrie Anghel era din
UN TRIUNGHI AL DRAGOSTEI OTRĂVIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358389_a_359718]
-
pe 22 iunie 1913 moare, în urma unei congestii cerebrale. Nici Dimitrie Anghel n-a fost fericit cu ea. Ca om, Dimitrie Anghel era din toate punctele de vedere opusul lui Iosif, ceea ce dovedește că... extremele se atrag. În timp ce Iosif era blând, sfios, delicat, Anghel era un om incomod, deprins cu zeflemeaua, malițios și irascibil, căruia îi sărea țandăra din orice și care, nu rareori amenința cu revolverul. Dar trădarea prietenului s-a răzbunat. În urma unei scene violente cu Natalia Negru, nemulțumit
UN TRIUNGHI AL DRAGOSTEI OTRĂVIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358389_a_359718]
-
Miatlev murise și ea, Lavinia, îl îngropase. Cel puțin așa se zvonea. Totul e un zvon, numai miresmele pădurii sînt concrete. Estera se plimba prin pădurea de pe deal. Aduna bureți. Dulci, catifelați, umbreluțe gingașe pentru piticii din poveștile cu zîne blînde. Femei și ele. Cîte un pămîntean se cuplează cu ele. Nu se știe mai nimic despre progenitura care se va naște. Ce va fi, Zeu sau pămîntean?! Cînd zeii se împreunau cu muritoarele, se nășteau semizeii. Mama Florei a apărut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
bucurie.„ Era o frumusețe- povestește Caragiale când l-a văzut- o figură clasică, încadrată de niște plete mari, negre, o frunte înaltă și senină, niște ochi mari, - la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru, un zâmbet blând și adânc melancolic ... ” Trupa ambulantă era a actorului Mihai Pascally, din care făcuse parte și Caragiale ca al doilea sufler și copist de roluri. Iorgu Caragiale l-a tocmit ca sufler pe Eminescu și de atunci nu s-au mai
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
dramatice precum „Emmi sau Amor pierdut-Viață pierdută”, „Decebal”, „Mihai cel Mare”, „Petru Rareș”, „Demon și înger”, „Alexandru-vodă”. Admirația lui cea mare a mers către Shakespeare, căruia i-a ridicat adevărate imnuri de slavă: „Shakespeare! Adesea eu gândesc la tine, Prieten blând al sufletului meu. Izvorul plin al cunoștinței tale Îmi vine-n gând să le repet mereu ... Tu mi-ai deschis ochilor lumina, M-ai învățat ce lucru să iubesc, Greșind ca tine chiar, iubesc greșala.” Mutându-se la Berlin, plănuiește
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
îi fiu copil și-n cer și pe pămînt. În tot pasul și-n tot locul, Domnul mă călăuzește. Sufletul Domnul mi la-ntărit, Ca nimeni și nimic să nu mi-l doboare. Calea lui mie mi-o arată, Prin vorbe blînzi și înțelepte. Pregătit ca să îi fiu, Pentru a sa judecată. În orice oră din zi sau noapte, Domnul meu este cu mine. Sînt iubit fără de margini, De Domnul meu. Eu mă mîndresc cu tine Doamne, Și că ție îți pot
DOMNUL MEU de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358427_a_359756]
-
ci se interferează, asemenea culorilor spectrului, care, deși sunt successive, se topesc una în alta. După moartea biologică, nefes, ruah și nesamah se separă de trup și se înalță, fiecare în sfera de unde a venit” - cf. www.opal-astre.ro. „Până la blânda chemare/a efluviului TIFERET,/împodobite de planete/merg pe urmele însângerate/ale lui Iosif din Arimateea/să umplu drumul cu plânset,/suflete sihastre” („sihastru” - sinonimul Inițierii) - cf. Trecerea Eului, p. 34. ...Din aceste izvoare pur spirituale, pline de Otrava Regală
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
oamenii se opreau pe pod și comentau despre ploaie și despre frigul ce mai persista încă, deși apăruseră florile albe ale corcodușilor și se înverziseră tufele de răchită de pe mal. Pămîntul era tare ca piatra, firul ierbii, nehrănit de picăturile blînde și dulci din cer, se strecura cu timiditate și parcă fară putere să iasă la lumină, cîteva oi, după care alergau mieii încă nesiguri pe picioare, umblau căpiate de colo-colo pentru că nu găseau un loc bun de păscut cu iarbă
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
trei ouă pe zi, iar o babă de lîngă mine are trei găini și tot atîtea ouă zilnic ... și te pomenești că baba le-a ales p-alea outoare și le-a făcut supă pe celelalte ... Ce naivă și ce blîndă și ce proastă mai era Roua și de aia o și iubeau fetele, toate, fără nici o excepție. Adelina se înfipsese bine între ele, nu mai era considerată puștoaica “aia”, le uimise cu schimbarea ei și rîdeau de se prăpădeau cînd
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
de la începutul lumii, vorbește cu zeii, zburdă pe cîmpii cu fluturii, știe că materia este energie pură indestructibilă și pulsatorie, aflată într-o veșnică transformare, stăpînește secretele lumii și stă pe îndelete de vorbă cu Dumnezeu, care este mare și blînd și bun și care lăcrimează cînd îi vede pe oameni cît sînt de chinuiți în sufletele lor, pentru că el nu i-a făcut așa cînd a suflat peste creștetele lor bucuria de a trăi și se miră cînd vede bisericile
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
știa dacă ar fi trebuit să se simtă vinovată pentru dorințele ei sau nu, dar un singur lucru și-l amintea cu claritate, că amețise pe pod de dorință și, dacă Mancuse nu ar fi luat-o cu acea violență blîndă, ea și-ar fi ieșit din minți ca rîul în primăvară, cînd inundă malurile. Ce o să-i spună ea mamei ei și, mai ales, cum o să-i explice pasiunea cu care i se dăruise și pentru care îi era recunoscătoare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
În tranșeee!... Cu ochii holbați, dar repede luminați asupra a ceea ce se întâmpla, flăcăii răsuflară ușurarți, făcându-și cruce. Țugulea îi lămurește repede pe cei încă nedumeriți: - Cutremur, măi! Mulțumescu-Ți , Doamne, că-mi aduci aminte că mânia Ta îi mai blândă decât mânia omului!... - Ce vrei să spui cu asta, măi înțeleptule? îl ia în râs, totuși interesat să afle cimilitura, Neculai, feciorul crâșmarului. - D-apoi, ce mare scofală? intră în vorbă Ion a' lui Nică Ionașcu, care răsărise acolo ca
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
să mă ridic pe deal Ca s-ajung la casa Ta Să-mi văd viața în real De greșesc, nu mă lăsa!... Azi, mi-e dor de-o lumânare Să o văd arzând, Pentru lumea asta care, Tot lovește omul blând! Sau lovește pe batrânul Care-a merge nu mai poate, Nu mai știu că el e, bunul, Care le-a făcut pe toate! Sau mai chinuie copilul Care a rămas orfan, Și învață ce e jugul Și ce-nseamnă un
RUGACIUNE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358488_a_359817]
-
sfioasă, îi săruta mîna cu recunoștiință. Spre deosebire de Caiafa, așa vulgar și bădăran și violent cum fusese el, care o călărea cu pasiune, făcînd-o să și-l dorească cu ardoare de cîte ori îl simțea că are chef de iubirea ei blîndă și supusă, Cezar Dunăreanu era potolit și drăgăstos și ea trăgea de el, îl strîngea la piept cu brațele și îi încălzea picioarele reci cu coapsele ei fierbinți, recunoscătoare și fericită că era lîngă ea, și era datoare să-i
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
nu-ți vor plânge toți la căpăti Tu știi că omul, e măsură lui pe-acest pământ. De e înalt, el lucrurile bune le va face mai întâi Iar de e scurt să te ferești,chiar dacă e sub jurământ! Om blând, tu, trecător de Dumnezeu ales De n-ai avut aici stăpân să-i înmulțești avutul, Nu vei avea nici sus, vei fi cu îngerii ades Și nu vei ști în veacuri... ce-i minutul!... Să mai privești din când în
BATRANE UMBLATOR de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358487_a_359816]
-
palpitațiile nopților încremenite?! Nu, își zicea ea, viața ei nu se putea ofili în acel fel, ea nu era doar o femeie, în ființa ei gemea de nerăbdare o viitoare mamă, o amantă înflăcărată, o gospodină harnică și o nevastă blîndă și iubitoare. Poate că acest gînd tainic o atrăgea pe Adelina la prietena ei, Afrodita, pe care bărbatul ei o slujea ca pe o zeiță, nu-i ieșea din cuvînt și se ruga de ea să-i poruncească ceva, orice
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
doruri. Dar iarna a trecut în grabă Și din inimă nu mi te-a scos. În suflet port iubirea-mi oarbă, Iar astăzi nu-mi mai e de folos. Când văd așa, din întâmplare, În poză, chipul tău cald și blând, Eu simt că inima-mi tresare, Și iar mi te aduce în gând. E gândul ce încă mai doare, Dar înspre tine fuge grăbit Și-l las resemnată să zboare la omul ce mult am iubit. Azi, ce pot să
CE POT SĂ FAC? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358525_a_359854]
-
îi fiu copil și-n cer și pe pămînt. În tot pasul și-n tot locul, Domnul mă călăuzește. Sufletul Domnul mi la-ntărit, Că nimeni și nimic să nu mi-l doboare. Calea lui mie mi-o arată, Prin vorbe blînzi și înțelepte. Pregătit ca să îi fiu, Pentru a sa judecată. În orice oră din zi sau noapte, Domnul meu este cu mine. Sînt iubit fără de margini, ... Citește mai mult Din gloata Domnul m-a ales,Ca să îi fiu copil și
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
îi fiu copil și-n cer și pe pămînt.În tot pasul și-n tot locul,Domnul mă călăuzește.Sufletul Domnul mi la-ntărit,Că nimeni și nimic să nu mi-l doboare.Calea lui mie mi-o arată,Prin vorbe blînzi și înțelepte.Pregătit ca să îi fiu,Pentru a sa judecată.În orice oră din zi sau noapte,Domnul meu este cu mine.Sînt iubit fără de margini,... XII. ROMÂN/ IA SUFLET DE AUR, de Florica Reinprecht, publicat în Ediția nr. 474
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
piece” maroniu închis, dansau, parcă, atunci când râsul îmi mai scăpa de sub control la glumele lui și atrăgeau, desigur, atenția celor din jur. Acum însă, ochii lor, la fel de surprinși ca și ai mei, priveau direct spre el. Ochii aceia, tot timpul blânzi, mă scrutau acum „părintește”, ca la un interogatoriu patern. Am înțeles că sosise momentul adevărului și că de răspunsul meu depindea viitorul nostru. Dar nici că puteam răspunde... După un timp de lungă tăcere, încercă tot el să continue, dar
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
cu părinții și să asculte de sfaturile lor, căci doar ei pot avea plusul de experiență de care avem nevoie la acea vârstă, când... cam tot ce zboară, credem noi că se și mănâncă. Dacă ne corectează uneori, cu glas blând sau aspru, ei nu vor decât să ne îndrume pe calea binelui, după care toți tinerii tânjesc instinctual, dar fără discernământ. Astfel se poate explica cum doi tineri pot transforma o frumoasă poveste de dragoste într-o amintire dureroasă, pentru că
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
lacrimi, de privegheri, de nopți întregi în rugăciuni, de meditații și neînchipuite înfrânări, toate numai ca să se poată rupe din lumea păcatului din jurul lor și de lumea din ei, să-și ia zbor liber heruvimul lăuntric și să guste, în blânda însingurare a liniștii, bucuriile de negrăit ale unirii sfinte. Dar ce n-au îndurat sihaștrii ca să răspundă Marii Iubiri o dată ce și-au dat seama că acest răspuns coincide cu însăși suprema lor împlinire ca oameni? Desprinderii, cuprinsă în lucrul însingurării
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
ca și profetul, dar într-un chip mai familiar, același lucru: Cerul nevăzut, secretul deschis al Universului, pe care atât de puțini îl zăresc. El este un profet dezbrăcat oarecum de strălucirea înspăimântătoare a acestuia, arzând ca o lumină mai blândă și mai egală, ca luminător al vieții zilnice.” Ne-am făcut cred o imagine fie cât de sumară despre ceea ce este și trebuie să fie preotul. Ne mai rămâne de văzut ce anume trebuie să facă el. Și, fără a
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
ani, sânul plin de gologani, la masă să aveți parte de belșug și sănătate, pe zăpada argintie, viața numai bucurie, să uitați amarul, iubire cu carul, răul, fâlll,fâll, mai departe până -l vom duce la moarte, să aveți privirea blândă, fără vorbe de osândă, numai bucurii si vise, fără gânduri plânsu-mi-se. din cupe doar vinuri grele, și în mâini numai inele și pe față bucurii din zenit pân’la chindii... priviți la luna virgină, pe zăpadă e regină, și ne
COLINDE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358063_a_359392]