5,205 matches
-
artă. — Asta-i... da... un gând fantastic! Filozoful rămase tăcut, de parcă vorbele preotului ar fi invocat cine știe ce vedenie cumplită. Apoi urmă: — Vezi... mă muncește o bănuială, nu numai că nu spunem adevărul, dar nici nu-l putem spune - ăsta-i blestemul nostru. Piatra de moară. Cum părintele Bernard nu găsi nimic de răspuns, filozoful continuă: — Ideea dumitale cu privire la iubirea față de lucrurile pure e o înșelătorie și mă întreb dacă să afirm că-l iubești pe Hristos în niște porci murdari ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de la Belmont. Poarta din spate fusese permanent încuiată. Dar imediat apărură și alte siluete pe sub copaci, pe lângă Papuc. Se auzeau și glasuri. Alex îi recunoscu pe Brian, pe Gabriel, pe Pearl Scotney, apoi i se ivi în raza vizuală și blestemul ăla de preot în sutana lui. — Ce nerușinare! strigă Alex. — Mă rog, doar ai închiriat casa, replică George. De ce ai închiriat-o dacă detești s-o vezi locuită? — Am crezut că o să se mute în ea profesorul Rozanov. Alex regretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sunt scriitorii. Trebuie să ne asumăm și unele riscuri, răspunse John Robert, mofluz. Dar lumea e plină de tineri... doar aveți atâția studenți... ați putea găsi pe cineva... Nu cred că un filozof ar fi persoana nimerită. De ce, planează un blestem asupra filozofilor? John Robert păru să ia această întrebare foarte în serios. După care răspunse: — Da. Foarte bine, dar există o sumedenie de tineri în jur care nu sunt filozofi. Probabil că ați avut o anumită idee în minte când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care crește ca o buruiană otrăvitoare. E degradant să mă las atât de copleșit! Probabil că ea mă urăște. Și, pe de altă parte, pe mine mă sperie, pare o fată nefastă, un fel de păpușă vrăjitorească, aduce nenoroc, un blestem care-mi înveninează fericirea și libertatea. El m-a mințit și lucrul ăsta e atât de nedrept și de condamnabil. Dar dacă mă supăr pe el și-i scriu o scrisoare furioasă, dacă-i scriu orice fel de scrisoare, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
începem să vorbim prostii. Dar nu tăia toate punțile - nu mă considera moartă. — O, vei fi destul de vie undeva, în altă parte. Și sper că vei fi foarte fericită, nădăjduiesc din toată inima. — Nu-i adevărat. Încerci să arunci un blestem asupra mea, să-mi distrugi fericirea. Pentru că nu poți împărtăși viața mea, vrei s-o înnegrești. — Te rog, nu gândi așa ceva despre mine. — Îți plângi singur de milă, ești atât de stupid! Eu țin la dumneata, te iubesc, ai norocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
2,7 se găsește formula adopției divine a regelui, în Ps 45,6 (cf. 72,8) titulatura sa ca ’ělōhîm, „Dumnezeu”, iar în Ps 2,9 regele îi nimicește pe dușmani „ca pe vasul unui olar” ca în „textele de blestem” egiptene care conservă un ritual (magic?) atestat în timpul dinastiilor a XIII-a și a XII-a (secolele XIX-XVIII î.C.) în care numele regilor dușmani era scris pe cioburi de argilă (ostraca) ce erau distruse, un gest simbolic care anticipa
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Roma Antică, Colegiul Pontifilor și Colegiul Augurilor exercitau prerogative magice și exista o corporație a unora ce aveau specializați în arta fulgerelor și legea celor 12 table sancționa folosirea magiei în scopuri rele, pe o tăbliță de plumb erau scrise blesteme împotriva otrăvitorilor. Pe de altă parte, în creștinism combat vehement cultele orientale grecești și acuză riturile și credințele legate de ele (Constituția lui Constantin din 319, Legea lui Teodosie din 395, Codul represiv a lui Iustinian din secolul al VI
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ajungem, suntem / pe marginea genunii. Un vădit atașament față de strămoși, față de pământul natal, față de tot ce constituie zestrea neamului, se remarcă în multe dintre poemele din volum (Sfinte transfuzii, Legenda perfectă, Râu blestemat etc.): De ce, râu sărman, blestemat / (blestemat cu blestem de durere!) / de ce încă te mai iubim..., susținut de un tezaur de credințe folclorice, cu implicații, de fapt, în mai multe direcții - care constituie preocupări ale poetului -, pe care le investighează cu aceeași intensă dorință de a înțelege, de a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o existență curată, frustă, chiar arhaică: Vreau taine, vreau pace, vreau behăit de oi ori / nechezat de cai, orice, numai să fie ceva care nu minte!!! Și aceasta, fiindcă e Impas general, criză, criză de ideal, de lume, de viață, / blestem social, criză de istorie, criză de univers, criză / de haos, s-au năruit toate minunatele mele castele din / Spania, regatul meu de mori de vânt a dat faliment... Dincolo de toate mendrele și meandrele vieții, eul liric întrezărește o posibilitate de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cer e o reciprocă susținere, fiecare fiind, în ultimă instanță, rațiune de a exista pentru fiecare: Cerul se sprijină pe ochii noștri flămânzi. Atingeri cu estetica urâtului completează imaginarul poetic, într-o baladă veche ce aduce, mai de grabă, a blestem. Și Balada iernilor albastre susține această notă. O formă alegorică a spectacolului existențial e cea a unui circ întârziat pentru care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
momente, de cele mai multe ori, deloc obișnuite care o compun, dar cu mirări-clișeu despre Cum / au trecut anii: căzând / ca pietrele în / fundul unei fântâni adânci... Procesul de creație, ca și pentru Meșterul Manole al lui Lucian Blaga, este „pedeapsă” și „blestem”, sentiment venind și mai de departe, că arta înseamnă alegere și har, act independent de voința omului muritor: O mână blestemată mi s-a desprins de trup și a / început să scrie. Să / scrie independentă de mine. Prospectând și mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
încă, Când aripile-abia stau a se desface, Porni la drum și singur și desculț Ziua de azi cu cea de ieri să-mpace. Fără speranțe, dar cu mare crez, Având doar lungul drum bun sfetnic, Îl apăsa pe suflet un blestem nedrept: Cumplita vină de a fi sărac. Făcuse tot ce-ar fi putut să facă La școală, sau acasă, sau la câmp, Dar ce urma trecea printr-o hârtie - Problemă greu de rezolvat de-un timp. Îi tremurau picioarele desculțe
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute. La prețuri mai convenabile, se înțelege. Ori: toți cei care nu se supuneau rânduielilor impuse, dintr-un motiv sau altul, cădeau sub strașnic blestem și afurisenie, în veacul vecilor. Gestul iertării păcatelor, amplu desenate de slujitorii Domnului, nu intra în obicei. Numai Dumnezeu avea drept de iertare... Din foarte multe motive - și puncte de vedere - și această carte a lui Vasile Ilucă are un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și să rămânem și noi cu toții odihniți despre această pricină”. ― Cu alte cuvinte, ne-am întâlnit cu o nouă “jalobă”. Cea făcută de arhimandritul Nectarie, de la mănăstirile Sfântului Mormânt. Asta ar fi prima remarcă. Apoi, bieții sturzești se temeau de “blesteme” ca dracul de tămâie... ― Hai să vedem ce dăruiesc frații Toader și Velicico împreună cu nepotul lor Miron Cuza mănăstirii Dancu. ― Să auzim, fiule. ― Și spun ei la 23 iunie 1741 că au “dăruit sfintii mănăstiri pentru sufletul moșilor și părinților
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cine ponegresc ei? Nu pe călugării de la Zografu? ― Sfinția ta are dreptate, dar Ieremia Moghila voievod spune mai departe: “De aceea, pentru ca și din partea noastră să nu fie judecată ca o nepăsare, nu am îndrăznit să intrăm în astfel de blesteme,... am dat iarăși această sfântă mănăstire, a Sfântului Nicolae din Țarină să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf... cu toate averile mănăstirești... Dar și aici sfânta mănăstire să aibă întotdeauna avere din belșug, și din veniturile care se întâmplă să ducă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească. Iar cine ar îndrăzni să-i gonească pe acești greci din mănăstirea lui Aron voievod, aducând în ea moldoveni, unul ca acela să fie anatema și să aibă blestemul Domnului nostru Iisus Hristos, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, al celor patru Evangheliști și al celor 318 părinți de la Nicheia, iar partea lui să fie cu blestemul Arie, spre pedeapsă veșnică”... ― Cu alte cuvinte, moldovenii au fost puși la muncă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aducând în ea moldoveni, unul ca acela să fie anatema și să aibă blestemul Domnului nostru Iisus Hristos, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, al celor patru Evangheliști și al celor 318 părinți de la Nicheia, iar partea lui să fie cu blestemul Arie, spre pedeapsă veșnică”... ― Cu alte cuvinte, moldovenii au fost puși la muncă, fiindcă 60 de fălci de vie, pe lângă alte moșii ale mănăstirii Hlincea, cereau trudă, nu șagă! Dar să vedem câtă liniște are Mănăstirea din Țarină. ― Liniștea bietei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doar începutul, fiule. Nu mă îndoiesc că ai băgat de seamă că sfinția sa arhiepiscopul și patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Chiril, a trecut în revistă tot ce aparține mănăstirii Barnovschi - bob numărat. Și nu uită să pună în coada actului un blestem. Dar să mergem mai departe. ― De această dată, ne așteaptă niște vorbe la locul lor, părinte. ― Le voi asculta cu viu interes. ― Iată ce spune un ieromonah la 1629 <mai 14>: “Preasfințitul patriarh chir Teofan m-a sfințit preot în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bucuros am primit cererea lui... și hotărâm... ca această de curând zidită mănăstire pre numele Sfintei Troițe, care este în Clatea, de acum înainte până la sfârșitul ve(a)cului să fie patrierșască stavropighie”... La sfârșit, patrierșăscul cuget se întoarce în blestem neîndurător împotriva oricui. Dacă cineva “vreodată, de lăcomie... va păgubi mănăstirea aceasta și va răpi ceva dintr-însa, sau va lua cu sila stavropighiceasca ei putere o va strica, sau o va dejghina de la Sfântul Munte și va strica afierosala
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Socolei, i se spunea și “doamnă”? ― Poate o fi ieșit din cinul călugăresc și acum era doar “doamna Martha”. ― Aș vrea să mai spun că “nimicnicia noastră” - patriarhul - nu se poate abține și cade în păcatul de a rosti “patrierșăscul” blestem îndreptat asupra oricui: “fie mare fie mic, oricine ar fi; să fie de neiertat și afurisit de Dumnezeu și locul să-i fie lângă Iuda”... ― Din câte știi, nu e singurul lui blestem... ― Am uitat, părinte, de 13 mai 1677
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cade în păcatul de a rosti “patrierșăscul” blestem îndreptat asupra oricui: “fie mare fie mic, oricine ar fi; să fie de neiertat și afurisit de Dumnezeu și locul să-i fie lângă Iuda”... ― Din câte știi, nu e singurul lui blestem... ― Am uitat, părinte, de 13 mai 1677, când: “Dosithei, din mila lui Dumnezău, patriarhul Ierusalimului, Dumnezău cela ce-i oblăduitor întru tot sfinții sale. Facem știre tuturor cui să cade a ști cu iastă carte a patrierșii noastre pentru rândul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
către aceasta pus-am și iscălitura patrierșiei noastre”. “Dositheiu patriarhul Ierusalimului” ― Ei, aici “nimicnicia” sa patriarhul și-a arătat “valoarea”! ― Și nu-i singurul loc. Ne vom mai întâlni cu sfințiile lor. Și ai să vezi cum, cu aceeași râvnă, aruncă blesteme pentru lucruri de nimic! ― O nouă dovadă că patriarhii erau stăpânii tuturor mănăstirilor închinate și că ei le pecetluiau soarta o găsim la <1693 aprilie - 1695 decembrie 8>, când “Io Costantin Duca v(oe)voda, Bojieiu milostiiu, gospodari Zemli Moldsavscoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
urgie dumnezeiască, să urmeze și să moștenească viermii cei neadormiți cu casa lui cu toată ca un necredincios și fără de lege. Aceasta am însămnat”. “Dosithei, cu mila lui Dumnezeu, patriarh Ierusalimului”. ― Cred că ai băgat de seamă cum sună acum blestemul patrierșesc, fiule. ― Din câte am citit, am găsit că blestemele aruncate de “nimicnicia noastră” sunt destul de monotone. Adică aproape aceleași. Chiar și veninul cuprins în cuvinte grele este același. Sper să mai vorbim despre asta. ― Să vedem ce spune de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu casa lui cu toată ca un necredincios și fără de lege. Aceasta am însămnat”. “Dosithei, cu mila lui Dumnezeu, patriarh Ierusalimului”. ― Cred că ai băgat de seamă cum sună acum blestemul patrierșesc, fiule. ― Din câte am citit, am găsit că blestemele aruncate de “nimicnicia noastră” sunt destul de monotone. Adică aproape aceleași. Chiar și veninul cuprins în cuvinte grele este același. Sper să mai vorbim despre asta. ― Să vedem ce spune de această dată Hrisant, patriarhul Ierusalimului, în noiembrie 1704: “Scrisoarea de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
închinate erau de fapt proprietatea Sfântului Mormânt, cine voiai să hotărască ce trebuie și ce nu trebuie făcut? ― Să vezi, părinte, până unde a ajuns “patrierșia sa” cu implicarea în viața Moldovei... ― La ce ți-i gândul, fiule? ― La un blestem al sfinției sale și nu unul oarecare. ― Mai-mai că bănuiesc despre care blestem este vorba. Da’ merită să-l reauzim... ― Toată povestea se petrece la 18 februarie 1714. Și tărășenia îi cam lungă, părinte. ― S-o auzim, așa cum știi tu s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]