6,134 matches
-
fără nici un regret. Mai îngăduitor, Tournier își rezervă totuși dreptul de a modifica destinul solitar al protagonistului față de care manifestă o duioșie explicită și îi aduce un nou tovarăș, musulul de pe Whitebird originar din Estonia, pe care Robinson îl va boteza, cu același gest ritualic de inițiere, "Joi" pentru că "joia e ziua lui Joe, zeul Cerului. Joia este și duminica micuților, a copiilor". În lumina acestui deznodământ neașteptat, inversarea rolurilor celor două personaje devine și ea o expresie metaforică a perspectivei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
p. 59. 261 "După-un petic de hârtie/ Tot rămâne murdărie...", în op. cit., p. 66. 262 Ajuns în oraș și exasperat de trecătorii care îl cred venit să predice cuvântul Evangheliei, Gargantua, așezat "cu fundul pe turnurile bisericii Notre-Dame", îi botează "cu apă galbenă de răsfug, de-i zice pe latinește paris! Apoi, râzând cu mare poftă, a scos stropitoarea și aplecând-o asupra lor i-a udat atât de amarnic, încât s-au înecat (...)". De fapt, în franceză în original
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
afișând o barbă bine îngrijită. Totodată a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor pe care i le-am prezentat: "Biserica greco-ortodoxă română din Italia are 118 parohii. Aceasta s-a dezvoltat încet, în timp, odată cu creșterea numărului de enoriași. Astăzi botezăm 5 000 de copii în fiecare an, celebrăm 4 000 de căsătorii, dintre care 120 au fost mixte. Acestea sunt alcătuite cu precădere din bărbați italieni și femei românce. Desfășurăm o intensă activitate pastorală, nu numai în centrele urbane importante
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
al credinței. Dacă văd posibilitatea unui câștig, își schimbă religia cu o oarecare ușurință. Dar asta nu are nicio legătură. Noi îi ajutăm oricum. Pe scurt, sunt fiii lui Dumnezeu, și nu trebuie niciodată să uităm acest fapt. Odată am botezat cinci copii ai unei femei rrom. Ne-a cerut-o și noi am făcut-o. A fost o mare sărbătoare pentru noi". Să vorbim, dacă permiteți, despre integrare. Ce credeți despre uniunile mixte italo-românești, sau, dacă dorește catolică-greco-ortodoxă. "Bine, sunt
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
importanță capitală cum este legea siguranței a ajuns să fie scrisă în mod precipitat (care, evident, ar fi meritat câteva amendamente făcute la rece) și să intre în vigoare în câteva ore sub forma unui decret (care a fost imediat botezat "decretul Veltroni") și să fie aprobată de un Consiliu de Miniștri extraordinar aflat sub influența emotivă creată de cazul Reggiani. Prefectul a primit atribuția de a-i îndepărta pe străini, nu numai extracomunitari dar și comunitari care sunt tutelați totuși
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Ba mai mult chiar, nu a refuzat să intre în casele celor care îl chemau și nici nu a rostit vreun reproș împotriva carierei întreprinse de aceștia (Mt 9, 10). Nici sfântul Petru nu a avut nici o dificultate să-l boteze pe centurionul Cornelius din Cezareea și de a-i primi astfel în sânul primei comunități creștine (cf. Fap 10 și 11) pe el, familia și prietenii săi. Sfântul Paul a fost încântat să boteze la Filipi un temnicer și odată cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a avut nici o dificultate să-l boteze pe centurionul Cornelius din Cezareea și de a-i primi astfel în sânul primei comunități creștine (cf. Fap 10 și 11) pe el, familia și prietenii săi. Sfântul Paul a fost încântat să boteze la Filipi un temnicer și odată cu el, membrii familiei sale, îngăduindu-i să-și continue cariera militară ca și până atunci (cf. Fap 16). Situații analoge aflăm despre veteranul macedonean Gaius din Derbe, convertit la Evanghelie (Fap 19, 29 și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pește, sau o corabie împinsă de vânt, sau o liră muzicală, după cum a avut Policrates, sau o ancoră de corabie, după cum avea gravată Seleucus, iar dacă cineva este pescar, își va aminti Apostolul și de copiii scoși din apă (cei botezați). De fapt, nu trebuie să se graveze fețe de idoli, fiindu-ne interzis să îndreptăm mintea spre ei, nici o sabie sau un arc, deoarece noi căutăm pacea, nici o cană, trebuind să fim sobri. Învățătura alexandrinului se regăsește și în Tertulian
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rândurile armatei romane. Potrivit celor afirmate de Cels, până în anul 178, creștinii nu prestau serviciul militar. Evident filozoful păgân nu cunoștea Faptele Apostolilor, 10, unde este scris că centurionul Cornelius, din cohors Italica, aflată pe atunci la Cezareea, s-a botezat împreună cu familia și prietenii lui cei mai apropiați (cf. Fap 10, 24.48), foarte probabil soldați, ca și cei din casa Cezarului (Filip 4, 22). Tot astfel, la creștinism au aderat Manain care crescuse împreună cu Irod Tetrarhul (Fap 13, 1
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștinism, mai mult repede decât cei care aparțineau altor clase sau categorii sociale. Viziunea acestei realități viitoare l-a inspirat pe neașteptate și pe sfântul Petru, care, depășind barierele naționalismului ebraic și propriul scrupul religios, nu a ezitat să-i boteze pe unii dintre păgâni, ca în cazul centurionului roman Cornelius, la Cezareea, împreună cu toate rudele și prietenii săi intimi. Acest episod deschidea calea Evangheliei și lumii păgâne, Evanghelie predicată anterior doar iudeilor din diasporă datorită tulburărilor ivite între aceștia și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că ar fi asistat la începutul predicării lui Petru la minunile și la semnul prevestitor al limbilor, când, la Rusalii, apostolii vorbeau în arameică iar străinii îi auzeau grăind în limbile lor materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asimilare. Acesta consideră clasa superioară drept grupul său de referință, ale cărui valori vrea să le adopte și căruia dorește să i se alăture. Aceasta a fost alegerea multor evrei în secolul XIX și începutul secolului XX, care s-au botezat (ca tatăl lui Karl Marx), au fost primiți în lumea bună, ba chiar înnobilați. O altă cale este cea urmată astăzi de către evreii americani, care și-au reafirmat identitatea de origine, respectă sărbătorile, practică riturile religioase și susțin statul Israel
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în alb. Datorită picioarelor uriașe, asemănătoare picioroangelor, au numit populația de aici patagoni, de la patagao, picioroange. La 18 octombrie 1520 a început deplasarea spre sud, de-a lungul coastei plină de stânci și pietriș. La 21 octombrie, îndărătul unui promontoriu botezat Cabo de los Virgines, Capul Fecioarelor, marinarii au văzut un golf adânc, cu maluri abrupte, la 52 grade latitudine sudică. Corăbiile San Antonio și Conception, trimise în recunoaștere, au dat de o strâmtoare care ajungea în alt golf, apoi o
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
oriile sociale. Cum la acea dată păstrarea și conducerea bibliotecilor erau încredințate secretariatului școlii, la Liceul Internat din Iași, directorului școlii la Bârlad, Huși, Vaslui și la Liceul „Ștefan cel Mare” și „Alexandru cel Bun” din Iași, unor profesori (Const. Botez la Liceul Național Iași), bibliotecari nefiind decât la Dorohoi (Jules Berbier) și Galați (V.Surdu), se sugera ca pe lângă fiecare bibliotecă să se constituie o comisie compusă din doi profesori, sub președinția directorului școlii, care să se îngrijească de bibliotecă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a fost om în toată Moldova care să nu și fi dat obolul său lui Lumânărică. Dar, de fiecare dată, traista lui, depozit al binefacerilor, se umplea și se deșărta numai în folosul oamenilor, a bisericilor. Unde era de botezat, boteza el, unde era nenorocire, el o tămăduia, unora le dădea bani, altora le cumpăra animale ca să și țină familia, înzestra f etele sărace gata de măritat, înmormânta nevo iașii, întocmai cum s-a întâmplat și cu sine. De banul lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să meargă și ei la serbarea zilei de Ispășire. Au mers însă mai întâi la casa consulului englez Gardner. I a primit cu „multă b unătate” și lea găsit găzduire la hotel „St.Petersburg”. Stabiliment mare ținut de un evreu botezat la ortodoxism. De la consul căpătară și alte multe informații: cheltuielile de trai la Iași erau cam aceleași, ca și cele de la București; casele bune dar puține de închiriat; de aceea și chiriile erau foarte mari; trăsurile erau indispensabile pentru că drumurile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vigilență, cum nu s-a mai întâlnit la nimeni, față de potențialul, mic găinar, care poate răsări de oriunde. Poate de aceea prietenul meu de la țară și-a luat un cățel de curte, pe care, fiindcă e mititel, firește, l-a botezat Boc. Cică să păzească avutul casei de hoți! După umila mea părere, cred că nu se va pune problema, ca Boc cel mic să-și onoreze vreodată funcția de paznic, fiindcă în cazul acesta sunt absolut sigur își va dovedi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
gulii. Presa românească nu face notă discordantă cu presa de aiurea și ne informează cu zel, despre tot felul de lucruri care să-ți încrețească neuronii, nu alta. Uite de exemplu, din adevarul.ro, aflăm că un egiptean și-a botezat copilul Facebook, în semn de recunoștință față de platforma de socializare care a mobilizat oamenii la revoluție. Vai, ce în urmă sunt egiptenii ăștia! La noi, asta s-a fumat demult, iar națiunile lumii de abia acum pășesc timid pe urmele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mobilizat oamenii la revoluție. Vai, ce în urmă sunt egiptenii ăștia! La noi, asta s-a fumat demult, iar națiunile lumii de abia acum pășesc timid pe urmele noastre. Sute de români din ăia bronzații de la mama lor, și-au botezat copiii Televizor, Vitrina, Impedanța, Judecător, Mercedes, Procuror, Aer Condiționat, Cuptor cu Microunde, Windows, Poliția, Jandarmeria, Seif, Ambasada, și așa mai departe, în funcție de direcția în care doreau să-și manifeste recunoștința. Click.ro ne povestește cazul unui tip din Birmingham, care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-i știu eu că-i doare în fund de soarta României și a noastră, a tuturor românilor. Ca să le treacă durerea! Știți unde-mi țin eu banii? E pe făraș sau nu, Boc? Va dobândi Monica sau Iri custodia copilului? Botezatu e gay sau supergay? A murit sau nu Osama? Pe cine mai are de gând să omoare Obama? Dincolo de chestiile astea, care țin capul de afiș ale ziarelor, eu ca un om cu capul pe umeri, consider că oamenii au
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
comerciale, cu state moderne, coordonate de birocrații masive, impersonale, și cu orașe. După cum societatea, mai degrabă decât comunitatea, în mod crescător, a devenit locul vieții individului, religia organizată a pierdut multe puncte de contact cu oamenii. Biserica Evului Mediu a botezat, creștinat, confirmat copiii, a căsătorit tinerii adulți și a îngropat pe cei morți. Calendarul serviciilor trasate pe ordinea temporală a anotimpurilor. A sărbătorit și legitimat viața locală. În schimb a adus plauzibilitate considerabilă, fiind frecvent reafirmată prin participarea comunității locale
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
glorioasei guvernări Boc, zile binecuvântate și aghezmuite asezonat cu tipul de eveniment de către Marele Jupân de la Cotroceni, într-o Policlinică, sau mă rog, în ce a mai rămas din clădirea vechii policlinici comuniste, intră două reprezentante ale fostei etnii țigănești, botezate peste noapte etnie romă, ca să se știe că ei „provin dă la Traian și Dăcebal, dă-n Roma”. Cu fustele crețe, viu colorate fluturând, intră pe holurile înțesate cu bolnavi, vorbind tare în limba lor și printre cuvinte spărgând semințe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
te-ai recomandat deja și arătă spre tatăl profesoarei. După cum am mai spus-o odată, eu și soția am presupus încă de la bun început că ar putea exista o legătură între voi, dar încă nu eram siguri. Noi l-am botezat pe Vasilică, însă mai întâi i-am cununat pe ei la preot. Deci, ei sunt finii noștri. Vă pot garanta că o duc bine, sunt sănătoși și fericiți. Interesant e că nu au stat degeaba. S-au cunoscut la Înviere
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
s-a sinucis declanșând o avalanșă de colesterol, care i-a otrăvit întregul organism într-un timp foarte scurt, curmându-și astfel suferința. Cazul, deși tragic, mi s-a părut interesant. Am presupus că nu e unic și l-am botezat cu numele lui Arcașu. Parcă pe undeva își merita soarta... Dumneavoastră mi l-ați prezentat în culori cam trandafirii. Mama, Dumnezeu să o odihnească în pace acolo unde se află, bănuia că Arcașu nu a fost străin de moartea tatălui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
alte cuvinte, la limită. A obținut un vot mai mult decât prietenul și rivalul său Batin Gheorghe. Când unul din colegi a vrut să i se adreseze cu "Șefu" în sens ironic, un hâtru din tabăra adversă l-a și botezat: "Jupânul". "Ne-am ars falangele, la jupân trebuie să te duci cu căciula în mână", motiva el. Poanta a prins și de atunci, cât în glumă cât în serios, nu-l mai slăbeau din jupân. Dar porecla s-a menținut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]