15,206 matches
-
recent în excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și istorie, B., 1975). Părerea noastră a fost menționată de universitarii ieșeni A. Vraciu în „Cronica“ (5-09-1975) și Limba daco-geților, Timișoara, 1980, p. 45 și 162-164 și Ion Popescu-Sireteanu, în „Cronica“, nr. 29 din 18.VII.1980; de
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
Concluzia noastră este că, la origine, dac însemna „oamenii pământului“ (get fiind probabil o dublură sinonimică de origine elenă) apoi când dacii au fost numiți locuitorii care au preferat muntele și probabil creșterea animalelor, geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această ocupație s-a ajuns în chip firesc la „puternicii“, apoi „conducătorii“, aceste ultime calificative vorbind de la sine despre tăria, vigoarea, hărnicia, curajul și spiritul de organizare al strămoșilor noștri autohtoni: daco-geții. Referință Bibliografică: DACO-GEȚII
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
ele, lipsit de teamă și mister Și nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să ierte ce-am greșit, Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit, Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire, Câmpii întinse, vise pure, călduroasa fericire. Mai am un gând, pe cărări deșarte, rătăcit, Să înțeleg firul ierbii și apa rece de izvor, Cărora necondiționat, mereu m-am spovedit, Cu inima deschisă și cuprins mereu de dor. Referință Bibliografică: SPOVEDANIE / Dan
SPOVEDANIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369981_a_371310]
-
-ngroapă semințele de rod, Semințele din care la timpul dat răsar Bucatele spre hrana și întregului norod! Nu îngropa talantul, nu-i sufletul coșciug, Ci viu să-nvlăstărească în văzul celor mulți, Zadarnică-i risipa, dacă nu e belșug, Zadarnică-i câmpia din rugă, fără Munți! Nu îngropa talantul ascuns în gândul tău, De pilda din Scriptură să iei mereu aminte, Când va veni tăcerea o să îți pară rău, Fă zilnic să sporească lumina din cuvinte... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nu îngropa
NU ÎNGROPA TALANTUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370107_a_371436]
-
barbar dar cu atâta ușurință/ încât s-a auzit bucuria lui Dumnezeu// - ehei frățioare ți-ar trebui/ "încă puțină lumină pe limbă"/ și până să-mi vii și până să-mi vii/ "mai ascultă și tu viața:/ stele scobind încet câmpia" (Dialog). Mereu este oglindit interiorul, ce poate concura ilimitarea unui apoteotic ocean de lacrimi. Dar peste toate, consubstanțiala stare obscură, rană nu ușor de mărturisit. Solitudinea e purtată ca o "pajeră" apăsătoare, jos sub cerurile rele/ unde strălucesc în pace
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... Citește mai mult Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM - DOUĂ ETIMOLOGII., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
picior și să cânte: „Astăzi s-a născut Hristos/ Mesia chip luminos”... Auzindu-l cum cântă au venit și îngerii din cer să-l asculte. Le-a plăcut mult îngerilor și au început și ei să cânte împreună cu Tudorel. Întreaga câmpie până în depărtări și până în slăvile cerului vibra, răspândind în toate zările serafica melodie. În semiîntunericul depărtărilor s-au aprins mii de luminițe care au început să alerge spre el. Pasămite erau vietăți ale câmpului înzăpezit care alergau fermecate spre alaiul
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
în urmele ei a lăsat Zâmbete-n florile toate din glastră Și-n ochii seninului imaculat. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc E ziua Limbii Române - comoara Pe care românii mult o iubesc. Plimbatu-și-a palmele peste câmpie Ziua crestele-nalte le-a mângâiat Raza de soare îmbrăcată în ie În limba română s-a revărsat. Vântul adie mai românește Ramuri recită doine străvechi Râurile murmură-n taină frățește Iar frunzele-n hore voios se întrec. Păsări măiastre
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Și printre rânduri să citești Să poți înțelege mai bine Ce am în suflet pentru tine. La mine magnoliile înfloresc Mereu de dragul tău. Și lumina îmi scrie sonete cu mâinile albe ale dragostei. Citește! Citește în razele de soare În câmpia plină de flori... Ele sunt o dedicație pentru sufletul tău. Ascultă râul ce murmură a visare și a liniște Acolo ne putem spune fără cuvinte Că iubirea e veșnică Și că bucuria ei ne leagă tacit, gingaș și tainic... Așa
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
momente când un neam își conduce spre despărțire, cu pasul gândului îngreunat și demobilizat de supărare, o căprioară a pajiștii lui, pe care-o va plânge de-acum roua în iarbă, norii sub văzduh, umbra sub frunză, apa între maluri, câmpia, colinele, podișul și munții Bucovinei. Prima solista profesionistă, angajată, a ansamblului „Ciprian Porumbescu”, din Suceava, Artemiza Bejan, a fost românilor moldoveni sol înaripat cu aripi de melos, înflăcărat cu dragoste de cultura neamului său, juruit lui să-i panseze rana
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
nefericirea lor, la speranțele lor pe care le ducea cu el. Să spulbere aceste speranțe? Nuuu! Acum, trebuia să izbândească cu orice preț. Doar nu degeaba avea pe Norocel tovarăș de drum. Și, pe sub ei, zările pline de splendori, cu câmpii strălucitoare, munți cu vârful de aur, văi albastre și poale verzi, case și grădini fermecate, strălucitoare, defilau domol în șiruri sclipitoare, de-ți luau ochii. Capitolul IX Mărțișor în țara râurilor secate Pana se ridică lin și începu să plutească
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
nefericirea lor, la speranțele lor pe care le ducea cu el. Să spulbere aceste speranțe? Nuuu! Acum, trebuia să izbândească cu orice preț. Doar nu degeaba avea pe Norocel tovarăș de drum. Și, pe sub ei, zările pline de splendori, cu câmpii strălucitoare, munți cu vârful de aur, văi albastre și poale verzi, case și grădini fermecate, strălucitoare, defilau domol în șiruri sclipitoare, de-ți luau ochii. Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-6 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer străvechi, Cu safire dăltuite-n mare, Limpezită-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a pururi blestemat Și odihnă n-aibă în țărână! Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CÂMPIA LIBERTĂȚII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Române te deșteaptă, măcar în ultim ceas Simt furia cum crește mereu în al tău glas, Azi spicele de grâu se mai topesc în
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
vindecat, Portița din pridvor încă mai are clanță Speranța o purtăm în noi, nu e o zdreanță! Române te deșteaptă, ogorul de-ți lucrează Iar inimă din tine să fie iarăși trează, Drapelul să-l ridici mereu semeț în soare Câmpia Libertății se vrea în sărbătoare! 29.07.2016 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Câmpia Libertății / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2037, Anul VI, 29 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
nu e o zdreanță! Române te deșteaptă, ogorul de-ți lucrează Iar inimă din tine să fie iarăși trează, Drapelul să-l ridici mereu semeț în soare Câmpia Libertății se vrea în sărbătoare! 29.07.2016 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Câmpia Libertății / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2037, Anul VI, 29 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și veșnică a Patriei noastre binecuvântată de Cel Care ne-a dăruit-o. La împărțitul țărilor de pe pământ
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
mie mani sân di terra. Un cortometraggio col giorno che appena Mi arriva alla spalla șu cui Le cicogne ancoră fanno l'inchino Prima di volare. LIBERTATEA MEA PERSONALĂ Din fereastră casei mele Văd urma de iepure de la care începe câmpia. Doar o linie violet de zăpadă Ce ma poartă direct La locul unde Și-au dat întâlnire Iuda cu Mesia. De jur împrejur, Cerc în cerc, Spațiul e mai anevoios Decât mlaștină Iordanului. Lumină becului electric traversează pe brânci Bulevardul
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
de zborul pescărușului. Nu plânge Românie și nu-ți mai aștepta copiii, Unii, ți-au lepădat frumoasa-ți ie, Ei au uitat, că tu ești mama ce-și așteaptă fiii Și cum tu i-ai hrănit, cu pâinea dulce din câmpie. Sunt mulți, dar nu-s destui, Acei, ce ti-au uitat graiul, portul, glia Nu mai jeli, o alta mai frumoasă-n lume nu-i Tu poartă-ți cu mândrie, marama și cu ia. Versuri scrise , cu câțiva ani în
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
nouă, dă-ne pace, bucurie Și în totul și în toate, voia Ta Doamne, să fie! Să admir în primăvară codrul, să privesc copacii, Să ascult întâia oară cucul, mierla, pitpalacii, Să respir aer de munte, să miros flori de câmpie Și-n sunet de harpă sfântă să-Ți dau slavă numai Tie. 16/11/14, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Dor de țară / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > IDENTIFICARE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu, nu este numai câmpia aceasta Îmbătată de lumină Străbătută de tainice zămisliri Nu sunt doar munții aceștia Martirizați sub destinul înălțimilor Nici neliniștea apelor Răsfrântă peste ecourile triumfale Sau miracolul săpat În tainice, foșnitoare păduri Nici doar cerul ocrotit De izvorul seninului Ci mai
IDENTIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370506_a_371835]
-
4. ELISABETA LUȘCAN (Leșu, Bistrița-Năsăud) - MUGUR DE GÂND / BROTE DE PENSAMIENTO (versuri, A5 manșetat, 108 pagini, traducere în limba spaniolă ELISABETA BOȚAN) *** Gândul poate cutreiera pământul, de la răsărit la apus, cochetând cu anotimpuri, cer, soare, lună sau nori, admirând munți, câmpii și grădini pline de oameni, copaci, flori și animale din care să extragă frumosul pe care să-l împărtășească apoi cititorului în poeme. (ELISABETA LUȘCAN) *** El pensamiento puede recorrer la tierra, desde el este al oeste, coqueteando con las estaciones
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
și păsări ce-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea. Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastră și visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orb cu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodată pinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floare cireșii, omătul gros așternut după ninsorile lungi. Nu cred că există ceva comparabil. Mai stau putin, nu-mi vine să dorm încă, începe călătoria mea obișnuită și cea mai frumoasă
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
cu nori vineții, zăcînd deasupra și păsărice-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea.Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastrăși visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orbcu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodatăpinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floarecireșii, omătul gros așternut după ninsorile lungi.Nu cred că există ceva comparabil.Mai stau putin, nu-mi vine să dorm încă,începe călătoria mea obișnuită și cea mai frumoasă,mă
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]