3,622 matches
-
gregorian. Examenele se susțineau la sfârșitul primelor patru luni și la sfârșitul anului. Clasa era compusă din 31 de studenți. În carnetul din primul an școlar întâlnim: un «scutit» la matematică, un insuficient la greacă (+5), 7 la istorie și cânt gregorian, 8 la religie și suficient la celelalte materii. În observații ori în evaluarea finală a colegiului profesorilor citim această notă nemiloasă: «Puțină agerime, străduință suficientă și disciplină bună». Numai patru dintre colegii săi aveau clasificări mai slabe decât ale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
studiilor clasice a fost în sfârșit depășit. Acum începeau materiile cele mai potrivite aspirațiilor sale. Dar și acum, acești patru ani de studii teologice (teologie dogmatică, teologie morală, Sfânta Scriptură, limba ebraică, istoria bisericească, dreptul canonic, liturgia sacră, elocvența sacră, cântul gregorian) au devenit un martiriu pentru clericul nostru. Mai cu seamă dogmatica a fost osul cel mai dur de ronțăit. Profesorul don Zenati, era un preot tânăr, de o inteligență fervidă și stăpân pe materia sa. Nimeni nu poate să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și repugnanța care m-a cuprins deîndată ce am intrat». Și, unei alte prietene bolnave, îi mărturisea: «Tu vrei să-ți vorbesc sincer de noua mea viață. Se moare!... și peste această moarte, care cucerește lent și își continuă înaintarea, cânt sărmanul meu Magnificat cu amărăciune bucurându-mă, cu amărăciune tresăltând». Le admira pe celelalte surori care «iubesc, suferă, rabdă cu bucurie senină, cu o speranță dulce, cu o credință dulce! Dar eu ce fac aici? Ce fac?». Ea se măcina
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o cunoaștere socio-ambientală mult mai aprofundată și o aclimatizare ceva mai lentă și graduală. La toate acestea a suplinit o mare încredere în Divina Providență. Au plecat cu puține lucruri: ceva de îmbrăcat, breviarul și câțiva bănuți în buzunar. Un cânt popular îi definește veronezii «nebuni», datorită caracterului lor vesel și binedispus, însă aventurarea lor într-o asemenea expediție i-a făcut pe mulți preoți reflexivi să-și clatine capul: «Dar oare își dau seama unde merg să lucreze?» Au plecat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
divină: La fel stau lucrurile și cu bunii poeți lirici, la fel cum cei cuprinși de frenezie coribantică nu sunt, când dansează, în mințile lor, tot așa nici poeții lirici nu sunt în mințile lor [s.n.] când alcătuiesc frumoasele lor cânturi ci, de cum se cufundă în armonie și ritm, ei sunt cuprinși de avânt bahic și stăpâniți de el - asemenea bacantelor care, când sunt în stăpânirea lui, scot miere și lapte din râuri, nu însă și când se află în mințile
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pe care romanii le vor integra și le vor atesta ei înșiși încă din secolul II î.Ch. (Benoist 36-49). Spre exemplu, zeitatea memoriei este în același timp ocrotitoarea poeziei, a odei închinate eroilor, așadar, tot trecutului, dar și a cânturilor divinatorii, astfel încât poetul, inspirat de muze, este comparat cu un profet inspirat de Apollo (la Pindar). Pentru relația dintre imagine și ceremonialul de consacrare de mai târziu (în Roma imperială, augustului, și sacerdot, îi era atribuit simbolul solarității), este semnificativ
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cântăreț. - Ce-ai să faci acum ? întreabă băiatul. - Nu-ți face griji. Îmi caut un adapost călduț aici, în magazia ta și dorm liniștit până în primăvară. Cât despre povestea cu furnica, nu-i chiar așa. E adevărat că toată vara cânt, dar prin cântecul meu înveselesc serile călduțe și aduc bucurie în jurul meu, căci asta îmi e menirea. La furnică nu am cerut niciodată împrumut. E doar o poveste răutăcioasă, a spus greierașul și-a dispărut din două salturi, undeva, într-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
are. Abia Miron Costin poate fi socotit ca un liric în adevăratul sens al cuvântului (dădea și câteva lămuriri despre "stihoslovie"). În Viața lumii este, dacă nu multă poezie, măcar o vibrație a deșertăciunii, de altfel de origine populară: Lumii cânt cu jale cumplită viață, cu grije și primejdii, cum iaste și ața... Fum și umbră sunt toate, visuri și păreare, ce nu petreace lumea? și în ce nu-i cu dureare? Spuma mării și nori supt ceriu trecător... Punctul vital
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adună, Se afla mulți între ei. De ieder îmi pun cunună, Baccu spune c-al lui sunt! Silen abia mă zărește, "Cu nectar, îmi zice,-nchină", După asin șovăește, Sfârâi boloboaca plină, Strig-"așa, drăguțu meu! Prea voios pe Baccu cânt. Piesa memorabilă rămâne însă Primăvara amorului, dezvoltare a cunoscutului episod anacreontic al ivirii și adăpostirii micului Amor. Poema e un mare tablou câmpenesc, deschis cu priveliștea imensă a Carpaților. În perspectiva lor, poetul desfășură câmpurile și orașul Târgoviște, tratează într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spuse cu jale Uimite toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Câinele numai mai cu durere Stând lângă dânsul, căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. După acest cânt de Orfeu, poetul face păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va plânge la capu-mi arzător Un plâns de vecinic doliu, de vecinice suspine, Căci vieața-mi fu o lungă oftare de amor Zădarnică, pierdută ca și cum n-ar fi fost! RADU IONESCU Dimpotrivă, Radu Ionescu (1832-1873) a lăsat niște remarcabile uneori Cânturi intime, de un romantism negru delirant, ca această Nopturnă, teribil funerară: Ascunde-te, o, lună, în marea de uitare, Acolo și voi, stele, duceți-vă-a pieri! Să piară-a voastre raze, ș-o noapte de teroare Să vie-acum din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
D. Petrino (1844-1878) s-a făcut reputat prin purtarea incalificabilă față de Eminescu. Încolo vocația lui poetică e foarte anemică. Sinceritatea durerii din Flori de mormânt (îi murise soția) poate fi adevărată, figurile literare sunt însă banale. Raul, poem în două cânturi, reeditează după Musset un caz Rolla. La gura sobei, poem în trei cânturi, se conduce după legendele istorice ale lui V. Alecsandri. Nurul e o dizertație care amână mereu intrarea în materie, după metoda din Namouna. În schimb versurile sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vocația lui poetică e foarte anemică. Sinceritatea durerii din Flori de mormânt (îi murise soția) poate fi adevărată, figurile literare sunt însă banale. Raul, poem în două cânturi, reeditează după Musset un caz Rolla. La gura sobei, poem în trei cânturi, se conduce după legendele istorice ale lui V. Alecsandri. Nurul e o dizertație care amână mereu intrarea în materie, după metoda din Namouna. În schimb versurile sunt sprintene. SAMSON L. BODNĂRESCU Poezia lui Samson Bodnărescu (1841-1902) trecea drept dificultoasă. Nenorocul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. Femeia nu-i Spiritul, ci carnea suavă cu-"ncheieturi": Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încât ai ce strînge-n brațe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Totuși tehnica e cu mult mai complexă decât se pare și constă în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la o atitudine speculativă. Romanța ce se deschide așa de sentimental: S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora... culminează în constatarea filozofică a irealizării eroticii sublime pe pămînt: Era un vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era detot frumos De-au trebuit să piară. Altă romanță exprimă fatalitatea erotică atunci când luna de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și sunt un fenomen literar turburător prin bătrâneța ghicită, ca și vestigiile celtice, vrednic corespondent al țărăncilor cu buciume și călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale iubirii începe o jelanie în care implică, într-un cânt erotic universal, roata morii, plopii, lumea toată; părinții unui flăcău mort nelumit produc un bocet sistematizat, în care intră eresuri și explicații fantastice, într-un limbaj naiv, misterios. Câteodată criza erotică e încadrată într-un tablou de tehnică mai savantă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au tresărit Sub visul care, palid, o clipă-a răsărit, Sub lacrimi neștiute în tainice suspine. Și mâna diafană ce lunecă pe clape Trezind din somn de veacuri dulci visuri din mormânt E tot minunea veche mai sus de orice cânt, Iar ochii par o mare de-adînci și triste ape. Alte instrumente pastorale, flaut, orgă, vin tot din simbolism, dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tot din simbolism, dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră, sclipitoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră, sclipitoare, Păreau ca niște clape de fildeș, ridicate Pe flaute de aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate Și triste și stinghere viorile părură În noapte-ntunecată de grea singurătate, Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură. E mult prerafaelitism în lirica lui Petică (prințese clorotice, bolnave), precum este vădită înrîurirea lui Verlaine. Parcurile, grădinile cu havuzuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în vechime de pelasgi, și pe cale de consecință limba în care a fost scris poemul era limba geților de unde veniseră în Ionia pelasgii, și nu ,,dialect grec” cum mint cu nerușinare făcătorii de istorii și culturi. Chiar în poem, în cîntul ll avem luminarea la față a adevărului gol-goluț: ,,Că-ror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ Numai așa se explică existența celor aproape 1500 de cuvinte comune limbilor română și irlandeză;, ionii și pelas- gii au fost un singur popor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
greul războiului, aheul ia cel mai mult din pradă ca și cum el ar fi cel ce s-a ostenit cel mai mult. Aheul îi spune să plece că va învinge singur și va cuceri Troia, putîndu-se lipsi de oștile pelasgilor/mirmidonilor. Cîntul l ,,Ia-ți pe ai tăi și ale tale corăbii și întoarce-te acasă Și mirmidonilor tăi poruncește.’’ ............................................................. Cîntul ll ,,Pîn’ la Hermina și stînca Olenică și la Alesiu Locuitorii din Argos, ținutul pelasgic, oștenii Cei din Alope, din Alos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai mult. Aheul îi spune să plece că va învinge singur și va cuceri Troia, putîndu-se lipsi de oștile pelasgilor/mirmidonilor. Cîntul l ,,Ia-ți pe ai tăi și ale tale corăbii și întoarce-te acasă Și mirmidonilor tăi poruncește.’’ ............................................................. Cîntul ll ,,Pîn’ la Hermina și stînca Olenică și la Alesiu Locuitorii din Argos, ținutul pelasgic, oștenii Cei din Alope, din Alos, și cei din Trahina, din Ftia Și din Elida, din țara femeilor mîndre; bărbații Căror aheii le ziceau mirmidoni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Enom ghicitorul,... Chiar în Ascania pe frigieinii cei gata de harță... Nastes mîna la încaer pe carii de limbă străină, Care-n Milet locuiau și pe muntele Ftiri pădurosul’’ Apolo, vestitul arcaș divin lician, mai era numit și Febos-Strălucitorul.” În cîntul lV avem o informație prețioasă cu privire la coafura tracilor care apare și la neamul geților și al românilor tîrziu pînă către secolul XlX ,, Feluri de limbi mestecate fiind și bărbați de tot felul... Pirus, care pe traci adusese venind de la Enos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din secolul Vl î.e.n. este înfățișată lupta lui Hercule cu centaurul Getos, care poartă moțul ca tracii din poem. Mai întreb pe cei pricepuți, de ce centaurul este prezentat ca un cal cînd el trebuia să fie taur sau bou?În cîntul X, găsim o altă enumerare a neamurilor care participă la încăierare, atît sub zidurile cetății Troia cît și pe malul mării cînd troienii contraatacă vijelios pe ahei și aliații lor. Pe de o parte spre mare sînt carii, peonii arcașii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cetele tracilor, care, Rupți de obosire erau adormiți; După zece ani de lupte - tot poemul este un elogiu adus măcelului și jafului atît de drag aheilor și mai tîrziu urmașilor acestora - Troia este cucerită, prădată și incendiată de către cotropitori. În cîntul Xlll, Zeus, săturîndu-se de atîta sînge și măcel, își înalță ochii către alte orizonturi mai liniștite unde vede în zare: ,,După ce duce pe Hector și oastea-i așa spre corăbii, Zeus îi lasă pe ei să-și poarte necazul și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]