4,175 matches
-
nu se vor remarca niciodată ca valori literare, se bucură de prețuirea istoricului doar prin prisma curentului literar sub care se plasează. Nu credem că suntem departe de adevăr dacă afirmăm că pentru mulți dintre acești creatori, alimentarea relației cu cărturarul de origini botoșănene genera o posibilă pârghie de afirmare în viața culturală de la centru. Dovadă o constituie și articolele sau numerele elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultura română. Receptarea provinciei variază de la un individ la celălalt. Camil Petrescu evită exprimarea unui răspuns tranșant, sugerând ca soluție în vederea progresului o cheltuire mult mai rațională a finanțelor. Avocații provinciei, în schimb, percep localul ca "singurul loc, unde adevăratul cărturar își poate da întreaga măsură a valorii lui" (Eugen Cialîc). În răspunsul său, Eliade atinge chestiunea sensibilă a complexului provinciei care ar trebui, în opinia sa, eliminat, căci "idealul de aspră spiritualitate creștină" poate fi trăit în orice spațiu românesc
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și susținerea pe care istoricul a acordat-o celor ce au subscris la concepțiile sale despre cultura națională 28. Pe de altă parte, nu putem contesta faptul că pentru unii autori, colaborarea la ziarul Neamul Românesc și plasarea în grațiile cărturarului a reprezentat cel puțin o speranță de lansare, de pătrundere în viața literară a capitalei. Așadar, între-ținerea relației cu istoricul botoșănean stabilit în București, prin promovarea creațiilor tradiționaliste ce pun însă în valoare cultura locală, s-a transpus în strategie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
social și formativ, am intenționat să redau cât mai fidel amprenta provinciei asupra intelectualului, dar și tributul adus de acesta mediului de origine. Am ajuns să descopăr treptat relația între intelectualul provinciei și localismul creator. "Citit" din prisma acestei teorii, cărturarul de la margine este individul adesea nostalgic care scrie, creează, se inspiră din istoria locului, percepe tradiția ca valoare supremă, promovează localul și se autopromovează pe sine. Pe calea recunoașterii, nu ajunge însă foarte departe. Mai ales atunci când normele și grilele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
parte, politica culturală coordonată de guvernul de la centru, care încurajează doar ariviștii, "îndrăzneții, tenacii, oamenii incomozi", și nu pe cei "mai greu de înțeles, mai greu de descoperit, mai greu de deschis". Îmi permit să închei această secvență a istoriei cărturarilor provinciei, tot prin vocea lui Petru Comarnescu: Și totuși ce rezervă bogată de omenie și virtualitate culturală ne păstrează mult hulita monotonie provincială. Și cum oamenii aceia resemnați, dar cu viață interioară, plictisiți, dar cu ochii deschiși, potoliți, dar fideli
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1991. Bădărău, G., Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bârsănescu, Ștefan, Politica culturii, ediția a 2-a, Editura Polirom, Iași, 2003. Bejenaru, Ionel, "Interviu luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009. Benda, Julien, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 2007. Bourdieu, Pierre, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986. Bourdieu, Pierre, Jean-Claude Passeron, Reproduction in Education, Society and Culture, Sage Publications, Londra, 1977. Bourdieu, Pierre, The Field of Cultural Production. Essays on Art and Literature, Columbia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
preponderentă chiar din clasele "poziției de jos". 7 Karl Mannheim, Ideology and Utopia, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra, 1954, p. 138. 8 Sorin Antohi, Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 48. 9 Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 2007, p. 146. 10 Ibidem, p. 149. 11 Ibidem, p. 153. 12 Pierre Bourdieu, The Field of Cultural Production. Essays on Art and Literature, Columbia University Press, 1993, pp. 112-113. 13 Lewis Coser, Oameni ai ideilor. Perspectiva
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1936. * Pentru anii școlari 1923, 1928, 1929 am avut la dispoziție doar date ale elevilor particulari. date numai pentru elevii particulari. * Pentru anii 1928 și 1929 am avut la dispoziție doar cifre pentru elevi particulari. date numai pentru elevii particulari. ------------------------------------------------------------------------- CĂRTURARII PROVINCIEI 2 1 Introducere Pe urmele identității cărturarului din provincie Ambianță culturală în nordul Moldovei interbelice Intelectualul provinciei în formare Intelectualul provinciei la masa de scris Producție intelectuală nord-moldovenească În loc de concluzii Anexa I Anexa I Anexa II Bibliografie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
avut la dispoziție doar date ale elevilor particulari. date numai pentru elevii particulari. * Pentru anii 1928 și 1929 am avut la dispoziție doar cifre pentru elevi particulari. date numai pentru elevii particulari. ------------------------------------------------------------------------- CĂRTURARII PROVINCIEI 2 1 Introducere Pe urmele identității cărturarului din provincie Ambianță culturală în nordul Moldovei interbelice Intelectualul provinciei în formare Intelectualul provinciei la masa de scris Producție intelectuală nord-moldovenească În loc de concluzii Anexa I Anexa I Anexa II Bibliografie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cruzime. Și nu greșeau deloc! Toate informațiile istorice spun acest adevăr cutremurător despre mozaism și iudeo-creștinism! Împotriva leprei apocaliptice, ce a mințit ca orice mare iubitor de Iahwe, avem ca dovezi afirmațiile prelatului Ieronim(345-420), unul dintre cei mai învățați cărturari iudeo-creștini. În lucrarea Contra Pelagianos face următoarea precizare cu privire la Gog și Magog: El certe Gothos omnes retro eruditi magis Getas quam Gog et Magog appelare consueverunt/ Și în mod cert toți învățații din trecut au folosit... pentru goți, numele get
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și „Comemorativa rusă”. REPORTERUL: Cu siguranță veți primi multe medalii și pentru participarea la primul război mondial. Domnule Peneș Curcanul, vă mulțumesc pentru acest interviu pe care puteți să îl citiți mâine dimineață în ziarul „Lupta”. INTERVIU CU DIMITRIE CANTEMIR - CĂRTURAR VASLUIAN DE TALIE EUROPEANĂ Elev: POPA SIMONA Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA REPORTER: Bună ziua, dragi telespectatori ai emisiunii „Mari români”. Alături de noi se află domnul Dimitrie Cantemir care ne va conduce pe firul vieții sale, ne va descrie faptele și drumurile
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Bună ziua, dragi telespectatori ai emisiunii „Mari români”. Alături de noi se află domnul Dimitrie Cantemir care ne va conduce pe firul vieții sale, ne va descrie faptele și drumurile sale, uneori pline de aventuri. Toată lumea știe cine este Dimitrie Cantemir: autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, istoric, om politic. Sper că nu am uitat nimic. Cu siguranță, tinerii telespectatori ai emisiunii noastre vor găsi în cuvintele domnului Dimitrie Cantemir pilde folositoare. Pentru început, îl rog pe domnul Dimitrie Cantemir să ne prezinte câteva
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
lucrări am inclus informații despre limba moldovenilor. REPORTER: S-a spus că această lucrare prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. DIMITRIE CANTEMIR: Așa este, cred că sunt primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. REPORTER: Să nu uităm să reamintim telespectatorilor noștri faptul că tot dvs ați elaborat prima hartă a Moldovei. DIMITRIE CANTEMIR: Aveți dreptate. REPORTER: Acum, în încheierea discuției noastre, doriți
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Ă și contribuția călinesciană din " (Viața lui Ion Creangăă, în pofida unor răsturnări ce i se par lui Streinu paradoxale: "Câteodată, vocabularul critic alunecă foarte frumos pe deasupra realităților artei. Mișcările lui ușoare pot crea paradoxul ca Eminescu, spiritul adânc cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu popular, să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
judecată și inexactitățile (N. Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este "un orășean (...Ă care face băi de primitivism", un cărturar știutor de mitologicale: "Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...". Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se "documenta" umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii "ca un intelectual", "e un beletrist". Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: "firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat." Ediția Hogaș întocmită de Streinu, precum și micromonografia la care ne-am referit în rândurile de mai sus demonstrează fără putere de tăgadă rolul esențial al criticului în impunerea scriitorului în conștiința generațiilor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Adrian Marino, Al. Săndulescu. O lectură atentă, fără prejudecăți, relevă un Vladimir Streinu prevenitor, subtil, ironic, sarcastic, jovial, pertinent, entuziast-jubilativ, un spirit solar care gustă cărțile de critică și istorie literară cu o plăcere nedisimulată. G. Ibrăileanu "a fost un cărturar al socialului literar, îndeletnicire căreia i-a dat un relief incontestabil, o autoritate nediscutată nici chiar de cei ce nu l-au urmat și neatinsă de vreunul care cunoștea mai bine rostul criticii literare." Concluzia asupra personalității lui Mihail Dragomirescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se crea, pe această cale, premisele despărțirii definitive de trupul națiunii originare, românească. Până la începutul secolului al XIX-lea nu există conștiință națională, ci doar una a comuniunii etnice, surclasată de particularismul local. Deși, începând din secolul al XVI-lea, cărturarii și istoricii au afirmat și demonstrat de numeroase ori unitatea românească în întregul spațiu dintre Tisa, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, descendența latină și folosirea aceleiași limbi, cu câteva particularități regionale, locuitorii celor trei state românești continuă să se numească moldoveni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
forurilor științifice. La acea vreme, specialiștii filologi de la Academia de Științe a Moldovei dădeau următorul răspuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova de a analiza istoria și folosirea glotonimului „limba moldovenească”: „Deși în izvoarele istoriei medievale se utiliza și termenul limba moldovenească, cărturarii și oamenii de cultură ai timpului subînțelegeau prin această denumire un subdialect (grai) al limbii române comune”; după 1859 se constituie, pe baza graiurilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, o limbă literară comună. Prin „moldovenesc” se înțelege vorbirea populară orală
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lucrări: Descrierea Moldovei și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În 1717 Dimitrie Cantemir elabora și o scurtă lucrare numită Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate fiind de noi în limba latinească scrise și alcătuite, socotit-am că cu strâmbătate, încă și cu păcat va fi de lucrurile noastre de ciia înainte mai mult streinii decât ai noștri să știe. De care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
făcut de același Eliade lui Zaharia Stancu 46. În plus, n-a putut scăpa observației criza spirituală pe care a cunoscut-o generația tînără, oscilarea unora dintre generaționiști între spiritual și politic 47 sau, de multe ori, trădarea comisă de cărturari, pentru a invoca vorbele lui Julien Benda. Vorbind tot despre tînăra generație, într-o admirabilă carte cu portrete, Cioran observa, în paginile despre Mircea Eliade, că în deceniul patru (îndeosebi anii '32-'33) lupta dintre generații părea a fi "cheia
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
povestit, ca altădată, despre întîlnirile sale admirabile cu amfitrionul mansardei din vila 12 a Păltinișului, ci mi-a spus cu blînda-i ironie, dar și cu atîtea presupuse înțelesuri că Noica a murit la timp. Recunoșteam trist, în cuvintele și necuvintele cărturarului Antonie, nu o concluzie care ar fi venit dinspre sfera medicinii, atît de exactă în raționamente, ci o aluzie melancolic-livrescă în care se ascundeau reflexele implacabile ale unei epoci, cu logica și compromisurile sale, cu erorile și ororile ei, după cum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
privind ortografia unor cuvinte precum vreo, vreun, nicio, nici un, scrise nu într-un cuvînt, ci despărțite cu ajutorul apostrofului sau al cratimei. Și tot atît de mult îl iritau formulările construite cu feminin, bunăoară: "am văzut-o", expresie pe care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe că "întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum, tot o abatere de la "înaltele hotărîri academice" i se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
relațiilor dintre "eu" și "tu" și să încercuiască adevărata justificare a rechizitoriului său: faptul că "mai toate erorile mari încep de la nimicuri"61. Era motivul pentru care ortografierea i se părea o probă obligatorie deopotrivă pentru cetățeanul de rînd și cărturarul cel mai sigur de sine. Să nu eludăm însă ce se petrecea în cercetarea limbajului începînd cu deceniul patru al secolului trecut, odată cu încercările filosofului american Charles Morris (în 1938, publica un text în care diferenția între mai multe discipline
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Prefața la volumul II din Magnum Etymologicum, spune că "materialul brut al lingvisticii se află mai întreg în cătune, în colibe, în bordeie" (subl. ns., I. D.). Numai că, ieșite dintr-un asemenea material brut, cuvintele sînt folosite de tîrgoveți, cărturari și profesori și, după o vreme, ele, observă Noica, "își pierd din bogăție, frumusețe și adîncime". Limba secătuiește la un moment dat, se degradează. De ce? Să aibă dreptate Rousseau ori Spengler, căci, plecînd de la tezele lor, cineva (un suflet mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]