4,924 matches
-
Înțelepciune, dor de Europa. Îi făcu pe plac, scriindu-i epistole lungi, compuse cu stil, În care Îl tachina blând, dar care erau pline de laude și de Încurajări pentru proiectele sale literare. Declară că Portretul unei doamne era o capodoperă - mai ambițioasă și, de aceea, mai măreață decât Daisy Miller - și că Isabel Archer reprezenta triumful introspecției pentru un anume tip de tânără idealistă, cu imaginație bogată, sortită să fie nefericită. O singură dată, În tot schimbul de scrisori, călcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Încurajatoare. Cu ceva timp În urmă Îi citise textul pentru Doamna Vibert actriței Geneviève Ward, care Îl dăduse mai departe cunoscutului director de teatru John Hare, care, după mai multe săptămâni de tăcere, răspunse În scris că o considera „o capodoperă de construcție dramatică“ și că va fi Încântat să realizeze o producție londoneză de Îndată ce se va elibera de obligațiile curente. Era votul suplimentar de Încredere În capacitățile sale dramatice de care avea nevoie. Mărețul plan de cucerire a scenei engleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Telegraph. „Hohote de râs“ - The Times. Ce va putea citi aici săptămâna viitoare despre Guy Domville? „O piesă de o raționalitate fină și o Înțelegere profundă a firii omenești.“ „O dramă de o inteligență și o elocvență poetică rară.“ „O capodoperă a construcției dramatice.“ Propria vanitate copilărească aproape Îl făcu să se Îmbujoreze, dar ce scriitor din lume putea afirma că nu Își făcuse niciodată asemenea visuri? Privirile Îi coborâră și mai mult pe coloană. „Teatrul Haymarket. O piesă nouă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
zile, Înfierbântat după o discuție promițătoare cu Hare, care nu numai că acceptă piesa cu numărul doi, Doamna Vibert, pe care H. a scris-o Înainte de Crăciun pentru dra Genevieve Ward, dar o acceptă cu entuziasm și o numește «o capodoperă a construcției dramatice»“. Până și Alice percepuse tendința sa de a se arăta prea Încrezător la cel mai mic semn de Încurajare și incapacitatea de a vedea scena, ca mediu de lucru, ca fiind Înșelătoare prin excelență. Ultimul pasaj continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cronicarii pe care Îi citi ulterior, cu unica excepție a lui George Bernard Shaw, și de toate cunoștințele sale care văzuseră piesa. Părea să fie, până În prezent, cel mai mare „hit“ al lui Wilde și erau unii care o numeau capodoperă. Wilde Își Începuse cariera de dramaturg cam odată cu el și, bănuia, cam din aceleași motive amestecate - de a câștiga banii necesari și, În același timp, de a aduce puțină distincție literară pe degradata scenă engleză -, de aceea Îl privise, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În dizgrație. Alexander scoase Importanța de a fi onest de pe afiș la data de 10 mai. La sfârșitul lunii, Wilde fu judecat din nou, găsit vinovat și condamnat la doi ani de muncă silnică. Părea improbabil ca așa-zisa lui capodoperă să se mai joace vreodată. Henry nu se alese cu nici un fel de Schadenfreunde de pe urma răsturnării bruște a soartei rivalului său. Majoritatea comentariilor publicate pe marginea cazului și satisfacția generală rezultată i se păreau neplăcut de vindicative și grețos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai Încărcat de sensuri legat de viața lui Henry James este că, după ce a suferit umilința și respingerea profesională la mijlocul carierei, culminând cu dezastrul intitulat Guy Domville, după ce și-a regăsit triumfător creativitatea și Încrederea În sine, continuând cu scrierea capodoperelor sale târzii, pietrele de temelie ale romanului psihologic modern, Ambasadorii, Aripile porumbiței și Pocalul de aur, a fost nevoit să trăiască Încă o dată experiența catastrofală a eșecului, la mai puțin de un deceniu după primul moment de cumpănă. Cele trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
numea ea obiectele viciului ei cultivat cu măsură, pe care-l celebra seară de seară la un pahar de Cointreau. Când era binedispusă, reușea să lanseze în aer rotocoale de fum. Pozele pe care le doream cu atâta ardoare redau capodopere ale picturii europene. În felul acesta am învățat de timpuriu să pronunț greșit numele artiștilor Giorgione, Mantegna, Botticelli, Ghirlandaio și Caravaggio. Carnea dezgolită de pe spatele unei femei culcate, căreia un băiețel înaripat îi ține oglinda în față, era legată, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
iezuit, 1904) și de proză narativă La guerra gaucha (Războiul gaucho, 1905), Las fuerzas extrañas (Forțe ciudate, 1906), Historia de Sarmiento (Povestea lui Sarmiento, 1911) și El payador (Payador, 1916). Volumul de poeme Lunario sentimental (Luni sentimentale, 1909) este considerat capodopera sa. Tot la maturitate, scrie Poemas solariegos (1927). Este cel mai elocvent exemplu de scriitor „pur“. După ce a aderat la modernism, al cărui maxim reprezentant argentinian a fost, și-a cântat patria preocuparea sa constantă), pământurile natale și tradițiile naționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
noutățile pe care sfârșitul de secol le aduce În Europa, volumul La cuestión palpitante ( Chestiunea palpitantă, 1883) o acreditează drept unul din principalii promotori ai naturalismului spaniol. Naturalismul său culminează cu Los pazos de Ulloa (Conace boierești din Ulloa, 1886-1887), capodopera artei sale narative, patetică frescă a decadenței lumii aristocratice și rurale din Galicia. Pardo de Figueroa, Mariano. Cunoscut cu pseudonimul Doctor Thebussem, erudit și scriitor spaniol (1828-1918). Patio. Spațiu În interiorul caselor din Spania sau din America Latină, Închis cu pereți sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prăjiturilor și Înghețatelor. Sánchez, Florencio. Dramaturg naturalist uruguayan (1875-1910), autor de drame și comedii, dar și de zarzuelas (operete) și sainetes (comedii Într-un act). Sarmiento, Domingo Faustino. Scriitor (1811-1888) și fost președinte al Argentinei (1868-1874), autor al romanelor Facundo (capodopera sa) și Civilización y barbarie (Civilizație și barbarie). A călătorit În Europa, unde i-a cunoscut pe Honoré de Balzac și George Sand. Proza viguroasă și analiza ascuțită a societății hispano-americane a epocii l-au consacrat ca pe un precursor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
s-o știe nimeni. Așa că m-am arătat dispus, trepidînd de entuziasm, să-i ofer o bere. N-a acceptat. Am uitat cum era În realitate vremea, În memorie mi-a rămas o zi cu trecători ce-aveau chipuri de capodoperă, ca la revoluție, și vorbeau În franceză. Aveam douăzeci și nouă de ani. Cartea s-a numit Debut ’86. Treizeci și patru de debutanți, 620 de pagini. Frumoasă ca o cărămidă și la fel de tainică și suplă, am cumpărat mai multe exemplare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
secerată ca pe vremuri de-un motor McLarren propulsat cu 250 de km pe oră, pentru că de fapt asta așteaptă toată lumea dar nimeni n-o recunoaște, și la sfîrșit toți aplaudă. Probabil că trebuie să mai așteptăm pînă să scoatem capodopere pe bandă rulantă, ca dacii, care n-au lăsat nici un singur cuvințel scris pentru posteritate, s-au găsit În schimb ulcioare, pumnale, brîie, inele, n-aveau edituri, ei și, ce dacă. După cum se vede, nu sînt de acord cu definiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu se arată cum trebuie În opera lui Pintilie, poate fiindcă pare atît de ușor de surprins și nu e, și mai este ceva, nu vibrează nimic În film, cum de altfel nici În carte, de vină e fidelitatea față de capodoperă, toți Înțelegem că respirăm Într-un univers de baracă, cu pocnitori de carbid, dar pînă și aici se mai plînge de-adevăratelea, se mai Întinde-o rufă, un sentiment , scena de la masă e reușită, bine că asta măcar n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
filmul lui Stanley Kubrick, născut la 28 iulie 1928, la New York, pierdut de curînd În propria-i călătorie, poate spre Jupiter. Un recunoscut nonconformist. Maestru absolut al filmului, de la a la z. Selecție subiectivă: Paths of Glory, Full Metal Jacket. Capodopere: 2001 A Space Odyssey și A Clockwork Orange. Despre portocală, Îngemănată cu O, Lucky Man (Lindsay Anderson) și Brazil (Terry Gilliam), poate altădată. La fel și despre ultimul lui film, Eyes Wide Shut. Lolita a fost o deziluzie. Mai Întîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vîrsta: sînt tineri (Sperietoarea, Butch Cassidy și Sundance Kid), bătrîni (Buddy, Buddy, Băieții răi) sau se află la o apreciabilă distanță cronologică unul de altul (O lume perfectă). Ridley Scott a optat pentru replica feminină. Thelma & Louise nu este o capodoperă, dar grație cuplului Davis/Sarandon un regal actoricesc - place enorm. Un film care are de toate, cu o regie aproape fără greș și o imagine amintind pe alocuri de cele mai bune momente ale regizorului. Și place chiar dacă sfîrșitul asemănător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fiindcă Dragostea unei blonde e un film tîmpițel. Însă pentru că intră-n categoria filmelor de autor, trebuie neapărat să fie o operă, să-ți placă și cu ochii-nchiși, cine-a făcut Amadeus și restul n-are cum produce decît capodopere, din copilărie. Cu adîncă mîhnire-n suflet se poate spune că lucrurile nu stau așa. Pentru confirmare, a se urmări din fundul marelui pat unde te-ai ghemuit Împreună cu iubita ta blondă fără facultate și ultimul Forman, Omul din lună. Viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înecîndu-se În chip dramatic cu dopul unei nocturne sticle de whisky. În ce-o privește, Vivien Leight a supraviețuit multor dopuri, unele metalice, și l-a ajutat pe Elia Kazan să fie recunoscut pentru Întîia oară drept un creator de capodopere. După Pauline Kael, nici o actriță, de la Lilian Gish pînă-n momentul despre care vorbim fără rost, nu mai reușise să redea Într-o manieră atît de devastatoare fragilitatea și ridicolul femeii Îmbătrînite și alcoolice sub lună, mai precis ridicolul și stupiditatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-n treacăt de societatea de consum, de lascivitate și erotism, le separă, se enervează că le-a separat, și dă În fraza „MTV a creat monstrul. Acum trebuie să-l hrănească”. Un alt ziarist se bucură și el de interdicția capodoperei de trei minute dar scrie, totuși, că Madonna face eforturi disperate ca să salveze pădurile, să oprească extinderea SIDEI și să dea de mîncare oamenilor săraci. Problema pare Încîlcită, Însă vizionînd documentarul atît de discutat observi amărît că nimic nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Lawrence nu-i o scuză, iată ce se Înregistra În acest an: Copilăria lui Ivan (Tarkovski), Singurătatea alergătorului de cursă lungă (Tony Richardson), Ce s-a Întîmplat cu Baby Jane (Robert Aldrich), Procesul lui Welles, aproape imediat o altă capodoperă, Îngerul exterminator (Buñuel), iar la 6 iulie murea Faulkner (o lună mai tîrziu și Marilyn). În scurtul timp cît s-a străduit să fie scenarist, Faulkner n-a Încercat să adapteze decît cărți scrise de alții, lucrînd mai ales cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
importanți, ci munca, și-l Împușcă. Film Împăiat de duzină care a avut Însă darul ca, prin Charlotte Rampling despre care-am promis că vom mai vorbi, uite c-o facem, să-mi aducă aminte de Angel Heart (1987). În capodopera lui Alan Parker pactul cu diavolul fusese făcut și semnat oficial, numai că Mickey Rourke nu-și mai aduce aminte și dracul, interpretat magistral de De Niro, se străduiește pe Întreg parcursul filmului să-și determine partenerul de afacere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de el. Robert, nu se știe de ce, nu răspunde. Nicolaescu va spune presei că nu-i nimic, el e Încrezător, nu renunță la proiect, a făcut Dacii, va mai scrie o invitație, are-un teanc Întreg, Însă nu dezvăluie subiectul capodoperei al cărei scenariu mixează, se șoptește cu respect prin oraș, tragedia din Ringul cu tragedia poporului român: Zamolxe va fi interpretat de Raging Bull și va purta căciula din Ciuleandra. „Căciula inteligentă” este o invenție australiană de ultimă oră, citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
păcate se Întrerup mereu - se termină pelicula, ni se explică - și ratezi happy-end-ul cînd ea se-aruncă În brațele lui și sar amîndoi În aer din tractor. Mult mai bine realizate - mai moderne - decît celebrele filme de război rusești, aceste capodopere mute cu buget fluviu ne arată cum se face chiseliță o țară În imagini centrate de crucea vizorului și Însoțite de, ca altădată pianul din sala de proiecție, muzica odihnitoare a diverșilor comentatori pe post de subtitrare, adevăratele personaje, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înlocuită cu porcul, ciobanii-i vor face de petrecanie, gura de rai va molfăi, și vine Crăciunul. Am căzut În interior. În exterior, sub influența underground (Kusturica) a Parfumului lui Sskind, declarat neconștientizată, lumea filmului a bifat și o altă capodoperă, Parfum de dragoste, cu Christian Slater și Mary Stuart (așa o cheamă, toți așteaptă să i se taie capul pe platou și tremură inutil precum Mihaela Rădulescu În orgasm), În regia magistrală a lui Michael Goldenberg, film pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-i permite printre altele, nu prea multe, să localizeze, să scaneze și să dibuie electronic punctele vitale ale țintelor omenești infractoare, pe care le doboară, după semnal, cu pistolul mare. S-a vorbit mult la vremea respectivă despre violența acestei capodopere. Nimic mai fals. Nu este o violență În stare să sperie ori să bage la idei pe cineva. SÎnt Împrăștiați pe toate dublele atîția morți cu răni grele, cu stelare găuroaie-n piept, curg din abundență atîtea rîuri de suc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]