4,620 matches
-
una a interiorității, pentru care orice extensiune în spațiu și timp este incomensurabilă. Se poate naște un sentiment de înfruntare cînd contradicțiile apar în forma cea mai acută; dar cu cît sufletul se adîncește în valorile înseși și în seriile cauzale producătoare de valori înlăuntrul lumii realității cu atît va ajunge să predomine mai mult humorul. Și, în același timp, o asemenea mentalitate este cea care formează baza activității energice de producere și păstrare a valorilor. Un sentiment deosebit pentru humor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
alunecarea valorilor, cînd se vorbește despre sentimente și acțiuni umane (cf. Psychologie, VI C; Ethik, XIII, 4). Unele forme și imagini naturale, care plac sentimentelor noastre estetice, nu s-au dezvoltat totuși ca să producă valori estetice, ci după anumite legi cauzale. Unele forme sociale și culturale omenești cărora le etribuim valoare etică pot să se fi dezvoltat totuși sub influența instinctului orb de autoconservare, de nutrire și perpeturare. Există adesea motive variate și extrem de diverse ce produc în istorie rezultatele mari
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nimic. Fără ele, viața stagnează sau decade într-o vegetare pasivă. Mai știm însă că pînă și cele mai mari țeluri nu sînt decît niște verigi în seria valorilor, pe care o putem socoti la fel de puțin încheiată ca și seria cauzală. Scopul ultim pe care îl formează orizontul valoric la care se oprește privirea noastră este, poate, totuși, începutul unei noi serii valorice. În limitare se vede însă măiestria și dacă pomii nu pot crește pînă la cer, statura lor poate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de observații conține o provocare la o cercetare mereu reînnoită 78. Un fundal absolut ferm este o ipostază posibilă doar atîta timp cît predomină o siguranță necritică și o credulitate dogamtică. Lumea empirică este interminabilă în spațiu și timp; seria cauzală nu poate fi realizată pe deplin; deseori apar evenimente ce se i9vesc atît de brusc și de surprinzător, abătîndu-se atît de tare de la experiențele precedente, încît e o grea sarcină să aflăm din nou coerența. Marele humor nu presupune însă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în timp, să fie legitim este o chestiune care îi va împărți pe cercetători, unii susținând că legitimitatea regimului nu este necesară pentru a se menține, alții, în schimb, acceptând ipoteza că mecanismele de legitimare sunt parte integrantă din procesele cauzale care determină consolidarea democratică (Morlino, 2002). Răspunsul la întrebarea dacă o democrație, pentru a exista și a se menține în timp, are nevoie să fie legitimată necesită mai întâi explicarea a ceea ce se înțelege prin "democrație". O democrație înțeleasă în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în analizarea politicilor de construire a democrației Importanța factorilor cognitivi și ideatici în procesele politice este de acum obiect de consens în cadrul literaturii politologice (Surel, 1996)22. În special, în cadrul studiilor europene, dimensiunea discursivă a governance a fost asimilată factorilor cauzali ai determinării orientărilor și conținutului acțiunii politice a Uniunii Europene (Radaelli, Schmidt, 200423; Shaw, 1999). Studiile asupra politicii externe a Uniunii Europene au explorat relevanța valorilor ideilor, care fie privesc Uniunea Europeană ca pe un actor global, fie pun în lumină
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și credințele în strategii și instrumente, care dau dovadă de o mare flexibilitate și maleabilitate. Asupra importanței factorilor cognitivi în procesele sociale, este obligatoriu să facem referire la Berger, Luckman (1967). 23 În Radaelli, Schmidt, autorii subliniază dificultatea identificării ponderii cauzale a variabilelor ideatice în procesul de integrare europeană (p. 184). 24 Definiția însăși a granițelor geografice ale Uniunii Europene a făcut parte din acest proces. Totuși, merită efortul să facem deosebirea între granițele politico-culturale și granițele geografico-teritoriale. Acest subiect poate
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
22% la bărbați și 12 % la femei). Includerea MA printre manifestările sindromului X a fost o problemă controversată, atât datorită prevalenței sale relativ scăzute, în special la populația non-diabetică, cât și faptului că nu a putut fi demonstrată o relație cauzală directă (ci numai o corelație statistică), între MA și insulinorezistență. Cu toate acestea, MA este indicată de majoritatea studiilor ca un predictor independent important de morbiditate și mortalitate cardio-vasculară (RR=2,8-3,3 [93]), ceea ce coincide cu semnificația predictivă a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
reprezintă un factor de risc important pentru progresia BDR și apariția insuficienței renale cronice la pacienții diabetici; cu toate acestea, există încă controverse în ce privește rolul altor factori, cum sunt HTA sau dislipidemiile, în evoluția acestui proces (dacă aceștia reprezintă factori cauzali sau consecințe). În acest sens, studiul WHO MSVDD (World Health Organisation Multinational Study of Vascular Disease in Diabetes) a fost organizat ca un studiu prospectiv multicentric cu scopul de a identifica factorii de risc pentru apariția complicațiilor diabetului zaharat [37
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
sunt peritonitele produse de germeni Gramnegativi, My. Tuberculosis (sub 1%) și Candida Albicans (1-2%); deși rare, aceste etiologii sunt totuși importante prin gravitatea lor. Aproximativ 20% dintre episoadele de peritonită sunt „sterile”, în sensul că nu poate fi evidențiat microorganismul cauzal. În patogeneza peritonitelor DP, pe lângă agresiunea bacteriană este foarte importantă și reacția locală de apărare (host defence); capacitatea de apărare antibacteriană a peritoneului este determinată în special de capacitatea de fagocitoză a leucocitelor prezente în lichidul peritoneal, iar această capacitate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
optează pentru îndepărtarea chirurgicală a cateterului și menținerea pacientului pe HD. Peritonita recidivantă este definită ca apariția unui nou episod de peritonită cu același germen, într-un interval de 4 săptămâni. Adesea în aceste cazuri nu se poate evidenția germenul cauzal. Atitudinea terapeutică este ca și în cazul peritonitelor refractare, cu continuarea terapiei antibiotice încă 7-10 zile după „vindecarea” clinică. Infecțiile locului de ieșire a cateterului (LIC) sunt produse de aproximativ aceleași microorganisme incriminate și în etiologia peritonitelor. Terapia antibiotică se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
legat de aportul caloric și proteic insuficient, iar cel de-al doilea de sindromul inflamator cronic, prezent la majoritatea acestor pacienți; spre deosebire de primul tip, în cel de-al doilea este probabil că suplimentarea dietetică nu este suficientă, fiind necesară terapia cauzală (a factorilor de comorbiditate etc.); - există o corelație strânsă între malnutriție, în special cea de tip inflamator, și riscul cardio-vascular crescut, la pacienții dializați; markerul cel mai fiabil pentru acest risc este dozarea în dinamică a proteinei C-reactive (PCR
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
și interesate, pentru că și în istorie acționează principiul cauzalității, nu-i așa?. Evenimentele la scară istorică nu apar din senin și nu pot fi judecate sau privite unilateral, doar prin prisma efectelor, fără a pătrunde pe terenul alunecos al determinismul cauzal și fără a analiza cu acribie științifică relația cauză efect. Mai mult, echidistanța istoricului este o condiție esențială pentru o judecată istorică corectă și valabilă, iar un istoric angajat nu este istoric, pentru simplul motiv că îi este limitată marja
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nefericire morala ca știință încăpută pe mâna „moraliștilor de cabinet” nu oferă decât repere palide. Priviți cu cât aplomb atacă psihologii în massmedia diversele probleme de moralitate individuală sau socială, propunând diverse remedii fără însă să înțeleagă esența și determinismul cauzal. Profilaxia ar consta în încurajarea utilizării normale a instinctelor (dar pentru aceasta ele trebuie cunoscute, prezentate ca atare și nu negate) la care să se adauge mijloace coercitive cu scopul împiedicării abuzurilor ce duc la vicii. În sfârșit tratamentul lor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o Cercetările descriptive reprezintă cercetări în profunzime ajungând până la studierea celor mai mici detalii. Un studiu care analizează piața unui serviciu educațional descrie segmentele acesteia după criterii bine definite, ponderea fiecărui segment, distribuția teritorială a beneficiarilor. o Cercetări explicative cercetări cauzale care își propun să evalueze coordonatele unui fenomen educațional, analizând factorii care influențează evoluția acestuia. o Cercetările predictive când își propun previzionarea evoluției în viitor a unui fenomen, schimbările care duc la dimensiunile acestuia, cum este piața educațională. B. Clasificarea
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a fi negativă pentru subiecții de sex feminin. Conform rezultatelor, bărbații care se descriu ca fiind foarte agresivi sunt cei ai căror nivel de testosteron este foarte ridicat. Corelația pozitivă s-a manifestat într-un context de provocare, dar legătura cauzală între nivelul de testosteron și agresivitate n-a fost încă demonstrată. Meta-analiza (analiza comparativă a rezultatelor obținute în urma unui ansamblu de cercetări pe aceeași temă) realizată de Archer și colegii săi (Archer et al., 1998) scoate mai degrabă la iveală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ponderea factorilor sociali în manifestarea agresivității, ei au studiat reprezentările socio-cognitive ale agresivității la femei și la bărbați (Campbell și Muncer, 1994 citat de Campbell, Muncer, și Odbet, 1997). Reprezentările socio-cognitive ale agresivității corespund unor valori, atitudini și interpretări (atribuire cauzală) exprimate verbal în legătură cu diferitele fenomene sociale. Aceleași studii arată că reprezentările agresivității la femei sunt mai degrabă afective. Femeile asociază agresivitatea cu pierderea controlului și cu un mare sentiment de vinovăție. Pentru bărbați agresivitatea are o valoare mai mult instrumentală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei observate. Acest fenomen nu pare să reprezinte doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține procese motorii elementare de natură musculară, iar pe de altă parte, include comportamente prezentând caracteristici topografice ce relevă atât manifestări defensive sau ofensive, cât și manifestări de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o scădere a activării atunci când individul a învățat că agresivitatea este un răspuns adecvat în cazul unei provocări. Este important să subliniem că tocmai executarea reacției dominante este cea care reduce activarea. Concluzii Se pare că nu există nici o relație cauzală simplă între hormoni și comportamentul agresiv. Activitatea hormonală nu permite prezicerea agresivității decât în cazul unor situații interpersonale conflictuale. Legătura dintre activare și agresivitate întărește de altfel ideea existenței unei interacțiuni între învățare și factorii biologici. Dacă activare declanșează agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evident în cazul studiilor asupra activității hormonale, dar acești factori nu sunt singurii care influențează agresivitatea. Factorii cognitiv-afectivi ai comportamentului agresiv Studiile efectuate începând cu anii 1960 au arătat că există o diversitate de factori ce influențează agresivitatea. Această diversitate cauzală ridică problema existenței unor puncte comune tuturor factorilor. În timp ce unii cercetători consideră mai importanți factorii motivaționali, alții încearcă să stabilească o legătură între aceștia și factorii emoționali. Conceptualizarea dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
revoltelor, maltratării din partea părinților etc., nu este posibil decât prin intermediul observației indirecte sau a interogării martorilor. Deși procedura invocată oferă numeroase avantaje, există un neajuns major ce nu poate fi ignorat: datele astfel obținute sunt adesea ambigui în ceea ce privește eventualele relații cauzale dintre evenimente. Este aproape imposibil de a determina care factor specific favorizează sau inhibă manifestarea tendințelor agresive. De aceea psihologii sociali au preferat mai degrabă o abordare experimentală în studiul comportamentului agresiv. Dorind să obțină date cât mai sigure, cercetătorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
direct și sistematic. Una sau mai multe variabile implicate în declanșarea sau inhibarea manifestării agresivității sunt astfel manipulate (cauze: variabile dependente), iar efectele lor sunt evaluate la nivelul comportamentului (efecte: variabile independente). Chiar dacă acest tip de abordare permite identificarea relației cauzale, studiul experimental al comportamentului agresiv ridică anumite probleme precum imposibilitatea garantării absenței riscului sau a prejudiciilor fizice și psihologice la adresa subiecților în timpul studiului sistematic al unei activități periculoase. Ce credibilitate i se poate astfel atribui studiului actului de a face
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe de altă parte, a fost sugerată anterior (Kahn, 1966). Conform unor cercetări recente, activarea fiziologică indusă de provocare și/ sau de anumiți factori simbolici crește probabilitatea agresivității, direct prin intermediul unor procese de amorsare și indirect datorită procesului de atribuire cauzală. Practicarea unor activități intense care să permită reducerea stării de activare ar trebui să scadă nivelul de agresivitate. Hokanson și colegii săi au efectuat o serie de cercetări pentru a evalua importanța efectului catharsisului asupra reducerii activării fiziologice indusă de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169, 204 Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37 reciproc (retaliation) 136 Așteptare 24 Atitudine 23, 35, 73, 84, 97, 156 Atribuire 84, 137 cauzală 23 Auto-descriere 25 Autoevaluare 155 Automatism motor 120 Autoreglare 29, 150, 182 Autoritate 61 B Bandă 79-81 BDHI 28, 175 C Capacitate cognitiv-afectivă 10 Catharsis 123, 126, 185, 222-224 Centru nervos 11 cortex 107 neocortex 107 Chestionar multidimensional 100 Cromozom
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]