8,191 matches
-
arma la spate. "Băiețelul mamei" era galben ca turta de ceară, după cele 2 săptămâni de dizenterie și cu echipamentul abia ținându-i-se pe ciolane, întrucât conform regulamentului, ca să nu-și facă "seama" în arest, deținuților li se luau centurile de la veston și pantaloni. 1962 Vivat academia, vivat profesores Deci cu facultatea terminată, cu armata făcută în formula "all inclusive" (respectiv pântecaraia și arestul de rigoare), eram june asistent universitar, așteptându-mă o carieră nevisată de un tânăr de condiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
catedrele de științe sociale din București, Cluj și Timișoara, eu fiind singurul ieșean. Majoritatea erau conferențiari și profesori, cadre de partid de vârf. După masa de seară cu regularitate eram mobilizat la "o șeptică ", domeniu în care mă afirmasem ca "centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sud-americane și în final în sunete de tangou sau samba a adormit. Eu am rămas de veghe, să înregistrez "simpaticele" anunțuri "întrucât vom survola o zonă de turbulențe, pasagerii sunt rugați să nu-și părăsească locurile și să-și fixeze centurile de siguranță"! Noroc de filmul care se transmitea, cu Robert Redford, unul din actorii mei preferați! Din când în când, mai butonam și eu apărățelul de televiziune de pe brațul scaunului pentru a afla pe unde mai suntem și când citeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
senin, care ne-au făcut să uităm de iarna lăsată în urmă acasă. Ajunși în Cosme Velho 526, la Consulatul General, ne-am tras sufletul, am mulțumit Celui de Sus că am avut o călătorie fără peripeții și "puneți-vă centurile de siguranță", ne-am bucurat că ne-au sosit toate bagajele, am aruncat o privire în apartamentul "șefului de misiune", am făcut o baie, ne-am schimbat "ținuta" și am coborât în salonul cel mare, unde ne aștepta masa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de zăpadă Înghețată când se loveau de partea din față a saniei. În fața ochilor mei și ai mamei se profila spinarea vizitiului, În pufoaica lui albastră și cu ceasul Îmbrăcat În piele (era două și douăzeci) prins În spate, la centură, pe sub care se rotunjeau ca un dovleac bucile uriașului său șezut, bine Înfofolit. Vedeam blana de focă a mamei și, pe măsură ce goneau tot mai iute prin ger, manșonul pe care și-l ridica În față - acel gest grațios al unei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
geroase; afară năvălește un curent de aer fierbinte, aproape la fel de dens ca aburul locomotivei care gâfâie În gară; și În acel moment, Zahar, vizitiul nostru, ia În mână situația - o matahală de bărbat Îmbrăcat Într-un cojoc, din a cărui centură stacojie ieșeau În afară uriașele mănuși Îndesate acolo. Aud zăpada scârțâind sub cizmele lui de pâslă, În timp ce se ocupă de bagaje, aud hamurile zornăind, apoi aud cum Își ușurează nasul printr-o manevră dibace de stoarcere și scuturare executată de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mereu serviabili, întorcându-ne la Snagov, unde ne „repeziseră” pentru câteva ceasuri; ne întoarcem, cum se spune, pe lumină, deși e deja seară, pe un alt drum decât cel obișnuit, ales de dl. G. ca fiind mai puțin circulat, „pe centură”, dacă îmi amintesc bine; eram firește dezorientat și doar când am ajuns într-un punct, de unde, ca să intrăm în București, am luat-o la dreapta, am recunoscut locurile: dacă am fi luat-o în sens opus, la stânga, în cinci minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
acea frumoasă după-amiază de toamnă, una din cele mai frumoase zile postume ce mi-au fost dăruite, mașina domnului Golumbeanu care vă aducea de la Snagov și care intrase în București pe un drum mai puțin circulat, ce intersecta linia de centură a orașului. Vă vedeam ca pe un ecran, Dacia roșie aluneca prudent, fără grabă, toropită parcă de aerul încălzit de razele neobișnuit de fierbinți, pentru acel anotimp, ale soarelui. Vă prinsesem în obiectiv și vă priveam cu lăcomie și deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poftesc pe scaune, fiecare pe locul lui. Și așa, pe la mijloc, deasupra aripelor, era și locul meu. Era al 3-lea de la geam spre interior. Îmi părea rău că nu e la geam. Dar ne-a anunțat să ne punem centurile de siguranță. Călătoria cu avionul Când urcasem în avion erau pornite motoarele, se auzea puțin zgomot și o mică trepidație de la motoare. Aveam mari emoții și așteptăm decolarea. Dar în zadar o așteptăm, că s-a desprins așa de ușor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
fotografie de la piept: erau copiii lui, cu păr blond și trăsături îngerești. Arătându-mi-o mi-a spus: - Fac copii frumoși. Vrei să ai un copil cu mine? Am zâmbit. Întotdeauna mi-au plăcut întrebările șocante, ca niște lovituri sub centură. Aproape toți bărbații încep cu această întrebare, care dispare apoi ca zahărul în apă. Era întrebarea lui Strindberg pentru actrița Hariett Bosse. Atunci nu citisem încă Jurnalul ocult și habar nu aveam că peste un timp îl voi traduce pentru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter, construite din chirpici. Regula de aur: când te-mbraci militar întâia oară ferește-te. Iar dacă ți se fură oarece, ia-ți oareceul de la altul. Mi-a dispărut centura, am furat centura de la altul. În careu, la inspecție, toată lumea avea centură! Totul, și mamă și tată la companie, era plutonierul major Popa Ion, gras de nu putea intra pe ușă, cu două bărbii veșnic însiropate de sudoare sau de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
construite din chirpici. Regula de aur: când te-mbraci militar întâia oară ferește-te. Iar dacă ți se fură oarece, ia-ți oareceul de la altul. Mi-a dispărut centura, am furat centura de la altul. În careu, la inspecție, toată lumea avea centură! Totul, și mamă și tată la companie, era plutonierul major Popa Ion, gras de nu putea intra pe ușă, cu două bărbii veșnic însiropate de sudoare sau de ușoara scurgere de creier, că materie cenușie, ioc. Ar fi fost în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dintr-un județ în altul, dar speram că norocul va fi de partea noastră și milițienii de la circulație vor 77 sta și ei pe la casele lor, la un grătar și la o bere. Până la intrarea în București, pe șoseaua de centură, nu am fost opriți de nimeni și bucuria noastră creștea pe măsură ce ne apropiam de localitatea unde locuiau socrii. Trageți mașina pe dreapta și deschideți portbagajul, a spus milițianul care ne-a apărut în față când ne așteptam mai puțin. Ne-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la ocean, la o partidă de pescuit sau seară de seară, la partide interminabile de tenis de masă. Însă în diplomație, profesie "subțire", unde te-ai aștepta ca totul să se deruleze cu zâmbetul pe buze și reverențe, loviturile "sub centură" sunt la ordinea zilei. Îmi amintesc în acest context de deviza "Congresului de pace de la Viena", de după războaiele napoleoniene, "Congresul râde, cânta și dansează" deviza în spatele căreia au fost călcate în picioare destinele multor țări și popoare, inclusiv ale românilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sud-americane și în final în sunete de tangou sau samba a adormit. Eu am rămas de veghe, să înregistrez "simpaticele" anunțuri "întrucât vom survola o zonă de turbulențe, pasagerii sunt rugați să nu-și părăsească locurile și să-și fixeze centurile de siguranță"! Noroc de filmul care se transmitea, cu Robert Redford, unul din actorii mei preferați! Din când în când, mai butonam și eu apărățelul de televiziune de pe brațul scaunului pentru a afla pe unde mai suntem și când citeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
e desenată o tigvă umană sau un schelet), la catargul artimon ; în centru, un personaj cu barbă neîngrijită, îmbrăcat cu pantaloni largi, de pânză, băgați în cizmele cu carâmbi înalți, răsfrânți, sau strânși deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou sau peste o bluză de corp, ambele largi, cu mâneci lejere ; redingotă lungă, croită cu găitane bogate și colorate, sau doar o vestă pestriță ; sabie puțin încovoiată, prevăzută cu gardă mare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și colorate, sau doar o vestă pestriță ; sabie puțin încovoiată, prevăzută cu gardă mare și apărătoare la pumn, atârnată de o curea ce trece în diagonală, peste corp, de la umeri la șold ; pistol cu cre mene, gen muschetă, băgat în centură sau în brâul textil de la mijloc ; tricorn pe cap, cu un craniu ca simbol, uneori și cu penaj, între boruri, o pălărie fistichie sau doar un batic legat la ceafă ; de regulă, prezența unui beteșug care atestă o viață nu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cauză a renumelui : masiv, cu fața roșie și ochii bulbucați, cu barba neagră mare, revărsată peste piept și împletită, cu haină stacojie și o curea specială în care purta mai multe perechi de pistoale încărcate, cu sabie și pumnal la centură, cu fitile fumegânde ieșind de sub tricorn. Multora dintre cei atacați le părea că diavolul însuși, înarmat cât un pluton, le-a ieșit în cale. Era cunoscut prin faptul că aborda corăbii în sunet de tobă, că nu ținea neapărat să
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a fost pe deplin marcată, la ei, de un Drake, Morgan, Blackbeard, Vane, Kidd și Long John Silver, la noi, precar, de un Calavrezo, Maximov, Spânu, Stavro sau Terzi. Cu sau fără picior de lemn, ochi acoperit, mână cu cârlig, centură lată, redingotă, basma, sabie sau tricorn, pirații, corsarii și contrabandiștii marini au între ținut miturile alterității, ale împlinirii și ale marilor plecări. Emanații ale secolelor al XVII-lea-al XVIII-lea, veacuri cos mopolite, cu o intensă circulație de oameni
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
admiratorilor lor. Și astăzi, portretul clasic unui pirat implică un metisaj între costumația aristocratică a secolului al XVIII-lea (tricorn, redingotă cu nasturi mari, pantaloni trei sferturi, cizme înalte sau pantofi cu catarame) și cea a rebelilor marini fără cauză (centură lată, pantaloni largi, cap acoperit de eșarfă, sabie scurtă, pistol, cămașă descheiată la piept, barbă, ochi acoperit, o mână sau un picior cu proteză). Îl recunoaștem oriunde, în producțiile occidentale de gen, în cărți, filme, benzi desenate, animații, reclame, costumații
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mediului cultural copleșit de misoginism. Femeile din politică nu au agendă feministă sau se trezesc la realitatea marginalizării și a sexismului când se fac listele electorale și văd că fără bani, putere sau protectori sunt trimise la „cratiță” sau pe „centura” politicii. Se mai trezesc atunci când un Orban sau altul își dă arama pe față și produce scandal public. Adică, pe scurt, când „arde casa”. Nu acționează preventiv și nu au strategie comună. Estul nostru dâmbovițean este mai asemănător uneori cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă era încărcată de un dispreț crunt: „pentru putere, femeile sunt în stare de orice”; „ele ajung în politică doar verificate de șefi; „vocația femeilor e prostituția, nu politica”. Mesajul conținea îndemnul: „Curvele pe centură, nu în politică”. „Trebuie să le fie impus un Apel către curve, asemănător Apelului către lichele.” La case mai publice, bărbații de stat nu discută cu persoane care „fac politică în capot” (premierul), consideră femeile „pete de culoare” în peisajul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
stat nu discută cu persoane care „fac politică în capot” (premierul), consideră femeile „pete de culoare” în peisajul politic și spun că nu se consumă pe luptă electorală cu femeile (președintele Băsescu). În cazul în care nu le trimit pe „centură”, le trimit la cratiță (șeful opoziției, Mircea Geoană). Cultural, suntem invadați de misoginism. Politic, suntem invadați de sexism. Presupun că misoginii de ambe sexe s-au născut din spuma mării. Au fost crescuți și educați de fantome, odată ce cred că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de citări și utilizări internaționale), ci doar asupra numărului lor. Cred că este cazul ca acest conflict absurd (cele două părți de fapt nu comunică) să devină o dispută publică onestă, transparentă, comprehensivă, fără insulte și calomnii, fără lovituri sub centură și, dacă se poate, în forma unor dialoguri față în față pentru ca toate părțile să înțeleagă și să se înțeleagă decent. Acum se pare că fiecare dintre părți o socotește pe cealaltă nelegitimă. Cum eterogena categorie de „centru” nu are
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
un vînat foarte ușor de doborît. Și mă întreb cum ar fi reacționat, în caz de atentat, această gardă de onoare și protecție, mai asemănătoare cu o sperietoare de vrăbii: o reacție întîrziată, după eforturi penibile de a scoate de la centură arsenalul desuet, ori o fugă prudentă? Bătrînul Mihai, de 70 de ani, ar fi fost cu siguranță la înălțime, căci era curajos și devotat, ca și Ali, turc albanez. Pentru ceilalți doi, fie-mi permis să mă îndoiesc... Clerul grec
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]