3,834 matches
-
a fost sursa de ghimbir a Europei în antichitate, denumirea greacă este, de fapt, o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei în acea perioadă: ”singivera” în pali și ”shringavera” în sanscrită. Aceste denumiri înseamnă ”în formă de corn de cerb”. Cu toate că denumirile în majoritatea limbilor europene provin din greaca veche, în mod surprinzător grecii contemporani îl numesc ”piperoriza” (rădăcină de piper), cu referire la gustul iute al rizomului. Ghimbirul este, poate, cel mai versatil condiment, fiind folosit în absolut toate
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile comuniste. Într-un sat mic
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
iar molidul domină începând de la altitudinea de 1200 m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
acestuia. Unele surse spun că satul Pluton își trage numele de la o unitate militară (ploton) de greci sau turci, care au poposit mai mult timp aici în timpul răzmeriței din 1821. Alții spun că denumirea locului vine de la o specie de cerbi care în vorbirea locală veche se numeau „plotoni” și care se găseau în trecut în poienile de pe aceste meleaguri. Numele toponimului este tradus din limba slavă și înseamnă loc cu multe cervide (cerbărie). Denumirile de Agăpieni, Tărîțeni și Cujbeni sunt
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul de pești fiind în creștere. Regiunea Munțiilor Gurghiului este o renumită zonă de vânătoare. A fost vizitată de regi, principi, și alte persoane care în acești munți au vânat urși sau cerbi. În anul 1366 regele Ludovic I cel Mare plănuia campania italiană, scriind de aici scrisori prințului venețian Marco Cornuzzo. Pe aici au trecut oameni din familiile Rákóczi, Bethlen, Báthory. Principele Gheorghe Rákóczi I a marcat ca hotar între Remetea și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
acestor munți stăpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege: ursul brun, cerbul, pisica sălbatică, râsul și cocoșul de munte; iar dintre plante: papucul doamnei, gențiana galbenă, tisa și zâmbrul. Pentru turiști se organizează excursii de una sau mai multe zile, făcute pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
castel care a servit adesea ca reședință favorită a principiilor Transilvaniei. De aici s-au emis documente importante servind uneori ca loc de adunare a Dietei Transilvaniei. Situarea geogarfică in imediata proximitate a unor domenii de vânătoare importante (păduri de cerbi, mistreți respectiv urși precum și microclimatul favorabil montan cu proprietăți curative datorita aerului de munte, a facut din Gurghiu un constant loc de peregrinaj mai ales a magnațiilor medievali maghiari și habsburgici. Prințul Rudolf al Austriei a petrecut perioade de timp
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Una din cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul Orheiului. Fauna e renumită prin speciile de valoare cinegetica, printre care: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea, cocosul de munte etc. În fiecare din cele trei sate (Satu Nou, Petriș și Orheiu-Bistriței) există câte o biserică, iar în satul Petriș mai este și o biserică de lemn situată în cimitirul din sat
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Dealurile care înconjoară vatra satului poartă denumiri interesante, iar zona montană este reprezentată de: Heniu, Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
vin pizmașii din o parte ori din alta, le ieșea în cale și ți-i snopea, de le trecea pofta de-a mai veni în Țara Moldovei. Se întâmplă însă că odată, pe când Ștefan era dus la vânătoare, după un cerb, despre care se spunea că e năzdrăvan, tăbărâseră în țară o mulțime de leși, prădând și omorând tot ce le venea în cale. Ștefan, prinzând de veste, le ieși în cale, dar văzându-i că-s și de zece ori
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
dar și șes în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
îngheț apare după 20 oct. iar ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare și iepuri. Clima este temperat-continentală cu excese iarna sau vara. Satul fiind așezat pe coasta unui deal, casele sunt răsfirate și construite pe porțiunile de teren considerate de localnici ca fiind sigure contra torenților sau alunecărilor de teren. În
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
Boroaia este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Bărăști, Boroaia (reședința), Giulești, Moișa și Săcuța. Stema comunei Boroaia se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond albastru, un cerb alergând spre dreapta, de aur. În partea inferioară, pe argint, trei movile negre, având în vârf câte un brad verde. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei
Comuna Boroaia, Suceava () [Corola-website/Science/301931_a_303260]
-
la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]