11,711 matches
-
a face să înceteze sau pentru a modera expunerea la risc ar trebui să fie considerate ca cheltuieli efectuate din buzunar și să constituie un prejudiciu economic 281. La stabilirea daunelor-interese se ține seama de prejudiciile viitoare, atunci când acestea sunt certe. Prejudiciul viitor nu trebuie confundat cu prejudiciul eventual, deoarece acesta din urmă este lipsit de certitudine. Prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei șanse de a obține un avantaj poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
clasic este acela al proprietarului unui cal pe care o întârziere în transport l-a împiedicat să concureze. Greșeala unui terț la împiedicat pe proprietarul calului să aibă șansa de a obține, prin intermediul calului său, un premiu. Este un prejudiciu cert și petrecut, fără consecințe în viitor. În schimb nu există pierderea unei șanse atunci când prejudiciul nu este decât eventual, de exemplu când animalul, suferind o leziune datorată unui medicament, nu a concurat niciodată 282. Atunci când pierderea unei șanse este stabilită
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
menționată în titlu. Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are un disponibil (provizion sau acoperire) la tras, iar între trăgător și tras există o convenție privind emiterea de cecuri. Disponibilul trebuie să reprezinte o sumă de bani lichidă, certă și exigibilă asupra căreia trăgătorul are dreptul să dispună prin CEC. Emiterea cecului fără acoperire constituie infracțiune și se sancționează în condițiile art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 sau ale art. 215 Cod penal. Dreptul trăgătorului de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit. c) Contracte comutative și contracte aleatorii (art. 1173 C.civ.). Este comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existența drepturilor și obligațiilor părților este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă. Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voința părților, oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
2.2.1. Prioritățile centrilor de putere în spațiul arabofon - interese strategice comerciale și militare). În prezent spațiul arabofon are o deschidere maritimă de 25.129 km., adică 54,3% din perimetrul său teritorial, procent ce definește trăsătura unei maritimități certe din puncte de vedere geografic, dată de cele cinci fațade maritime la care are acces natural: Oceanul Atlantic - 3.429 km. (13,7% din conturul maritim total), Marea Mediterană - 5.734 km. (22,8%), Marea Roșie - 6.240 km. (24,8%), Oceanul Indian - 6
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
atractiv) pentru niște scopuri clar definite, pe care respectiva femeie, fascinată de imaginea ei, le are în vedere. Prin sexul ei, femeia-obiect ajunge la "putere" (sau la iluzia deținerii acesteia!), compensând astfel lipsa de cultură civică și umanistă, calitățile ei certe de a guverna o societate. Femeia-obiect este chiar primul sex. Întotdeauna primul sex! Un sex care seduce sau vrea să fie sedus de către puternicii zilei! Femeile-obiect își folosesc sexul pentru bani, pentru funcții și politică! Femeile în politică, dincolo de miza
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de evidențe etc. Dacă cunoașterea oficială este acreditată cu producerea și distribuția adevărului în societățile noastre, atunci cunoașterea dezinteresată, acea cunoaștere care nu urmărește un scop politic, o funcție, un privilegiu, dar care le poate obține pe baza unor merite certe, este responsabilă cu investigarea formelor și a producțiilor de... adevăr. Atunci când Foucault sesizează tehnici de control ale statului politic asupra societății nu sunt excluse nici nuanțele orwelliene în viziunea sa despre funcționalitatea puterii politice și a cunoașterii. Nu controlul politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cât prin contracte pe baza unor merite și valori. Însă într-o societate preponderent coruptă această putere a contractului social devine superfluă, nu are nicio însemnătate reală, atât timp cât funcțiile de conducere (social-politică) sunt deținute nu atât pe baza unor merite certe cât prin favoritism, nepotism, prin decizii arbitrare și partizane, prin sume de bani. Toată această stare de corupție social-politică autorizează istoricismul modern ca practică în confruntările dintre forțe, dintre oameni. Vedem aici actualitatea lui Marx, a lui Nietzsche, a lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o gândire peste medie. Evident că nu se poate institui semnul echivalenței, cum încă se mai întâmplă în România de azi, între toți membrii unei categorii socio-profesionale și este vital să avem distincții și privilegii instituite pe baza unor merite certe. A alege versus a numi sau a confisca (funcții) sunt condițiile acestor privilegii. Un om este egal cu un alt om doar atunci când posedă libertăți egale, iar inechitatea socială este fiica nu atât a ideii de privilegiu, ci a oferirii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de studiul ideilor și al curentelor directoare dintr-o epocă, de impactul lor în viața social-politică sau pe parcursul mai multor generații, Foucault și-a îndreptat atenția spre semnificații ce "pot fi comune unei întregi epoci"156. Deoarece enunțurile cu valoare certă sunt rare, sunt evenimente de discurs, Foucault s-a pronunțat pentru identificarea legii de raritate cu scopul explicării "principiului conform căruia au putut să apară exclusiv acele ansambluri semnificante care au fost enunțate"157. Ceea ce nu a fost spus și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
viața social-politică de ieri și de azi, sub forma menținerii unor relații inechitabile între oameni, între posibilitățile acestora de a accede în funcții social-politice. Ceea ce atacă Foucault este un soi de inegalitate structurală între civili, instituită nu atât prin merite certe, cât prin intermediul practicilor discriminante, arbitrare. Cercurile închise de intelectuali, aceste ecclesiocrații de tip bizantin, sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și de simboluri pentru a integra seriile cunoașterilor posibile într-o societate a deschiderii, bazată pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Lucian Boia, ci concomitent în adevăr și în ficțiune. Adevărul și ficțiunea sunt interferate atât prin limbajul folosit, cât și prin insolitul gândirii (adică propensitatea de a crea imagini prin reprezentări lingvistice). Se află în adevăr atunci când poate comunica evidențe certe, chiar dacă o face într-un mod figurativ. Se află în ficțiune atunci când o interpretăm în fel și chip, fără niciun raport cu evidența concretă. Istoria și hermeneutica devin două tehnici în sine de figurare. Ceea ce numim "ficțiune istorică" se naște
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în raport cu exteriorul. Narațiunea și arta narativă se bazează pe povestiri, pe descrieri, pe argumente derivate dintr-un dat de situație, dintr-o întâmplare deosebită, dar cele două instanțe ale istoriei scrise sunt puse în dificultate, atunci când sunt confruntate cu datele certe ale Istoriei. Spre deosebire de omul de știință, spre deosebire de filosof sau de "gânditorul de meserie", istoricul e constrâns să gândească înainte și după ce a cunoscut o anumită perioadă sau un anume subiect istoric, efortul său intelectual fiind dublu, dacă nu cumva triplu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru că această evidență nu este stabilită de unul sau mai mulți istorici, de un grup uman sau intelectual cum cred unii! în căutarea și/sau confiscarea puterii, ci se dezvoltă, într-un mod obiectiv, pe baza unor acțiuni și fapte certe care, în ciuda instrumentalizărilor operate de grupările ideologico-politice, mereu interesate să ofere istorie, conving, arată, dezvoltă atitudini, creează "pluralități". În zilele noastre, media cu televiziunile ei, ce țin Discursul despre societate, viață și umanitate a devenit vehiculul esențial al războiului dintre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vede este real doar pentru și în Occident... Dacă Timișoara e Auschwitz-ul societății spectacolului, atunci societatea mediatică a României ("politicieni" + intelectuali "de elită") e Auschwitz-ul mai multor fenomene sociale: 1) al societății civile, trădată de câteva "vedete" intelectuale, fără contribuții certe în domeniile lor de interes; 2) al modului de a face politică de parti-pris și de interes personal; 3) al educației printr-un rudimentarism media, ce promovează incultura și violența; 4) al culturii scrise prin drastica reducere numerică a oamenilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
adevăratului spirit democratic american. Faptul că o serie de autori celebri americani nu au nicio pondere în americanizata cultură românească post-1990 vorbește de la sine despre societatea de tip totalitar în care trăim. Câți români au citit autori americani de valoare certă precum W. James, Dewey, Boas, Lovejoy, Wienner, Bossenbrook, Toulmin, Zinn, Jameson, White, Ong etc.? Editurile românești onoare excepților! nu publică decât după un anume tipar de piață american și occidental, bazat pe "cultură de consum" (commodified culture, spune LaCapra) ca și cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceva". Relația Erasmus-Martin Luther, corespondența dintre cei doi umaniști sunt elocvente pentru ideea de mai sus. Prin istoriografii "numai literare" sau "numai artistice", elementele cognitive sunt vulnerabile în fața "argumentărilor" propagandistic-politice, care își arogă un soi de superioritate discursivă. Totodată, rezultatele certe ale științelor sunt utilizate în programe nu atât civice, cât politice. Întotdeauna va exista o pleiadă de intelectuali hidoși într-o proximitate la fel de hidoasă a factorilor politici. Dacă cunoașterea modernă produce numai și numai efecte de putere, întrebările ce se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a creanței, în sensul că cesiunea se face fără concursul său. Cesiunea devine opozabilă față de terți prin notificarea ei către debitor realizată printr-o comunicare scrisă sau în format electronic ori prin acceptarea de către debitor printr-un înscris cu dată certă.. Formalitatea notificării nu este cerută pentru cesiunea creanțelor constatate prin titluri de credit a căror transmitere se face după caz prin simpla tradițiune, gir sau prin înscriere în registrul determinat. Cesionarul devine creditor în locul cedentului, subrogându-se în toate drepturile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
la capitalul social se află un imobil; b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; c)societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică. Pentru opozabilitatea față de terți actul sub semnătură privată trebuie să aibă dată certă.. Actul constitutiv dobândește dată certă fie prin efectuarea acestei formalități de către notarul public, fie prin certificarea lui de către avocat, fie prin depunerea la Oficiul registrului comerțului. Potrivit art. 1884 alin.2 C.civ. contractul prin care se înființează o societate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
un imobil; b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; c)societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică. Pentru opozabilitatea față de terți actul sub semnătură privată trebuie să aibă dată certă.. Actul constitutiv dobândește dată certă fie prin efectuarea acestei formalități de către notarul public, fie prin certificarea lui de către avocat, fie prin depunerea la Oficiul registrului comerțului. Potrivit art. 1884 alin.2 C.civ. contractul prin care se înființează o societate cu personalitate juridică trebuie încheiat
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
necesară dovada sediului declarat și a disponibilității firmei și emblemei dacă este cazul. Dovada rezervării și a disponibilității firmei, în prealabil obținute de la Oficiul registrului comerțului, vor fi prezentate la autentificarea actului constitutiv sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia și vor fi atașate cererii de înmatriculare. Și declarația pe proprie răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată este necesară pentru admiterea cererii de înmatriculare. În privința sediului art. 17 alin. 3
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalți asociați. Ca regulă actul modificator trebuie să îmbrace formă scrisă ca și actul constitutiv, condiția fiind cerută ad validitatem. Actul modificator înscrisul sub semnătură privată dobândește dată certă și prin depunere la Oficiul registrului comerțului. Prin excepție, forma autentică a actului modificator adoptat de asociați este obligatorie atunci când are ca obiect: a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui imobil; b) modificarea formei juridice
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
judecătorească fiind un act autentic. Cu ocazia efectuării anumitor modificări L.S.C. solicită îndeplinirea unor condiții suplimentare. Astfel, potrivit art. 17 din L.S.C. la autentificarea actului modificator care are drept obiect schimbarea denumirii societății sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia se va prezenta dovada eliberată de Oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea și rezervarea firmei În cazul în care modificarea societății vizează transformarea societății într-o societate cu răspundere limitată cu asociat unic la autentificarea actului modificator sau la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
va prezenta dovada eliberată de Oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea și rezervarea firmei În cazul în care modificarea societății vizează transformarea societății într-o societate cu răspundere limitată cu asociat unic la autentificarea actului modificator sau la datarea cu dată certă se va prezenta declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată. La schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comerțului: a) documentul care atestă dreptul de folosință asupra
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în pericol pentru că există creditorii proprii ai societății beneficiare. Ca urmare creditorii societăților care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecție adecvată a intereselor lor. Astfel legiuitorul conferă oricărui creditor social care deține o creanță certă, lichidă și anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, nescadentă la data publicării, a cărei satisfacere este pusă în pericol prin realizarea fuziunii respectiv a divizării, dreptul de a face opoziție în vederea garantării satisfacerii creanței sale. Opoziția se
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]