KorAP: Find »[drukola/base=chema & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...130 131 132 ...1867 >

46,651 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855

o persoană atît de antipatică. Totuși, să nu exagerăm. Nu era decît o patroană de bordel. Sînt zeci de mii ca ea, pe tot cuprinsul țării. JENI: Dar nu plîng pentru ea. MINISTRUL: Atunci de ce? JENI: Pentru că va trebui să chem poliția. Și procuratura. MINISTRUL: Ah, dar asta e o chestie de rutină. Și poate fi lăsată pe mîine. Doar n-o să deranjezi oamenii de ziua Europei pentru atîta lucru. JENI: Dar mîine tot o să trebuiască să-i chemăm. MINISTRUL: O să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
trebui să chem poliția. Și procuratura. MINISTRUL: Ah, dar asta e o chestie de rutină. Și poate fi lăsată pe mîine. Doar n-o să deranjezi oamenii de ziua Europei pentru atîta lucru. JENI: Dar mîine tot o să trebuiască să-i chemăm. MINISTRUL: O să-i chemăm, dacă vrei. Deocamdată adu-i nenorocitei o lumînare. Vezi că trebuie să fie unele prin buzunarele mele. Au rămas de la ultimele parastase. Ai găsit? Bravo. Poți să-i pui chiar două. Asta e de la aviatorii căzuți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Și procuratura. MINISTRUL: Ah, dar asta e o chestie de rutină. Și poate fi lăsată pe mîine. Doar n-o să deranjezi oamenii de ziua Europei pentru atîta lucru. JENI: Dar mîine tot o să trebuiască să-i chemăm. MINISTRUL: O să-i chemăm, dacă vrei. Deocamdată adu-i nenorocitei o lumînare. Vezi că trebuie să fie unele prin buzunarele mele. Au rămas de la ultimele parastase. Ai găsit? Bravo. Poți să-i pui chiar două. Asta e de la aviatorii căzuți în luptă. Și astălaltă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
se plîngă de nimic. Nu mai plînge nici tu. Așa e viața. Nu știu cum de se termină totdeauna în felul ăsta. JENI: Ah, iertați-mă. Nu mă pot stăpîni. MINISTRUL: De fapt ce te îngrijorează? JENI: Faptul că va trebui să chemăm poliția. Și va veni presa. MINISTRUL: Eu cred că dacă chemi poliția, trebuie să vină poliția, nu presa. E ca și cum ai chema un instalator și ar veni un tinichigiu. JENI: Parcă nu-i știți pe purcelușii ăia! Vor veni înaintea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
viața. Nu știu cum de se termină totdeauna în felul ăsta. JENI: Ah, iertați-mă. Nu mă pot stăpîni. MINISTRUL: De fapt ce te îngrijorează? JENI: Faptul că va trebui să chemăm poliția. Și va veni presa. MINISTRUL: Eu cred că dacă chemi poliția, trebuie să vină poliția, nu presa. E ca și cum ai chema un instalator și ar veni un tinichigiu. JENI: Parcă nu-i știți pe purcelușii ăia! Vor veni înaintea poliției. Cred că poliția întîrzie special ca să-i lase pe ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
iertați-mă. Nu mă pot stăpîni. MINISTRUL: De fapt ce te îngrijorează? JENI: Faptul că va trebui să chemăm poliția. Și va veni presa. MINISTRUL: Eu cred că dacă chemi poliția, trebuie să vină poliția, nu presa. E ca și cum ai chema un instalator și ar veni un tinichigiu. JENI: Parcă nu-i știți pe purcelușii ăia! Vor veni înaintea poliției. Cred că poliția întîrzie special ca să-i lase pe ei primii. Cred că au o înțelegere. MINISTRUL: S-ar putea. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
vă hărțuiește. V-ar fi șantajat. O șefă de cabinet devotată nu putea proceda altfel. MINISTRUL: Ai dreptate. Ce facem? Tipa e infestată cu un rigor mortis ce nu s-a pomenit. JENI: Așa este. Beton. MINISTRUL: Ei drăcie! O să chem poliția. JENI: Să mă aresteze? MINISTRUL: Nu pe tine. Pe ea. Pentru violare de domiciliu sau cam așa ceva. A venit nechemată. JENI: Dar or să vadă că e moartă. MINISTRUL: Nu se știe. Sper să nu observe. Oricum, pe mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
nu vomite. MINISTRUL: În cabinetul meu? Nu. Dacă-i așa, mai bine să moară. PATROANA: Mor... MINISTRUL: Slavă Domnului! JENI: Și dacă se preface? PATROANA: Salvați-mă! JENI: O salvez? MINISTRUL: Nu știu cum e mai bine. JENI: Știți ceva. Dacă am chema salvarea. Ei ar putea s-o salveze sau s-o omoare. Momentul ăsta de tranziție trebuie depășit. MINISTRUL: Ai dreptate. Ar putea măcar s-o ia de-aici. JENI: Alo! Salvarea! Un caz grav... da... nu știu cît de grav

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
că i-a trecut rigiditatea. Uite cum saltă. Parcă e o broască. JENI: Rîioasă. MINISTRUL: Mă tem că tot vomită pînă la urmă. JENI: Nu știu ce ne facem. MINISTRUL: Sună la ministerul sănătății. Să trimită o salvare. JENI: Dacă 1-aș chema chiar pe ministru? E coleg cu dumneavoastră în guvern. O fi și medic. MINlSTRUL: Imposibil. Trebuie să fie la ziua Europei. Și eu am întîrziat. Ah, cît am întîrziat din cauza acestei strigoaice nemernice. JENI: Alo! Ministerul sănătății! Trimiteți vă rog

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
ceaiul o să mi-l fac singură. Să nu pui în el vreo spurcăciune de praf. CHARLES: Emma, te mai rog o dată... Te iubesc... Tu ai fost idealul meu. EMMA: Dacă mai spui o dată cuvîntul ăsta sau orice altă vorbă răsuflată, chem poliția! CHARLES: Și ce să fac? EMMA: Du-te să-l îngropi! Sub castan. Lopata e în dreapta ușii. În curînd se face ziuă. CHARLES: Nu am putere. Cheamă pe cine vrei! Tu ai strigat, eu l-am ucis! Facă ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
EMMA: Dacă mai spui o dată cuvîntul ăsta sau orice altă vorbă răsuflată, chem poliția! CHARLES: Și ce să fac? EMMA: Du-te să-l îngropi! Sub castan. Lopata e în dreapta ușii. În curînd se face ziuă. CHARLES: Nu am putere. Cheamă pe cine vrei! Tu ai strigat, eu l-am ucis! Facă ce-or vrea! EMMA: Bine! (Stă în fotoliu și-și amestecă zahăr în ceai o vreme) CHARLES: Ce faci? EMMA: Aștept dimineața. CHARLES: Și eu? EMMA: Așteapt-o și tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
primele acte, lîngă el, acum se observă că este Ion din partea I și Toreadorul din partea a II-a): Pot să stau? EMMA: Te rog! Dar cine ești? MEFISTO: Eu? Mefisto. Dracul, Lucifer... Poți să-mi spui Luci! EMMA: Să-l chem pe soțul meu... MEFISTO:A, nu! Nu-i nevoie. Lasă-l să se odihnească. Va face o călătorie lungă. EMMA: Unde? MEFISTO: Departe. EMMA: Nu cred MEFISTO: Dacă-ți zic! I se va tăia capul. EMMA: Cine i-l va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
MEFISTO: Dacă-ți zic! I se va tăia capul. EMMA: Cine i-l va tăia? MEFISTO: O femeie. EMMA: Și de ce ai venit aici? (Îi toarnă ceai.) MEFISTO: Fără zahăr, mulțumesc! Am zis să stau pe-aproape. El m-a chemat. Îți amintești? EMMA: Și vii totdeauna cînd te cheamă cineva? MEFISTO: Totdeauna. Chiar în mai multe părți de-odată. EMMA (bate din palme, încîntată): Extraordinar! Înseamnă că ești tare. MEFISTO: Foarte tare. EMMA: Poți îndeplini și dorințe? MEFISTO: Cum să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
EMMA: Cine i-l va tăia? MEFISTO: O femeie. EMMA: Și de ce ai venit aici? (Îi toarnă ceai.) MEFISTO: Fără zahăr, mulțumesc! Am zis să stau pe-aproape. El m-a chemat. Îți amintești? EMMA: Și vii totdeauna cînd te cheamă cineva? MEFISTO: Totdeauna. Chiar în mai multe părți de-odată. EMMA (bate din palme, încîntată): Extraordinar! Înseamnă că ești tare. MEFISTO: Foarte tare. EMMA: Poți îndeplini și dorințe? MEFISTO: Cum să nu! Ce-ți dorești acum? EMMA: Să merg la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Nu mint niciodată. Micile dezavantaje ale eternității. EMMA: Deci, tu ești tot doamna Bovary? MEFISTO: Evident. EMMA: Atunci nu mi-e rușine de nimic. MEFISTO: De ce să-ți fie? EMMA: Păi, c-am ucis, c-am furat... că te-am chemat. MEFISTO: M-ai chemat! Uite-mă! EMMA: Dansezi la fel de bine? MEFISTO: Exact ca totdeauna. EMMA: Nimic nu s-a schimbat! Ce bine-mi pare! Știi că eu tot visez mereu baluri? Nici măcar asta nu s-a schimbat. Cred că datorită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
dezavantaje ale eternității. EMMA: Deci, tu ești tot doamna Bovary? MEFISTO: Evident. EMMA: Atunci nu mi-e rușine de nimic. MEFISTO: De ce să-ți fie? EMMA: Păi, c-am ucis, c-am furat... că te-am chemat. MEFISTO: M-ai chemat! Uite-mă! EMMA: Dansezi la fel de bine? MEFISTO: Exact ca totdeauna. EMMA: Nimic nu s-a schimbat! Ce bine-mi pare! Știi că eu tot visez mereu baluri? Nici măcar asta nu s-a schimbat. Cred că datorită ție. Așa e? MEFISTO

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
mai erau și ăștia? FANE: Școala din ziua de azi... GETA (dezaprobatoare): Bine c-ai găsit motiv să mergi la cafeneaua lu' Neluțu' (iese spre bucătărie cu revista ei în mînă). FANE: Pa! Sînt un artist (iese săltînd). Muzele mă cheamă. BUNICA: Cine-s alea "muzele"? SONIA (cu superioritate): Sînt un fel de top-modele la care se uită artiștii cînd scriu. Bunica, Bunicul și Fata se apucă să citească revista. Bătrînii în fotoliu, fiica pe covor. Moment de liniște. BUNICA (după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Ce femei! BUNICUL: Muzele, dragă! (Fane iese) BUNICA: Bine c-am scăpat de el. GETA (Fiicei): Dacă vine tipul de la revistă, îl primești tu. Îi spui că ești nepoata "marelui scriitor". Îl ții puțin de vorbă și după aia îl chemi pe bunicul. Mama și Bunicii ies, Fiica rămîne singură, își compune diverse poze meditative. Sună soneria, Fiica se aranjează puțin în oglindă și apoi se duce să deschidă. Revine cu Editorul, un bărbat între două vîrste, sensibil la farmecele ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
merge și fără ciumă. EDITORUL: Sigur. (o pipăie mai mult) Dar ...ce credeți despre Umberto Eco? SONIA: Păi... Îmi plăcea de el cînd juca la Fiorentina. Dar acum îmi place mai mult Ronaldo. (editorul e chiar foarte insistent) Să-l chem pe bunicu'... EDITORUL: Nu-l deranjați de la lucru. Ne simțim bine împreună, nu? Literatura e ca viața. E nevoie de... O simițire mai profundă. SONIA: Sigur, profundă, dar... EDITORUL: Vă plac suprarealiștii. SONIA: Nu, supra... nu. Eu sînt așa, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
că mintea o are tînără. Uneori gîndește ca un copil de șase ani. EDITORUL: Și scrie tot timpul? Dar trebuie să aibă sertarele pline de manuscrise! BUNICA: Vai, da' abia mai avem loc în casă de cît a scris. (Fiicei) Cheamă-l dragă pe maistru. Pardon... (rotunjește vorba) Pe maestru. (Fiica iese) EDITORUL: Sper că s-a bucurat de debutul din revista noastră. BUNICA: Daaa! Ca un copil! V-am spus cum gîndește el. Uite-așa sărea. (arată cum sărea) El

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
cunosc. Vă felicit. Din cîți prozatori a avut literatura română, dumneavoastră ați debutat cel mai strălucit. BUNICUL: Mulțumesc, stimate coleg, luați loc. EDITORUL: Dar domnișoara Sonia? Dînsa nu revine printre noi? BUNICA (îl privește suspect): Mă duc eu s-o chem (iese). EDITORUL: Și cum spuneam, maestre. Mă bucur că ați trimis la revista noastră. Aveți o nepoată fermecătoare și cred că o să vă ajute mult în cariera literară. Dar scuzați... Vă credeam mai tînăr. După fotografie... BUNICUL: În ultimul timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
vin dintr-acolo: regele Eghipetului e Osiris (soția lui e Isis, iar fiul Horus), fratele lui Osiris e Seth (soția lui e Nephtys, iar fiul Anubis), regina Etiopiei e Aso (soțul ei e Amonaraso, iar fiica Aida), pe sfetnic îl cheamă Thot. Piesa este... translucidă. Osiris se află la capătul puterilor dictatoriale ("Faraon sînt eu? Păi zău că era mai bine pe vremea predinastică. O să instalez democrația! Să se conducă singuri! Și faraonul să fie eligibil. Din doi în doi ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
text datat "Hamburg, Paris, Berlin 1932 1936, cu Göring printre personaje, ca-n romanul originar." Drama contemporană" a lui Horia Gârbea nu renunță la registrul comic familial autorului, numai că sensurile intrigii devin grave, comicul și tragicul se întrepătrund, se cheamă și se confundă în crescendo, pînă înspre final, piesa încheindu-se cu "ninsoare, întunerec" și cu "un comunicat important pentru țară". Acest text este, pînă acum, cel mai ambițios text pentru teatru al dramaturgului, cel mai "serios", deși în prefața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709

care le trezește această Înfrângere. În fond, Îmi zic adesea, toți Își primesc În adolescență mica „revelație“, dacă nu vocația, cei mai mulți Însă o refuză - iar Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată, În care să exiști presupunea exact disprețul acestui refuz, nu Își chema la sân decât troglodiții apți să o construiască; și cu toții am fi construit-o, dacă ni s-ar fi dat voie să o părăsim și să lăsăm totul În seama naturii... Când Însă cuvintele te cuprind cu extazul primelor deliruri

Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
Sau, văzând că puștiul umbla sigur pe el, liber, că nu-l turnase Încă nimeni pentru gluma deșănțată la adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu, Căreală credea că are proptele undeva sus... Dar Căreală nu auzise de nici un securist pe care să-l cheme Moare, Doamne ferește. Oricum, Vasile a Înțeles că maistrul Își lua niște precauții și atâta tot, nu că dintr-odată ar fi trecut cu buretele peste ce se Întâmplase și l-ar fi iertat. Indivizii de teapa lui Căreală, dacă aveau

Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]