3,731 matches
-
cu cuvinte din familia țigan, care n-are nimic malefic în ea, cum n-au definitoriile etnice turc, tătar, chinez sau albanez. Că unii din etnie au transformat "porecla în renume", asta nu-i vina celor la locul lor și cinstiți). Acum, întrucât se dorea schimbarea codului ROM cu ceva mai onorabil, se găsise formula ROU, inițialele numelui francez al țării, ROUmanie. Totul bine și frumos, dar acesta era codul folosit de Republica Orientală a Uruguayului ROU (e drept, cod alternativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a purtat-o de-a lungul veacurilor până în zilele noastre; când același popor l-a consfințit "cel mai Mare Român al tuturor timpurilor". "Patimile" vor mărturisi această credință în spiritul "adevărului istoric". Și totuși, nu ne cunoaștem și nu ne cinstim îndeajuns eroii, ca alte neamuri ce-i țin la mare cinste și aspiră să le fie asemenea. Ștefan s-a aplecat cu grijă asupra oamenilor de rând, "prostimea" cea multă și vrednică, "sarea pământului", care a fost puterea de nădejde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Adevărul e că nu pentru tine și nici pentru "cauza voastră" am făcut-o! Ochii Mariei își pierd strălucirea și glasul ei răsună uscat, sec: Cum... cum asta?... Nu înțeleg... Atunci, pentru ce... pentru cine?... Pentru Moldova. Vreau să fiu cinstit cu voi. Nu suport să-mi tot mulțumiți, spune Ștefan, după care tace, înghite în sec. Uite! Frate-meu să mă fi rugat, nu-i dădeam nici un oștean. Nu-mi omor eu oștenii pentru "cauza" nimănui, fie el cine-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
era față, că scârbavnica săgeată l-a lovit în "vitejescu-i piept". Drept pentru care, principii Europei au zâmbit ipocrit și s-au grăbit să-i proslăvească vitejia urându-i grabnică însănătoșire. Fantastic! explodează Mihail. "Așa se scrie istoria"... Să fiu cinstit însă recunoaște Ștefan nici eu n-am fost "înger, îngerașul meu". Când mi-a venit bine la socoteală, i-am smuls Chilia; și mult l-a durut pierderea Gurilor Dunării și ieșirea la Marea cea mare. Ce căta un cui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
săi. Dovadă că nu oropsesc pe nimeni, fie cine-o fi -, ești chiar domnia ta, boier Stanciule, Marele boier de viță veche, și încă cu păcate multe, trecute, pe care te-am ridicat al meu prim și prețuit sfetnic, pentru că ești cinstit și-ți iubești țara. Și câți încă asemenea, mai mari au mai mici, boieri sunt credincioși sfetnici ai mei și prea vrednici dregători ai Moldovei... Da, boier Stanciule, am ridicat în dregătorii pe cei ce s-au dovedit vrednici de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Domnului!"... "Măscăriciul lui Hristos!" Ajunge! Și?!... Te ridicau în slăvi, dar în ochi le citeam disprețul. Hainele noastre erau ponosite, prăfuite... Cine eram noi? Niște valahi împuțiți, niște varvari de la Gurile Dunării; pe când ei, numai catifele, numai aur... numai... Mă cinsteau cu buzele, că inima lor... Cunosc! Nu o dată, în surghiunul meu, am cunoscut disprețul și m-am simțit mândru în țoalele mele ponosite. Fiecare arată ce are mai de preț, pe el... au în el... Și aurul?! Țamblac trage mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
urmează Mihail cu voce solemnă, ironică. Măi să fie! se dezlănțuie Ștefan. M-au pus sub epitropie! Știu ei cât am plătit pentru "Podul acela"?... Eu am dat partea mea: sângele! Partea lor e mai ieftină: aurul! În schimb, mă cinstesc cu palavre, cu "ambasadori"!... Să lipsească dinaintea ochilor mei, că mătur cu el Târgul Sucevei! Mâine chiar, îi dați papucii de călătorie sprâncenată! Ba nu, spune el după câteva clipe de gândire. Să rămână! Foarte bine chiar! Să vadă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Alexa se înghesuie să-i facă loc. Aoleooo! Parcă pot?! Curu' meu e-o rană! se vaicăre Cupcici plângându-și de milă. Dumnezeule! Ce-am pătimit!... Să vedeți! La "Întrecerile voinicești" de răs-duminică, că Păgânu' nici Ziua Domnului n-o cinstește -, mă luptam cu spada, ca un leu mă luptam de-mi dăduse și borșu' pe nas. Diavolu', cu ochii pe mine, mârâia: "Catastrofă, boier Cupcici! Urgie, boier Cupcici! Ce facem cu burdihanu', boier Cupcici?!" Și mă tot împungea cu deștu-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îl zgâlțâie Isaia. Cine a semnat pâra... jalba către Înalta Poartă, de l-am turnat pe Vodă că-i "ucigaș al cinului boieresc și să vină degrabă padișahu' să ne scape de așa urgie?!" Ai ținere de minte cam scurtă, cinstite boier Cârpă! Eu n-am... Eu n-am semnat... Am pus deștu... Eu... eu nu știu carte... De cade unu, îi trage pe toți după el, se frământă Isaia. Nea Isaio, nu suflu! Mormânt! se jură cu mâna pe inimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de tânărul erou al filmului și de bizara lui însoțitoare, iubita abandonată a comandantului detașamentului de partizani). * Câteva din zicerile lui Petre Țuțea: „Nu am fost și nu sunt un antisemit pentru că ar însemna să fiu anticreștin. Pentru că, să fim cinstiți, Cristos nu e din Fălticeni”; „Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci ca să primească adevărul”; „Moartea mă determină să fiu esențial!”. * Și din reflecțiile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dumnezeu, Ochiul Lui, vede toate și aude toate și este pretutindeni”, să nu furăm nimic, nimic; să fim sinceri totdeauna; când muncim, chiar de suntem singuri, muncă să o facem corect, ca și cum ar fi stăpânul(„vede Ochiul lui Dumnezeu”); să cinstim preoții Bisericii că pe Domnul Hristos („ei sunt urmașii Domnului”), când îi vedem să le spunem „Sărut mâna, Părinte!” și când suntem lângă ei să le sărutam mâna; să ținem ziua Domnului cu mult respect și sfințenie! Așa ne-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a tainelor. Numai Bunul Dumnezeu știe câte rugăciuni s-au înălțat de la Domnul atunci și în anii care au urmat și în cei care vor urma, de la milioanele de pelerini care vin din toate colțurile lumii. Vin să vadă, să cinstească această Grădină a Durerii, a Rugăciunii, a Tainelor și a Sfințeniei. Este minunat să te poți afla în acea Grădină, parcă toate spun ceva tainic. Simți că trăiești ceva deosebit, nu pot explica dar am trăit. Apoi am cules petale
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Dumnezeu le-a realizat prin mine nevrednica, eu am fost doar unealtă lui Dumnezeu cel Bun și Milostiv. Mult și foarte mult m-a ajutat Sfântă Fecioara Maria care este și mama mea, si patroana numelui meu. O iubesc, o cinstesc și o propovăduiesc, pentru că de multe ori mi-a șters lacrimile în dureri. Nimeni altul, numai ea, Sfântă Fecioara Maria. Ea a avut milă și de mine, că eu milă n-am prea avut de la mulți oameni. Fiul ei, Domnul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
să-i potolești. Cu ispite te-ntalnesti, Te trag la alte fapte, Și te duc mai departe, Unde-i muzică și joc, Și cărți de noroc. Mai departe tu pornești, Si cu alte te-ntalnesti, Vezi un frate silitor, Te cinstește binișor, Curaj ți-a dat, Limba ți-a dezlegat, Acasă dac-ai ajuns, Pe ceartă te-ai pus, De vină nu ești tu, Doar paharul ce-l băui, Zi de Post suFlet trist 2006 12.04.2006 Si asa mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
întristat Că puțin pentru el al lucrat. Și mă îndeamnă la lucru bun Să am grijă, nu s-aman. La chinuri să nu meargă, Si ma-ndeamna să muncesc, Pe lume cât mai trăiesc, Munca este o comoară ! Cine o cinstește, Bine se pregătește Și este Binecuvântat ! Căci cu cinste a lucrat. tot pelerinajul și editarea unei cărți cu un tiraj de 500 exemplare și o a O mare bucurie mi-a făcut și aceasta minune: că am reusit sa imi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
autorul atâtor cursuri și cărți de specialitate. Mă întreb dacă suferințele, lacrimile, sudoarea bunicilor Vasile și Iordana, dacă puritatea sufletului și a credinței strămoșești, dacă veacul în care ei ne-au adus flacăra vieții, nu ar fi meritat să-i cinstim respectându-le credința. !?! Din nenorocire, într-un an, unchiul a dus pe Măriuca și pe fiica Sabinei, Liliana, la Vatra Dornei pentru tratament balnear. La cantina stabilimentului fetița a consumat un salam pe care l-a înghițit nemestecat, care i-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
după an, până ce Hristos te-a chemat la El în noaptea Îvierii Sale, în noaptea biruinței Sale. Tu ai făcut din viața ta un altar în care n-au voie să intre cei ce nu știu, sau nu pot să cinstească locul; altar care trebuie păstrat la loc retras, la loc curat, la loc plin de liniște. Mă tem că scriind despre tine fac un act de profanare, mă tem că scriind te vulgarizez, că te cobor de pe linia superioară pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nici „post mortem” să vorbească cineva elogios despre tine. Și totuși, dacă Sfintele Evanghelii vorbesc foarte puțin despre Maica Domnului, Biserica lui Hristos a dezvăluit lumii întregi viața și virtuțile sale, i-a dat cinstea cuvenită, iar omenirea conștientă o cinstește ca Născătoare de Dumnezeu, de două mii de ani. În „Legea veche”, porunca lui Dumnezeu cere: „cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”, și face din respectarea acestei porunci, binecuvântarea de „a trăi ani mulți și fericiți pe pământ”. Mămica
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
puțin despre Maica Domnului, Biserica lui Hristos a dezvăluit lumii întregi viața și virtuțile sale, i-a dat cinstea cuvenită, iar omenirea conștientă o cinstește ca Născătoare de Dumnezeu, de două mii de ani. În „Legea veche”, porunca lui Dumnezeu cere: „cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”, și face din respectarea acestei porunci, binecuvântarea de „a trăi ani mulți și fericiți pe pământ”. Mămica era o femeie mică de statură, subțire la trup, chiar slabă. Era însă energică și foarte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din toate puterile: " Odihnește Doamne pe răposatul robul tău regent Miron Cristea, așezându-l pe el în loc cu verdeață..." - Pe Buzdugan, părinte, pe Buzdugan, că el e cel care a murit. - Bine. Să ne rugăm pentru sănătatea regentului nostru Buzdugan, cinstindu-l întru mulți ani! - Nu, părinte, ai greșit, Miron Cristea să trăiască! - Mda? Ia nu mai încurcați voi slujba că e un Te Deum oficial... Pomenește-i Doamne în împărăția ta și pe Buzdugan și pe Miron Cristea făcându-le
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pe același subiect. Astfel, istoricul poate să deslușească ceea ce este sau nu apropiat de realitate, ce este adevăr sau manipulare. Am făcut această incursiune pentru a arăta de ce trebuie să ne ferim și, totodată, pentru a sublinia faptul că memorialistica cinstită în România de azi e din ce în ce mai firavă. Făcând parte din această ultimă categorie a scrierilor memorialistice, volumul doamnei Dorina Stoica, Bietul om sub vremi, reprezintă, în opinia noastră, o excepție. Este, în primul rând, una din prețioasele surse de informare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
timp să stau la rând pentru a face aprovizionarea. Doar nu vrei să spui că ai dat bani pe ea?! Sigur că am dat! Cine îmi dă mie gratuit și mai ales de ce să-mi dea fără bani? Măăăăi..., da’ cinstită mai ești! Învață legile și ai să afli răspunsul! Am căutat legea privind tăierea bovinelor, dar peste două săptămâni, tot cu bani am luat carnea, fericită că am făcut rost de ea. Aș fi luat bucuroasă fără bani, dacă cineva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ca să revină a doua zi când, continuau să-și facă aprovizionarea de primăvară, de vară sau de toamnă. Ne trasau sarcini, ne criticau, ne controlau. Pământul era darnic și cu toată seceta care era, se găseau de toate. Dacă erai cinstit și flămând, te considerau prost. Peste un timp aveam să înțeleg de ce mulți de la oraș mă priveau cu invidie. Era un principiu simplu, dar despre care la început nu știam nimic și anume: dacă ai informația, ai putere, ai ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aceasta în fața primăriei. Luminile ardeau peste tot în primărie. În centrul comunei era zarvă. Restaurantul era deschis și plin la ora aceea târzie din noapte. Ziua alegerilor era o zi specială, care trebuia sărbătorită cum se cuvine. În timp ce bărbații se cinsteau în restaurant, femeile stăteau ceva mai departe cu mâinile în buzunarele de la șorțurile mari și dungate, supraveghindu-i să nu se îmbete prea tare. Am coborât din mașină. Părintele și cu preoteasa Frosica, curioși să afle primii rezultatele alegerilor, se
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lui Tudor Vladimirescu. Nu se obține un rezultat favorabil. Sunt invitați să-și expună punctul de vedere Prof. Al. Andronic, Acad. Prof. Ghoerghe Platon, Conf. A. Rusu, C. Macarie, privind rolul lui Tudor Vladimirescu și obligația noastră de a-i cinsti memoria. 24.VI-1.VII Vizita În Nordul Bucovinei, Maramureșul istoric și Basarabia prin Societatea "Ginta Latină" cu Ansamblul de cântece și dansuri de la Clubul Copiilor și Elevilor din Iași Împreună cu coordonatorii Valentina Ilaș, Prof. Boghițoiu, Prof. Ciuraru, Prof. M.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]