3,274 matches
-
Kaiser, Walter Hasenclever, Fritz von Unruh sau Toller țineau să fie, nu comedii ori tragedii, ci „utopii”, „strigăte”, „dansuri ale morții”. Personajele, rezumate la condiția lor categorială, adesea n-au nume. Ele sunt „un bărbat”, „un moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar veșmintele pasagere ale diverselor „stihii”, „principii”, „puteri elementare”, care se ciocnesc și-și dispută supremația. Piesele au structura dramelor „vestirii” (Verkündigungsdramen) sau „metamorfozei” (Verwandlungsdramen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
pe o piatră veche care se află astăzi încastrată în cadrul de piatră ce înconjoară ușa de intrare în actuala biserică a comunei Provița de Sus. În jurul acestui metoc a început să se formeze nucleul satului. Aici, pe lângă călugări au venit ciobani coborâți din Transilvania, odată cu negustorii brașoveni care făceau legătura comercială între cetatea Brașovului și capitala țării, pe drumul principal de pe Valea Prahovei. După ce domnitorii au fixat vama la Câmpina, ocoleau acest drum dând pe valea Proviței spre București sau spre
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Primul război mondial, meșterii de hambare au fost din ce în ce mai puțini, locuitorii preferând să se angajeze ca salariați la diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
joc. Atunci cineva fluiera și jocul se termina. Tot în doi se juca și „Ațica”, la care se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare neagră sau castanie, dat la piuă. Ciobanii purtau pe deasupra sarica, o haină lungă fără mâneci, din piele de oaie, pe care o țineau mai mult pe umeri. După primul război mondial numai bătrânii purtau costumele amintite mai sus. Tinerii nu mai îmbrăcau costumul național. Pentru că la oraș
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
somnul humei triste” (Epilog). O soluție la această scindare se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o primă și remarcabilă interpretare, motivul „zeului trist”, obosit de propria lui desăvârșire. Disputat „culmilor lucide” ale „dreptelor amiezi” de către „Fata verde Una”, ciobanul lui B. este absorbit în somnul luminat de „crini opheliali” și „stele moi”, în legănarea matern-erotică a apelor. Înscrisă în fibra cea mai tăinuită a ființei, funesta mireasă este „lacul vechi din noi”, „piatră de sânge”, gata să intre în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
black or white, Tooth that poisons if it bîte; Mastiff, greyhound, mongrel grim, Hound or spaniel, brach or lym, Or bobtail tike, or trundle-tail Tom will make hîm weep and wail; EDGAR: Să judecăm cu drept. Dormi sau veghezi, vesel cioban? Oile tale-s în grîu. Un suflu numai din gura-ți gingașa, Si oile nu ți le-atinge vreun rău. Purr! mită e neagră. LEAR: Pe ea citați-o-ntîi, e Goneril. Jur aici, în fața acestei onorabile adunări, că l-a dat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ARAD MEDICI 1. Dr. Alexa Mircea - Chirurgie cardiovasculară 2. Dr. Bajzat Andreas - Chirurgie plastică-Microchirurgie reconstructiva 3. Dr. Bătae Monica - Expertiză medicală a capacității de muncă 4. Dr. Bernaz Marioara - Genetică medicală 5. Dr. Blajovan Elvira - Boli infecțioase 6. Prof. Dr. Cioban Gheorghe - Radiologie-Imagistică medicală 7. Dr. Corciu Mihaela - Psihiatrie pediatrica 8. Dr. Cotoraci Coralia - Hematologie 9. Dr. Crișan Stelian - Medicină legală 10. Dr. Crâșmar Daniela - Explorări funcționale 11. Prof. Dr. Crâsnic Ioan - Medicină de laborator 12. Dr. Domșa Gheorghe - Sănătate publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având totodată o valoare „pur metaforică”. Bard al românității năpăstuite, C. este și unul al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
fost coleg cu Nicolaus Copernic. Fracastoro se pasionează de patologia bolilor infecțioase ca sifilisul, ciuma, tifosul și devine repede cunoscut cu poemul parabolico științific: Sifilisul sau despre boala galică (Syphilis sive de morbo gallico) Veneția, 1530. Autorul își imaginează un cioban cu numele de Syphilis care ar fi fost penalizat de Apollon pentru practici amoroase eronate, dând astfel o tentă mitologică maladiei, pe care învățatul Leoniceno o numește „lues gallico“. Peste timp s au impus ambii termeni. Ceea ce intuiseră medicii cândva
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Culiță Tărâță, stăpână pe 57.000 de hectare din domeniul public al statului [...] ați mai citit la noi în revistă pe vremea cârnățarului de Remeș (AC, 11, martie 2008, p.19) În Europa, Romania este asimilată cu Hagi, nu cu ciobanul de GIGI (www.sport.ro, 2006) Îl vedeți pe ciobanul de Becali într-un mediu rafinat ?!!! Credeți că s-ar simți bine cu un Picasso pe perete ??!!! (www.academiaderas.ro, 2006) În exemple ca emoistul de X (AD; sintagmă referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
public al statului [...] ați mai citit la noi în revistă pe vremea cârnățarului de Remeș (AC, 11, martie 2008, p.19) În Europa, Romania este asimilată cu Hagi, nu cu ciobanul de GIGI (www.sport.ro, 2006) Îl vedeți pe ciobanul de Becali într-un mediu rafinat ?!!! Credeți că s-ar simți bine cu un Picasso pe perete ??!!! (www.academiaderas.ro, 2006) În exemple ca emoistul de X (AD; sintagmă referitoare la curentul Emo, de dată recentă în rândul adolescenților, care
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Farul din Alexandria. Tot Herodot i-a plasat Semiramidei de Assur originea în Ascalon, în Palestina. Era considerată fiica zeiței Decerto și a unui muritor. Rușinată că a născut un copil, zeița a abandonat-o la naștere, au crescut-o ciobanii și au hrănit-o porumbeii. Un demnitar s-a îndrăgostit de ea, a adus-o la Ninive unde a devenit soția regelui și, după ce soțul s-a sinucis, ea a devenit regina Asiriei. S-a ambiționat să construiască un oraș
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Nunțile necesare (1992; Premiul Academiei Române), o rescriere în cheie postmodernă a unui mit fundamental al culturii românești: Miorița, cu referire intertextuală și la Ritmuri pentru nunțile necesare, poemul lui Ion Barbu. Tratat sub semnul derizoriului, în registru familiar, chiar trivial - ciobanului mioritic i se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
complexă" după cum deznodământul se produce cu sau fără peripeție și/ sau scenă de recunoaștere. Prin peripeție 24, Aristotel înțelege schimbarea bruscă de situație care îl privește pe erou și inversează efectul acțiunilor. În Oedip Rege a lui Sofocle, de exemplu, ciobanul din Corint, crezând că-l eliberează pe Oedip de angoasele cu privire la părinții săi, îi descoperă adevărata identitate. Efectul căutat s-a inversat pentru că această revelație îl precipită pe Oedip în disperare. Să semnalăm faptul că tragediile grecești nu ascund decât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pare să nu fi fost afectată de manifestări sexuale morbide. Literatura medievală românească nu relatează decât excepțional deprinderi morbide de această natură, iar terminologia populară este săracă În astfel de expresii. O remarcă trebuie făcută În privința sodomiei, În special printre ciobanii tineri, cei care o practicau, denumindu-se „sodomieni”. Homosexualitatea a fost un obicei frecvent la curteni, un morav de import oriental. Literatura Moldovei medievale ne-a transmis și unele tablouri psihologice. Uneori, ne surprinde plasticitatea unor descrieri (ca În caracterizarea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Dománovszky că profesorii lui fuseseră Xenopol, Monod, Bémont, precum și o serie de profesori germani, și că nu exista nici un motiv de contestare a competenței acestora. Iorga considera drept o insultă afirmația lui Dománovszky cum că urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vacă.5 În mitologia greacă, vița de vie a fost adusă de către Dionisos, zeul grec al vinului și al beției, lui Enea, ca recompensă fiindcă acesta îi împrumutase soția. Tradiția greacă vorbește, de asemenea, despre o altă poveste în care ciobanul regelui Enea, Stafilos ("ciorchine", în limba greacă) și-a dat seama că una dintre caprele sale a devenit foarte veselă după ce a păscut struguri. Stafilos s-a gândit atunci să stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
du soleil. Leș traducteurs offrent la version littérale de ces vers, sans se soucier de l'apparent contresens qu'ils contiennent : " Mai este mult până apune soarele ?/ Vreau să-mi dau sufletul/deodată cu șerpii striviți în zori/de ciomegele ciobanilor. " " [...] le soleil se couchera-t-il bientôt ? Je veux rendre mon âme/en même temps que leș serpents écrasés à l'aube/par leș gourdins des bergers. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Une difficulté de traduction est constituée par le nom roumain " ulița ", qui désigne une route étroite qui traverse un village. Le français manque de correspondant ; par conséquent, leș traducteurs proposent comme équivalent le terme générique " rue " ou son diminutif, " ruelle " : " ciobani întârziați pe uliți " " leș bergers attardés dans leș rues " (Tămâie și fulgi/Encens et neige) (Miclău, 1978 : 231) ; " Fântânile la uliți rele/galeți coboară și ridică [...]. " " Leș fontaines dans leș rues/descendent et montent des sceaux funestes [...]. " (Vraja și blestem
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
berbeci; 25 capre mari; 4 țapi mari; 5 iezi și 5 ede. La Sf. Gheorghe 1781 131 mânzări și 3 aplecători; 26 stărpi; 15 berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1 simbrie ciobanului; 5 vătuie (adică iede n.n.); 5 ezi; 76 miei și 70 miele; 36 mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile pentru oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim să arătăm, grijă și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1 simbrie ciobanului; 5 vătuie (adică iede n.n.); 5 ezi; 76 miei și 70 miele; 36 mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile pentru oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim să arătăm, grijă și interes pentru creșterea animalelor în toată diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ARAD MEDICI 1. Dr. Alexa Mircea - Chirurgie cardiovasculară 2. Dr. Bajzat Andreas - Chirurgie plastică-Microchirurgie reconstructiva 3. Dr. Bătae Monica - Expertiză medicală a capacității de muncă 4. Dr. Bernaz Marioara - Genetică medicală 5. Dr. Blajovan Elvira - Boli infecțioase 6. Prof. Dr. Cioban Gheorghe - Radiologie-Imagistică medicală 7. Dr. Corciu Mihaela - Psihiatrie pediatrica 8. Dr. Cotoraci Coralia - Hematologie 9. Dr. Crișan Stelian - Medicină legală 10. Dr. Crâșmar Daniela - Explorări funcționale 11. Prof. Dr. Crâsnic Ioan - Medicină de laborator 12. Dr. Domșa Gheorghe - Sănătate publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
ARAD MEDICI 1. Dr. Alexa Mircea - Chirurgie cardiovasculară 2. Dr. Bajzat Andreas - Chirurgie plastică-Microchirurgie reconstructiva 3. Dr. Bătae Monica - Expertiză medicală a capacității de muncă 4. Dr. Bernaz Marioara - Genetică medicală 5. Dr. Blajovan Elvira - Boli infecțioase 6. Prof. Dr. Cioban Gheorghe - Radiologie-Imagistică medicală 7. Dr. Corciu Mihaela - Psihiatrie pediatrica 8. Dr. Cotoraci Coralia - Hematologie 9. Dr. Crișan Stelian - Medicină legală 10. Dr. Crâșmar Daniela - Explorări funcționale 11. Prof. Dr. Crâsnic Ioan - Medicină de laborator 12. Dr. Domșa Gheorghe - Sănătate publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]