4,383 matches
-
întrebării, deoarece este mai greu perceptibilă decât expresivitatea sonoră. Capitolul 3 Atracția coincidenței contrariilor "[...] problema coincidentia oppositorum mă va fascina până la sfârșitul vieții". (Mircea Eliade, Jurnal) Mulți cred că imaginația poetică, creativitatea literară nu se împacă cu cercetările științifice "obiective". (Clișeul este moștenit din epoca pozitivistă, dar încă nu și-a pierdut prestigiul.) Foarte puțini știu că "adevărații" oameni de știință gândesc tocmai contrariul. Va trebui să mai treacă zece-cincisprezece ani până ce omologarea creativității științifice cu creativitatea artistică va deveni evidentă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
formate din întâmplări. Iar omul nu va renunța niciodată să asculte povestiri"24 . Căutându-și "cititorii "operei", nu pe cei ai romanului sau ai omului de știință", Eliade vorbea despre "originea extatică" a unui mare număr de "subiecte", motive, personaje, clișee ale literaturii epice și se visa autorul unei cărți despre ""izvoarele" extatice ale poeziei epice și ale lirismului, despre preistoria spectacolului dramatic și, în general, despre lumile fabuloase descoperite, explorate și descrise de vechii șamani"25. O altă mărturisire din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe care o are cunoașterea luciferică se realizează numai negativ. Ideea de mister, la care are acces cunoașterea luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înclină atât peisajul cuprins de umbrele înserării, cât și starea lăuntrică a eului, redus la conturul fără substanță al unei apariții în bernă: "Înconjurat de suflete globulare/ pe sub ampli copaci fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat de toamnă/ sau alb pe clișeul negru al lacului/ ziua trecea prin mine mult mai iute". În acest tablou dezertat de lumină, sufletele globulare par să fie singurele încă vii, conștiințe pure, descărnate de orice urmă a existenței sensibile. Intuiția nu surprinde aici decât imaginea epurată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vii, conștiințe pure, descărnate de orice urmă a existenței sensibile. Intuiția nu surprinde aici decât imaginea epurată a unei suspensii sau, altfel spus, epura unei ființări încă posibile, abia răzbătătoare prin deriva pustiirii și a absenței. Cât despre "alb pe clișeul negru al lacului", contrar aparențelor, nu e imaginea-clișeu a unei antinomii facile, ci expresia developării imaginii interioare în camera obscură a exteriorității. Cu cât exteriorul se voalează mai intens, cu atât - prin contrast - interiorul se arată mai pur, iese la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 355). 9 "Specificul existenței este tocmai de a obliga ființa să se manifeste" (Louis Lavelle, Introduction à l'ontologie, PUF, Paris, 1947, p. 57). 10 "O clipă încremenită", adică "o clipă/ oprită - și se face o imagine" (Intrarea în clișeu, vol. Poeme vechi, nouă, 1989, VH, p. 345). În împrejurări ca acestea, întâlnite în câteva din poemele din vol. Versuri vechi, nouă (1988), "se face câte un unic/ moment de lumină", în "clipa aceea mereu prezentă" (Meditație dimineața, VH, p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea este o problemă cu caracter general și implicit, coextensivă discursului (Roland Barthes utiliza conceptul de "intertext infinit"). Intertextualitatea în "sens restrâns" În sens restrâns, intertextualitatea/ intertextul iau forma citatului, a aluziei, a clișeului. Citatul devine "blazon" al enunțului, în relația text-paratext. În ultimele decenii, intertextualitatea s-a dezvoltat ca un procedeu de succes (Mihăilă, 1985; S. Dumistrăcel, 2006; M.C. Cătănescu, 2007) în limbajul jurnalistic, devenind unul dintre operatorii pragmatici utilizați cu predilecție. Teoria
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
productivității, al comunicativității și nici sub apectul impactului, dacă atenția jurnalistului nu se îndreaptă spre mesaj și spre menținerea relației cu receptorul. Analizat dintr-o perspectivă exhaustivă, paratextul jurnalistic conturează existența unei semiologii, prin tratarea formelor de intertextualitate (citatul, aluzia, clișeul) ca fapte de limbaj. Citatul este producător de mesaj în secvența-cadru, actualizând numeroși indici de natură geografică - "Mugabe: "Occidentul încearcă să jefuiască de resurse continentul african" (Jurnalul Național); socială - "Omul care nu ne vrea în UE, câștigător la locale în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Punctele de vedere din literatura de specialitate nu sunt unitare. Donald Davidson consideră că citatul nu are capacitatea de a face referiri. În consonanță cu principiul autorefențialității, are valoarea unui icon în structura unei propoziții-titlu. Sub aspect semantic, maximele, citatele, clișeele așezate între ghilimele nu fac parte dintr-o propoziție". În teoria mea - pe care o putem denumi teoria demonstrativă a citării, inscripția dinăuntru nu se referă la absolut nimic și nu face parte dintr-o expresie care se referă la
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de la o perioadă istorică la alta, de la o publicație la alta - în sincronie: tiparul artistului, tiparul oamenilor de teatru, tiparul VIP-ului, tiparul formelor de cultură, tiparul omului de cultură, tiparul "patristic" (S. Dumistrăcel, 2006) etc. Intertext și topos jurnalistic Clișeele jurnalistice (toposuri) sunt deosebit de variate în presa contemporană. Apar în portrete, evocări, știri, comentarii etc. în majoritatea speciilor media. "Locurile comune" pentru a identifica subiectele, Aristotel le-a clasificat în două categorii: subiecte de invenție și subiecte "speciale", utilizate în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt deosebit de variate în presa contemporană. Apar în portrete, evocări, știri, comentarii etc. în majoritatea speciilor media. "Locurile comune" pentru a identifica subiectele, Aristotel le-a clasificat în două categorii: subiecte de invenție și subiecte "speciale", utilizate în ramurile oratoriei. Clișeele jurnalistice actuale sunt toposuri privind circumstanțe, declarații, contradicții, antecedent/ consecință, cauză/ efect etc. La nivelul paratextului sunt informații "de-a gata" pe care jurnalistul le dezvoltă în discursul său. Cel mai productiv topos al presei actuale este spațiul public. Este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este o strategie deosebit de productivă: Stănișoară - "sturionul cu icre de Cotroceni"; "Achile de la Cotroceni". Strategia este preferată și în relația dintre referent și acțiune/ fenomen: ,,Plata prin card, "călcâiul lui Ahile" pentru vânzările online din România!", făcându-se apel la clișee care aparțin moștenirii culturale a Europei. Argumentul continuității este strategia cea mai des folosită în intertext, structurată de două și chiar trei categorii de mărci argumentative: antroponimul pe de o parte, citatul /maxima prin intermediul căreia se stabliește legătura cu cititorul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
inedit", "imprevizibil", "original" această metaforă depășește orice alt tipar de echivalențe uzate și banale. Este un cliseu cultural rar, și tocmai prin această caracteristică a unicității este capabil să stimuleze interesul receptorului într-o măsură infinit mai mare decat alte clișee redundante, desemantizate - în procesul comunicării media. Exemplul ne permite și o observație general-valabilă pentru o teorie a informației: cu cât o metafora are o frecvență mai ridicată în limbajul publicistic, cu atât transmite mai puțină informație; cu cât metaforele au
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
receptorul. Modelele de metaforizare sunt eterogene în textul jurnalistic: domeniul artelor (un purtător de cuvânt este "trompeta televizată" Cotidianul.ro, 2011), natura în manifestare (absența unor rezultate remarcabile este "secetă": ,,Secetă de 44 de ani pentru Dinamo", Gazeta Sporturilor.ro), clișeele culturale (o situație greu de estimat este "nodul gordian"), sfera mitologicului (un președinte de stat este "Zeus"), bestiarul animalier (un om politic cu probleme de imagine este "un câine bătrân hărțuit de un pisoi...", Cotidianul.ro, 2012), relațiile de familie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
jurnalistică poate fi comică, ironică, sarcastică, poate fi romantică sau dramatică, spre deosebire de metafora terminologică, neutră participativ etc. În etapa actuală de evoluție, metafora jurnalistică tinde să-și redefinească sursele. Deși mai puțin transparente, sunt utilizate (cu precădere, în paratext) stereotipuri, clișee internaționale, maxime trunchiate și nemarcate grafic, având calitatea de metafore. Metafora metonimică de tipul "conținut pentru conținător" poate apărea în varianta unitară, completă ("Călcâiul lui Achile") sau într-o variantă dislocată: "Călcâiul războinicului" (Jurnalul Național) unde, în termenii lui Stelian
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Pastele cailor": ,, La Paștele cailor - Brenciu viseaza la Al Jazeira". Informația nu lipsită de ironie, face referire la dubla calitate a lui Horia Brenciu, de muzician și om de televiziune (aluzie la postul internațional de televiziune, Al Jazeira). Și alte clișee internaționale ocupă un loc aparte în presa actuală: "De la Ana la Caiafa pe malul mării", "Tragedia care ne-a mântuit - De la Anna la Caiafa, la Irod, la Pilat, pe Golgota". Prin adiectio se particularizează evenimentul, fixându-se coordonatele geografice, traseul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
loc aparte în presa actuală: "De la Ana la Caiafa pe malul mării", "Tragedia care ne-a mântuit - De la Anna la Caiafa, la Irod, la Pilat, pe Golgota". Prin adiectio se particularizează evenimentul, fixându-se coordonatele geografice, traseul christic etc. Numeroase clișee, citate, experesii pot deveni metafore jurnalistice. Pierre Fontanier considera citatul ca fiind "prezentarea unei idei sub semnul altei idei mai frapante sau mai cunoscute care nu se leagă de prima decât printr-o anumită conformitate sau analogie" (apud A. Compagnon
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
judecată pe Ponta" (Cotidianul.ro, nov. 2012). Echivalența "Contraatac"= "ripostă politică, ripostă de campanie" are avantajul de a "provoca"/ incita curiozitatea receptorului prin câteva caracteristici: "fixează" o imagine și o informație în imaginarul colectiv; este conceptualizarea unei atitudini (contraatac) devenită clișeu de comportament, cel puțin în campaniile electorale din presa ultimului deceniu. Relația conceptual-semantică dintre "contraatac" - "campanie" contribuie la anularea echivocului pe care cele două metafore jurnalistice ar fi putut să-l creeze. Problematica este una de actualitate, iar jurnalistul realizează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Discursul publicistic operează cu numeroase tipuri de suprimări. Destructurările pot fi realizate la nivelul enunțurilor paremiologice, al locuțiunilor, expresiilor, dar și în cazul sintagmelor terminologice. Suprimarea unui element al metaforei terminologice poate fi ușor confundată cu intertextualitatea externă. Astfel de clișee apar frecvent, în Editoriale. Să luăm unul dintre exemple: "USL atacată de Robin Hood". Problema limbajului publicistic a fost abordată de Eugenio Coșeriu în volumul Principiile lingvisticii ca știință a culturii (E. Coșeriu, 1991-1992), unde lingvistul formulează cinci principii funcționale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cartea recentă, Guimelli continuă această idee: În cazul unor subiecte de conversație sensibile, oamenii au adesea tendința să eludeze normele sociale admise În societățile democratice, la care au aderat În mod formal, să mascheze adevăratele lor reprezentări sociale, recurgând la clișee din discursul public, Împărtășit de opiniile celorlalți. Gândirea socială poate fi definită acum ca o manieră de a judeca și evalua evenimentele În funcție de contextul social, de experiența comună, de practici sociale. Adesea ea este insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anumit discurs și apoi să-l difuzeze. Semnificațiile transmise prin discurs Îi apropie pe indivizi, le oferă semne de recunoaștere. Ei stabilesc legături, Își amintesc, construiesc imagini, spun și fac să se spună, rezumă În câteva cuvinte sau propoziții un clișeu sau o etichetă, după cum scrie Moscovici. Reprezentările sociale formate Într-un context dat devin astfel idei-forță, induc mentalități și credințe, formează o gândire socială dominantă, influențează comportamentele. Ele sunt producții despre ceva ce deja există, despre conținuturile elaborate, creează și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Condiție pe care o prevede și și-o asumă. Decupăm din acest masiv volum doar câteva pagini, un capitol În care Încearcă să-și explice evoluția României de astăzi, o altfel de țară decât cea istorică, profundă și „eternă” - România clișeelor. E o „altă Românie” decât cea pe care o visa - modernă, civilizată, prosperă, bogată -, iar indignarea sa, după ce-i constată evoluția recentă, Îl face să declare: pe această Românie categoric „n-o iubesc”. Proiectul unei altfel de Românii i se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai reprezintă un alt tip de stakeholder extern, ci un alt aspect, o dimensiune fiecărui constituient din sfera fiecărei "părți interesate" de funcționarea organizației. Faptul că globalizarea economică, tehnologică și culturală a interconectat inextricabil și social lumea a devenit deja clișeu. Experimentăm zilnic individual, în grup formal sau informal procese și consecințe globalizate. Inițial, globalizarea a fost resimțită ca referențial extern, ca standard la care ne raportam schimbările accelerate la care eram supuși ca persoane fizice sau juridice. Acum fenomenele considerate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
situație interesantă. Până la jumătatea veacului al XIX-lea, evreii s-au menținut ca grupare distinctă și nu au încercat să se integreze în societatea românească. Frecventarea școlilor lor confesionale, rezidența în anumite cartiere sau folosirea unei vestimentații diferite au alimentat clișeele mentale care au rezistat în cultura tradițională românească. Andrei Oișteanu dedică, de altfel, o lucrare impresionantă reconstituirii clișeelor care compun „portretul fizic, profesional, spiritual și moral al evreului imaginar” și felului în care „antisemitismul popular (inconștient și pasiv)” l-a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
încercat să se integreze în societatea românească. Frecventarea școlilor lor confesionale, rezidența în anumite cartiere sau folosirea unei vestimentații diferite au alimentat clișeele mentale care au rezistat în cultura tradițională românească. Andrei Oișteanu dedică, de altfel, o lucrare impresionantă reconstituirii clișeelor care compun „portretul fizic, profesional, spiritual și moral al evreului imaginar” și felului în care „antisemitismul popular (inconștient și pasiv)” l-a influențat pe cel „intelectual și politic (conștient și activ)”. Pe baza unor relatări din secolul XIX și a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]