6,563 matches
-
pe aici pământul este galben, pietros, arid, o fac atentă eu trecând printr-o zonă de dealuri și munți. Cum să fie altfel dacă e relief muntos. Chiar și într-un asemnea pământ cresc atât de frumos măslinii. Le priește clima. Nu știam atunci ceea ce am aflat ulterior de la o româncă ce lucra în Grecia de mai mulți ani și lângă care am stat în autocar când m-am întors în România. Ea mi-a povestit printre altele și despre măslini
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
muzica din port, atunci rafalele tunurilor. Înconjurând fortul, am ajuns într-un loc unde planta aloe crescuse cât un copac. Nu mai văzusem așa ceva până acolo. Turiștii se îmbulzeau să se fotografieze alături de ea. Sigur, la greci fiind o climă blândă, nu se pune problema că asemnea plantă ca și altele sunt expuse înghețului în timpul iernii. Cum leandrii cresc în voie, așa și aloea, dar numai acolo am văzut-o fiind atît de uriașă, nu și prin alte locuri din
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
de fulgii argintii de zăpadă care-și răcoresc obrajii și de priveliștea ce ți-o oferă crengile pomilor încărcate cu povara lor. Ei! ce să-ți spun, că noi tremurăm de frig când nu avem căldură în casă. Beneficiază de clima blândă mediteraniană, în schimb sunt vitregiți de a nu se bucura de unele frumuseți ale iernii. La ei, probabil iarna este un anotimp ploios ca toamnele târzii de la noi, zăpada va cădea, dacă va cădea, doar pe regiunile muntoase înalte
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
voie tot ce ne-nconjoară. Ne-a dispărut și teama de amețeală. Fiindcă ne obișnuim cu peisajul. Câtă sălbăticie în aceste locuri și totodată câtă frumusețe! Nu? Ca-n pădurile virgine, deși acolo este altă formă de relief și altă climă. Până la autocar am mai mers o bucată de drum pe jos, așa că am continuat să privim și să admirăm în același timp, locurile acelea deosebite. Coborând cu autocarul am zărit mănăstirea Russanu pe o stâncă înaltă și abruptă. Se crede
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
toată clădirea și arhitectura se remarcă prin simplitate. La vila noastră balconul este și-n față și pe lateral. Așa am observat și la casele de la sate. Culoarea albă în care sunt văruite casele este potrivită în zona lor cu climă mediteraniană că reflectă razele solare și totodată dă o față veselă locuințelor. Și oamenii sunt veseli. Ai văzut doamna Elena, grecoiacă get beget cât de drăguță era cu noi, sau vânzătorii din magazine. Bine, ei erau amabili și pentru că așa
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
petrecuserăm cele șapte zile. Veneam dintr-o lume în altă lume care nu arăta cum mi-o închipuisem cu imaginația mea mai mult sau mai puțin bogată, dar o lume mult mai interesantă decât în gândurile mele. Aterizasem într-o climă caldă care-mi deschidea sufletul spre a percepe tot ceea ce era frumos în jurul meu. Nu se putea realiza acest lucru dacă nu-mi luam ca aliat mersul pe jos care mi-a fost fidel tot timpul șederii mele. Datorită lui
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Trebuie să insist asupra frigului permanent din ținuturile astea. Îmi amintesc că am găsit acest topos al „frigului” în jurnalul unui călător grec și că, atunci, lucrul m-a impresionat mult: nu toleram în nici un caz să trăiesc într-o climă diferită față de cea atât de blândă de la Roma. Ca să pot să fiu lăsat în pace pe ultimul meu traiect, sunt nevoit să le scriu numai scrisori fictive. La Tomis cerul e mai curat decât oriunde și soarele e chiar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fie de dimensiuni corespunzătoare, corespunzător instalată și protejată, astfel încât aerul să nu fie viciat. 5. Sistemul de încălzire trebuie să poată menține în spațiile de cazare ale echipajului o temperatură la un nivel satisfăcător în condiții normale de vreme și climă. Autoritatea competența va stabili standardele necesare. 6. Radiatoarele și orice alte aparate de încălzire vor fi plasate și, acolo unde este necesar, vor fi ecranate pentru a evita riscul incendiului sau al pericolului ori disconfortul ocupanților. Articolul 9 1. În
CONVENŢIE nr. 92 din 18 iunie 1949 privind cazarea echipajelor (revizuită)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126755_a_128084]
-
fie de dimensiuni corespunzătoare, corespunzător instalată și protejată, astfel încât aerul să nu fie viciat. 5. Sistemul de încălzire trebuie să poată menține în spațiile de cazare ale echipajului o temperatură la un nivel satisfăcător în condiții normale de vreme și climă. Autoritatea competența va stabili standardele necesare. 6. Radiatoarele și orice alte aparate de încălzire vor fi plasate și, acolo unde este necesar, vor fi ecranate pentru a evita riscul incendiului sau al pericolului ori disconfortul ocupanților. Articolul 9 1. În
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
resurselor de apă de suprafață, inclusiv aspectele calitative; ● sisteme de supraveghere, atenționare din timp și de comunicare; ● tehnologii pentru regularizarea și managementul rezervelor și tehnologii pentru regiunile aride, semiaride și, în general, pentru regiunile deficitare în apă. (îi) Modificarea globală, clima și biodiversitatea Scopul acestei acțiuni-cheie este de a dezvolta baza și instrumentele științifice și tehnologice necesare pentru înțelegerea implementării politicilor Comunității, mai ales a programelor CE de acțiune pentru mediu și a strategiilor privind biodiversitatea, precum și pentru asigurarea sprijinului cercetării
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
acțiunea-cheie caută să sporească înțelegerea în aceste domenii pentru a ajuta la îndeplinirea scopurilor Comunității de dezvoltare durabilă, acolo unde este posibil, în interacțiune cu industria. În acest context prioritățile sunt: ● înțelegerea, detectarea, evaluarea și prognozarea proceselor de modificare a climei la nivel global, cu accentuare pe cauzele și impactul asupra Europei și regiunilor europene, cu înțelegerea atât a fenomenelor naturale, cât și antropice, în contextul folosirii raționale a resurselor naturale; ● promovarea unei mai bune înțelegeri a ecosistemelor terestre și marine
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
antropice, în contextul folosirii raționale a resurselor naturale; ● promovarea unei mai bune înțelegeri a ecosistemelor terestre și marine și interacțiunea dintre acestea și alte ecosisteme; ● dezvoltarea de scenarii și strategii pentru prevenirea, combaterea, adaptarea la modificarea la nivel global a climei și pentru conservarea biodiversității în contextul unei dezvoltări durabile; ● să sprijine dezvoltarea componenței europene a sistemelor de observare a climei, ecosistemelor terestre (inclusiv biodiversitatea) și oceanice (de exemplu Euro-GOOS). (iii) Ecosisteme marine durabile Scopul acestei acțiuni-cheie este să promoveze managementul
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
dintre acestea și alte ecosisteme; ● dezvoltarea de scenarii și strategii pentru prevenirea, combaterea, adaptarea la modificarea la nivel global a climei și pentru conservarea biodiversității în contextul unei dezvoltări durabile; ● să sprijine dezvoltarea componenței europene a sistemelor de observare a climei, ecosistemelor terestre (inclusiv biodiversitatea) și oceanice (de exemplu Euro-GOOS). (iii) Ecosisteme marine durabile Scopul acestei acțiuni-cheie este să promoveze managementul durabil integrat al resurselor marine și să contribuie la aspectele marine din cel de al cincilea plan de acțiune al
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
dezvoltări durabile (impact asupra societății, economiei și forței de muncă). c) Sprijinul pentru infrastructurile cercetării ... În concordanță cu obiectivele generale prezentate, activitățile se vor axa, de exemplu, pe bazele de date, infrastructuri de cercetare marină și centre computerizate pentru studiul climei. 2. Energie Activitățile din acest domeniu vor fi coordonate în mod corespunzător cu activitățile celui de al cincilea program-cadru Euratom de cercetare și instruire, respectându-se diferențele bazelor legale ale acestor două programe. a) Acțiuni-cheie ... (i) Sisteme energetice mai curate
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
ce se încheie cu partenerii externi, să se asigure: a) tarife sau retribuții corespunzătoare, indemnizații pentru membrii de familie, precum și alte drepturi a nivelului practicii internaționale în materie de angajări de specialiști străini; ... b) sporuri uzuale pentru condiții deosebite de climă, de muncă și munca prestata suplimentar, după caz; ... c) locuința dotată corespunzător funcției, răspunderii și atribuțiilor, precum și transportul zilnic, gratuit, de la și pînă la locul de muncă; ... d) transport gratuit pentru specialiști, membrii lor de familie și bagajele personale, atît
DECRET nr. 233 din 26 decembrie 1974 (*republicat*) privind unele drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor români care realizează venituri în valută. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127250_a_128579]
-
resurselor de apă de suprafață, inclusiv aspectele calitative; ● sisteme de supraveghere, atenționare din timp și de comunicare; ● tehnologii pentru regularizarea și managementul rezervelor și tehnologii pentru regiunile aride, semiaride și, în general, pentru regiunile deficitare în apă. (îi) Modificarea globală, clima și biodiversitatea Scopul acestei acțiuni-cheie este de a dezvolta baza și instrumentele științifice și tehnologice necesare pentru înțelegerea implementării politicilor Comunității, mai ales a programelor CE de acțiune pentru mediu și a strategiilor privind biodiversitatea, precum și pentru asigurarea sprijinului cercetării
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
acțiunea-cheie caută să sporească înțelegerea în aceste domenii pentru a ajuta la îndeplinirea scopurilor Comunității de dezvoltare durabilă, acolo unde este posibil, în interacțiune cu industria. În acest context prioritățile sunt: ● înțelegerea, detectarea, evaluarea și prognozarea proceselor de modificare a climei la nivel global, cu accentuare pe cauzele și impactul asupra Europei și regiunilor europene, cu înțelegerea atât a fenomenelor naturale, cât și antropice, în contextul folosirii raționale a resurselor naturale; ● promovarea unei mai bune înțelegeri a ecosistemelor terestre și marine
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
antropice, în contextul folosirii raționale a resurselor naturale; ● promovarea unei mai bune înțelegeri a ecosistemelor terestre și marine și interacțiunea dintre acestea și alte ecosisteme; ● dezvoltarea de scenarii și strategii pentru prevenirea, combaterea, adaptarea la modificarea la nivel global a climei și pentru conservarea biodiversității în contextul unei dezvoltări durabile; ● să sprijine dezvoltarea componenței europene a sistemelor de observare a climei, ecosistemelor terestre (inclusiv biodiversitatea) și oceanice (de exemplu Euro-GOOS). (iii) Ecosisteme marine durabile Scopul acestei acțiuni-cheie este să promoveze managementul
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
dintre acestea și alte ecosisteme; ● dezvoltarea de scenarii și strategii pentru prevenirea, combaterea, adaptarea la modificarea la nivel global a climei și pentru conservarea biodiversității în contextul unei dezvoltări durabile; ● să sprijine dezvoltarea componenței europene a sistemelor de observare a climei, ecosistemelor terestre (inclusiv biodiversitatea) și oceanice (de exemplu Euro-GOOS). (iii) Ecosisteme marine durabile Scopul acestei acțiuni-cheie este să promoveze managementul durabil integrat al resurselor marine și să contribuie la aspectele marine din cel de al cincilea plan de acțiune al
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
dezvoltări durabile (impact asupra societății, economiei și forței de muncă). c) Sprijinul pentru infrastructurile cercetării ... În concordanță cu obiectivele generale prezentate, activitățile se vor axa, de exemplu, pe bazele de date, infrastructuri de cercetare marină și centre computerizate pentru studiul climei. 2. Energie Activitățile din acest domeniu vor fi coordonate în mod corespunzător cu activitățile celui de al cincilea program-cadru Euratom de cercetare și instruire, respectându-se diferențele bazelor legale ale acestor două programe. a) Acțiuni-cheie ... (i) Sisteme energetice mai curate
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
unor zone geografice; ... f) plata de către beneficiar a cheltuielilor pentru recuperarea fizică a capacității de muncă a personalului muncitor, gratuități de hrană, echipament de lucru și altele asemenea, pentru tarifele de manopera, în cazul executării de lucrări în condiții de climă sau de muncă deosebite; ... g) eficiența economică și aport valutar corespunzător. Indicatorii de eficiență prevăzuți în notă de fundamentare se determina pe baza devizelor pe obiecte sau lucrări cuprinse în ofertă, întocmite conform prevederilor caietului de sarcini. La alcătuirea prețurilor
DECRET nr. 138 din 17 aprilie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului care executa lucrări de construcţii-montaj în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127172_a_128501]
-
înțelegerea demersului psihologiei interculturale. Încercînd să rezume cadrul conceptual al disciplinei, W. Berry și colaboratorii săi (1992) au semnalat următoarele interrelații aflate în vizorul disciplinei. Conținutul elementelor care compun schema de mai sus poate fi înfățișat astfel: contextul ecologic reunește clima, umiditatea, solul, ce alcătuiesc și rezervă subiectului o nișă ecologică în care acesta se integrează. Totalitatea factorilor naturali influențează semnificativ natura sedentară sau nomadă a populațiilor, stabilește rolul agriculturii, decide decisiv tipul comunității (izolat sau deschis). Contextul social și cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice fenomenului de aculturație (apud Cucoș, 2000, p. 128): schimbări fizice (de exemplu, zona geografică, clima, expunerea la soare, locuința); schimbări biologice (un nou tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale (limba, educația, religia dominantă etc.); schimbări sociale (noi relații interindividuale și grupale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
manieră consultativă. Un predictor semnificativ al distanței față de putere în cele 40 de țări din eșantionul inițial l-a reprezentat latitudinea geografică. G. Hofstede explică acest tip de relaționare ca rezultat al necesităților tehnologice în scopul supraviețuirii în țările cu climă rece. Nu a postulat o relație cauzală între temperatura mediului și distanța față de putere, dar factorii asociați climei sînt considerați o verigă în înlănțuirea cauzală, care pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a reprezentat latitudinea geografică. G. Hofstede explică acest tip de relaționare ca rezultat al necesităților tehnologice în scopul supraviețuirii în țările cu climă rece. Nu a postulat o relație cauzală între temperatura mediului și distanța față de putere, dar factorii asociați climei sînt considerați o verigă în înlănțuirea cauzală, care pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0,82 între individualism și bunăstarea economică (PIB pe cap de locuitor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]