4,113 matches
-
trebuie să ne Îmbătăm ca Dionysos de lucruri cîtă vreme sînt În jurul nostru neatinse Încă de remușcarea paradisului pierdut. Ar trebui să vorbesc acum despre munți, să Închid ochii În fața mării. Aș putea evoca aici o grădină sălbăticită de țipetele cocoșilor În amiază și de merii care au crescut Între timp torențial asfixiind iarba caldă și plină de soare... o curte unde un măr bătrîn cu fructe sticloase și acrișoare a rămas martor fidel al timpului cînd am făcut și eu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
face fără mănuși ! 4 goluri, 3 înfrângeri și 1 meci nul Față de anul 2006, 2007 a însemnat o scădere a numărului de lungmetraje românești de la 12 la 7. Două dintre filmele terminate (Restul e tăcere al lui Nae Caranfil și Cocoșul decapitat al lui Radu Gabrea) au fost prezentate în avanpremieră la Festivalul Transilvania în iunie 2007, dar premierele lor au fost amânate pentru anul următor. Oricât de ciudat ar putea să pară, mai există lungmetraje din 2006 care încă n-
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bune (cum a avut filmul lui Cristi Puiu în Les inrockuptibles și TØlØrama), trebuie neapărat ca regizorul ca să fie de gașcă să-și bage capul în pământ și să nu zică nici pâs... Tot ceea ce e normal și la mintea cocoșului în alte părți adică să-ți faci reclamă cu prezența într-un festival, oricât de mic... darmite cu Cannes-ul ! la noi e suspect ! Mihai Chirilov : Nu înțeleg de ce te mai miri... Presa noastră oricum e plină de paradoxuri. Știi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
să nu știe nimeni că eu am scris cîndva despre cei în mijlocul cărora am muncit, iar dacă cineva, vreodată, va afla, mă voi jura că nu-i adevărat, lepădîndu-mă de literatură precum apostolul Petru de Isus Hristos înainte de-a cînta cocoșii a doua oară. Tovarășe Vlădeanu! mă aud strigat din spate, iar cînd întorc privirea, îl descopăr pe tipul cu maxilarele proeminente apropiindu-se de mine, întinzîndu-mi mîna: Numele meu e Olaru. Credeam că nu mai ieșiți din Consiliu... Doriți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
oamenii cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici și tiranici <endnote id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare și desfrâu, iar oamenii care au buzele groase și răsfrânte disprețuiesc onoarea și au suflet josnic <endnote id="(413, p. 19)"/>. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru a transforma „arta” În „știință”, Charles Le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii astfel de obiceiuri legate de portul părului, dar - evident - personajul central al poveștii nu mai este Moise, ci Isus. Conform legendelor populare referitoare la Înviere, odată cu resurecția lui Cristos revine la viață (din borșul În care fierbea) și un cocoș, care Începe să cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începe să cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și le-a umplut tot capul de râie. Și de atunci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o caracteristică fizio nomică presupusă a fi specifică evreilor : prezența pistruilor pe față și pe corp. Ajunsă la locul răstignirii lui Isus, Maica Domnului Îi găsește pe „jidani” așezați la masă, pregătindu-se să mănânce. Și au fiert jidanii un cocoș Și au făcut dintr’ânsul borș Și l-au pus În strachină Și se va sui Pe marginea strachinii Și va bate din aripi Și a cânta Atunci a Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat Și-au zis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și au fiert jidanii un cocoș Și au făcut dintr’ânsul borș Și l-au pus În strachină Și se va sui Pe marginea strachinii Și va bate din aripi Și a cânta Atunci a Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat Și-au zis Maicii Domnului : - Când a Învia Cocoșul acesta Și a cântat Pe marginea strachinii Și din aripi a bătut Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
borș Și l-au pus În strachină Și se va sui Pe marginea strachinii Și va bate din aripi Și a cânta Atunci a Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat Și-au zis Maicii Domnului : - Când a Învia Cocoșul acesta Și a cântat Pe marginea strachinii Și din aripi a bătut Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu stropi de excremente ; de aceea, În limbaj popular, pistruii sunt numiți Judas Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pistruii sunt numiți Judas Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie Într-un text apocrif neotestamentar, intitulat Acta Pilati, În care Iuda Își bate joc de Isus spunându-i că va Învia din morți atunci când va Învia cocoșul care tocmai se prăjea În tigaia sa <endnote id="(63, pp. 152 și 282)"/>. Într-o legendă versificată, culeasă Într-o comună din județul Buzău, „ovreii” cred că trecerea lui Isus În neființă este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat Și ovreii au văzut-o Și i-au zis : - Mario, Mario, Când s-o face pânea spic de grâu Și paharul de vin viță de strugure Și ouăle albe de la babă roșii Și cocoșul din strachină o Învia Și din aripi o da Atunci fiul tău o Învia ! Dar nici vorba nu sfârșea Și pânea spic de grâu (se) făcea Paharul viță de strugure se făcea Și ouăle albe se roșea Și cocoșul Învia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și cocoșul din strachină o Învia Și din aripi o da Atunci fiul tău o Învia ! Dar nici vorba nu sfârșea Și pânea spic de grâu (se) făcea Paharul viță de strugure se făcea Și ouăle albe se roșea Și cocoșul Învia Și pe toți [= ovreii] Îi orbea Și domnul Hristos Învia <endnote id="(30, p. 25 ; vezi și 22, p. 228, și 309, p. 339)"/>. În finalul acestui episod se poate observa o deturnare de sem nificație sau, mai exact
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
30, p. 25 ; vezi și 22, p. 228, și 309, p. 339)"/>. În finalul acestui episod se poate observa o deturnare de sem nificație sau, mai exact, o suprapunere de motive mitice. Stropii de zeamă clocotită care sar de pe aripile cocoșului și cad pe fețele evreilor nu le mai produc acestora pistrui (probabil că pedeapsa a părut prea blândă), ci provoacă orbirea lor - sancțiune tipică aplicată evreilor necredincioși (vezi capitolul „Evreul orb, surd și mut”). Legenda etiologică a cunoscut numeroase variante
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pistrui (probabil că pedeapsa a părut prea blândă), ci provoacă orbirea lor - sancțiune tipică aplicată evreilor necredincioși (vezi capitolul „Evreul orb, surd și mut”). Legenda etiologică a cunoscut numeroase variante, versificate sau nu. În unele dintre ele, peștele ia locul cocoșului <endnote id="(491, p. 154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mut”). Legenda etiologică a cunoscut numeroase variante, versificate sau nu. În unele dintre ele, peștele ia locul cocoșului <endnote id="(491, p. 154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
petele de pe față li se pot Înmulți”. În Moldova, de exemplu, ca să scape de aceste semne de „piază rea”, În noaptea de Sân Petru (29 iunie), „oamenii pistruiați” rostesc descântece și „se spală cu apă În miezul nopții, când cântă cocoșul” <endnote id="(112, p. 152 ; 64, p. 272)"/>. Și În acest caz pare să fie vorba de suprapunerea a două motive mitice independente, unul canonic și celălalt apocrif : pe de o parte, cocoșul evanghelic, care cântă În noaptea când Apostolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu apă În miezul nopții, când cântă cocoșul” <endnote id="(112, p. 152 ; 64, p. 272)"/>. Și În acest caz pare să fie vorba de suprapunerea a două motive mitice independente, unul canonic și celălalt apocrif : pe de o parte, cocoșul evanghelic, care cântă În noaptea când Apostolul Petru se leapădă de Isus, iar pe de altă parte, cocoșul legendar, care le provoacă evreilor pistrui la Învierea lui Isus. Datorită acestei contaminări, se crede că apa de la miezul nopții de Sân
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acest caz pare să fie vorba de suprapunerea a două motive mitice independente, unul canonic și celălalt apocrif : pe de o parte, cocoșul evanghelic, care cântă În noaptea când Apostolul Petru se leapădă de Isus, iar pe de altă parte, cocoșul legendar, care le provoacă evreilor pistrui la Învierea lui Isus. Datorită acestei contaminări, se crede că apa de la miezul nopții de Sân Petru ar fi un bun remediu magic Împotriva pistruilor. 4. Omul roșu (piază rea) În mitologia populară Diversele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că iazul de lângă satul Sulița (Botoșani) „se mânie” și dă pe afară, „arătând că cere om”. Apele lacului nu s-au potolit până când Ștefan cel Mare „n-a pus acolo, În gura apelor [la temelia digului], un țigan și un cocoș” <endnote id="(639, p. 33)"/>. Într-o legendă din Herțegovina, privind clădirea podului peste râul Mostar, se spune că la temelia podului - pentru ca acesta să nu se mai surpe - a fost zidită o țigancă. Într-o altă variantă din aceeași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o legendă din Herțegovina, privind clădirea podului peste râul Mostar, se spune că la temelia podului - pentru ca acesta să nu se mai surpe - a fost zidită o țigancă. Într-o altă variantă din aceeași zonă, În locul oamenilor sunt sacrificați cocoși <endnote id="(750, p. 31)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]