7,311 matches
-
în contrast cu marea masă a "profanilor"), care aveau sediul la Brofft, un sediu care, întâmplător observă naratorul -, rima cu "moft". Ficțiunea satirică aduce izbitor cu cea din publicistica argheziană, care anunță, prin formă și conținut, Tabletele din țara de Kutty. Urmând coerența logică a parabolei, "capuținism" înseamnă "orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe". În evoluția lor, "capuținiștii" au cunoscut două stadii: mai întâi, unul "clasic", având caracterul esoteric al unei comunități de inițiați
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Dumneata aprobai și strigai mereu, nu știu de ce, "mintenaș!"..." 3. Grotescul. Am văzut deja, în exemplul de mai sus, modul insidios în care grotescul acaparează ficțiunea, devenind sursa unui comic fantezist, care se substituie, prin ficțiune iconică, de cele mai multe ori, coerenței argumentative. Dată fiind pregnanța procedeului în pamfletul arghezian, considerăm oportună o analiză mai amănunțită. Mai întâi, trebuie remarcat că grotescul arghezian sancționează obiectul nu prin exces de devalorizare, ci prin metamorfozare șocantă, într-un spirit afin celui baudelairian: "râsul provocat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să justifice cheltuielile nebunești ale unei emisiuni de varietăți (3 milioane de franci pe oră), în timp ce costul unui panoramic sublim, cu peisaje și mii de figuranți, nu are a se justifica, într-un film, decât prin necesitatea sa internă, prin coerența cu ansamblul. Televiziunea, "fereastră deschisă spre lume", îi încadrează pe cei care privesc prin ea. Cinematograful cadrează realul exterior, desocializează și depeizează. Un telefag este un sedentar controlabil, un cinefil, un nomad necontrolat. O televiziune bună își reflectă audiența, cinematograful
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este viabil, până la un punct, numai în cazul sistemelor artificiale, în speță al tehnologiei. în cazul „sistemelor complexe“ ce emerg natural, privile gi erea unor tipuri de relații și devierea realizată prin impu ne rea lor pentru a „obține“ o coerență previzibilă și măsurabilă sfârșesc prin a omite „restul“ posibilităților de ma nifestare și a controla generarea spontană a legăturilor, ceea ce, mai devreme sau mai târziu, conduce la îmbolnăvirea sistemului artificial configurat. Aceasta a fost, în opinia mea, greșeala lui Ioan
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de a privilegia produse din țări dezvoltate, în detrimentul produselor naționale etc. În contextul mondializării piețelor și tendinței de omogenizare crescândă a nevoilor consumatorilor, mulți producători încearcă să-și standardizeze producția și comunicarea. Standardizarea are avantaje de scară, de experiență, de coerență a acțiunilor întreprinse, uniformitatea imaginii de marcă (în loc să se conceapă un produs și un mesaj publicitar pentru fiecare piață, se propun produse și mesaje identice pentru toate piețele). Pentru elaborarea comunicării standardizate, producătorul se poate adresa unei agenții de comunicare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
s-au pus în act "politici de amenajare" a orașului bazate pe texte legislative, pe proceduri specifice, pe importante mijloace financiare care au plătit proiecte și acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 246. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței, asigurarea securității urbane. Principiile au fost: globalitatea, integralitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă între urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la cartier la oraș și la intercomunalitate), contractualizarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prevedea o procedură unică de contractualizare. Cele 247 contracte dintre 2000-2006 au vizat o populație urbană de circa 27 milioane de locuitori 257. În raportul menționat au fost relevate avantajele contractualizării (promovarea cooperării între stat și colectivitățile teritoriale, mai multă coerență în acțiunea publică, surmontarea sectorizării politicilor, o mai bună coordonare între administrațiile teritoriilor locale, favorizarea dialogului cu colectivitățile, diagnostic și obiective împărtășite de către actorii implicați în convenții de parteneriat, o mai mare stabilitate și vizibilitate a acțiunilor, creșterea participării locuitorilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
la noi centralizarea și promovată descentralizarea, punerea în act a unor "politici de amenajare" a orașului trebuie fondate pe texte legislative, aplicate prin proceduri specifice, susținute de importante mijloace financiare, care să plătească acțiuni concrete, statul și primăria veghind la coerența acțiunilor conform principiilor agreate de Uniunea Europeană și la corecta cheltuire a banilor publici. Ce oraș vor locuitorii? Orașul I. este în concurență pe plan național, european, mondial (cel puțin pentru a atrage turiști), este invitat să respecte Agenda 21, să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
legate de proliferarea specializărilor și intervenienților (medicul are sentimentul că pierde controlul în domeniul practicii sale); • apar probleme în spitale legate de coordonarea, de concertarea muncii, probleme legate de finanțare... Și bolnavul se simte ... fragmentat, segmentat, nu mai poate sesiza coerența îngrijirii ce i se acordă, este trimis de la un medic la altul, își exprimă mai deschis nemulțumirea, paradoxal, tocmai în epoca în care este îngrijit mai mult ca oricând altădată... Determinanți socio-culturali ai sănătății Din reviste recunoscute ale domeniului 345
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
aceste situații (persoana se poate centra pe problemă (strategie vigilentă), emoție (strategie de evitare), reevaluarea situației. Aron Antonovsky 373 a dezvoltat un model care arată că persoanele care rezistă cel mai bine bolii sunt cele cu un "simț ridicat al coerenței", cele care percep mediul în care trăiesc ca inteligibil și controlabil. Interesul sociologiei sănătății este de a identifica condiții și circumstanțe favorizante menținerii sănătății, condiții și circumstanțe favorizante apariției bolilor, de a propune explicații care să ajute oamenii să-și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de a produce sisteme explicative coerente, ipoteze sau propoziții organizate în modele capabile să dea seama de un vast număr de fapte observabile empiric și susceptibile de a fi refuzate de modele mai puternice, care se supun acelorași condiții de coerență logică, de sistemicitate și falsifiabilitate empirică ... O zi tipică din viața sociologului, cu tatonările sale, cu analizele sale statistice, cu lecturile din articolele de specialitate și discuțiile cu colegii, seamănă foarte mult cu cea a unui savant obișnuit"396. Deși
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu formează orice fel de om, ci un tip de om ideal pentru sociocultura care îl formează, în care trăiește, pentru mediul sociocultural căruia îi este destinat. Orice societate trebuie să inculce idei, sentimente, practici comune pentru a-și asigura coerența minimală, indiferent de grupurile de apartenență, pentru a-și asigura liantul social. Prin educație sunt temperate simțămintele, atitudinile, comportamentele egoiste și sunt încurajate cele altruiste. "A acționa moral nu înseamnă doar să respecți disciplina, să fii atașat grupului, ci să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
că sunt numeroși factorii de risc etc. Proiectul de management al așezământului școlar ar trebui să ia în considerare diversele logici, proiectele tuturor celor implicați de educația în școală (elevi, educatori, părinți, parteneri locali) să urmărească buna funcționare a școlii, coerența acțiunilor, împăcând eficiența pedagogică cu cea economică. Managerul ar trebui să știe să echilibreze dependența de autoritate și autonomia, dirijismul și autogestiunea, integralitatea și sectorialitatea, constrângerile externe și interne. Nu trebuie neglijate oportunitățile de la nivel local, dar școlile nu se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ale comunității, societății), dar și specifice unor roluri sociale. Identitatea se construiește printr-o succesiune de identificări, detașări și noi niveluri de integrare. Ea este asociată cu sentimentele și reprezentările pe care tânărul le dezvoltă față de sine486. Ne referim la: coerența sinelui (o anumită stabilitate, consecvență a comportamentului), continuitate (sentimentul că rămâne el însuși în ciuda trecerii timpului), unicitate (faptul că se simte, se consideră, este diferit de alții), diversitate (multitudinea de roluri pe care le poate juca), stima de sine (necesitatea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
exterioară pentru o perioadă de timp apreciabilă, duc împreună un ciclu de viață îngrădită și administrată în mod formal. Exilați de lume, membrii își organizează o viață socială a lor. Stilul lor de viață capătă, în ochii lor, înțeles și coerență proprii. 398 Pot fi citite cu folos pe această temă: Ph. Aries, G. Duby, Istoria vieții private, București, Meridiane, 1995; A. Ogien, "L'ordre de la désignation. Les habitués dans les services hospitaliers", în Revue française de sociologie, XXVII, pp. 29-46
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Se observă că definițiile redate mai sus presupun, de asemenea, elemente de ordin epistemologic și teoretico-politic. Astfel, din perspectivă epistemologică, putem remarca prezența unei multitudini de factori ce servesc definirii conceptului de ideologie, precum: opinii; model de gândire; structură elaborată; coerență; grad de abstractizare; raționalizare; corp de concepte; sistem elaborat, integrat și coerent; explicație; conceptualizare abstractă; sistem logic coerent; percepție cognitivă. Regăsim, totodată, și o serie întreagă de noțiuni cu care operează teoria socio-politică, fie aceasta normativă sau empirică: atitudini și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
4. Poziția (a) Dominantă (b) Subordonată 5. Funcția (a) Explicație (b) Represiune (c) Integrare (d) Motivare (e) Legitimare 6. Motivația (a) Bazată pe interese (b) Lipsită de interese (c) Non-expedientă (fără interese pe termen scurt) 7. Structura cognitivă/afectivă (a) Coerență (internă) (b) Contrast (extern) (c) Abstracție (d) Specificitate (e) Ierarhie (f) Stabilitate (g) Cunoaștere (h) Sofisticare (i) Facticitate (j) Simplitate (k) Distorsiune (l) Convingere (m) Nesinceritate (n) Dogmatism (o) Conștiență (p) Inconștiență Sursa: John Gerring, "Ideology: a definitional analysis", în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dar nu sunt conținute de structura inițială, originară, a ideologiei. În fine, dacă avem în atenție structura cognitiv-afectivă a ideologiei, se poate remarca faptul că, pentru a fi ideologie, un sistem de credințe, idei sau valori trebuie să dețină o coerență internă. Totodată, o ideologie se anunță mereu printr-o structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comportă o anumită ierarhizare a elementelor sale. În același timp, pentru a fi influentă în plan social, ideologia trebuie să dețină o anumită stabilitate în timp și să ofere condiții pentru cunoașterea realității de către cei care o împărtășesc. Date fiind coerența, caracterul abstract și posibilitățile de cunoaștere de care dispune, teoreticienii sociali nu ezită să asocieze ideologiei și un înalt grad de sofisticare. Dar conceptul trimite, de asemenea, și spre evaluarea faptelor, așa cum se regăsesc acestea în realitatea socială. Prin aceasta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
realității liberă de orice influență ideologică este una dificil de susținut. Și asta e cu atât mai vizibil în contextul în care sarcina unui astfel de sociolog al cunoașterii ar fi aceea de a realiza o sinteză "adevărată" (în sensul coerenței sale) a tuturor perspectivelor (astfel încât să rezulte un "tot comprehensiv"), fără a se implica el însuși în mod partizan. Totuși, Mannheim subliniază că o astfel de sinteză este posibilă: "Această alternativă (...) constă în următoarele: nu doar necesarul caracter partizan al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pusă în discuție și raționalitatea, în cele din urmă, așadar, neutralitatea științelor naturii. În această viziune, ideologia nu diferă în mod esențial de știință, criteriul pe baza căruia se susține această idee nemaifiind cel specific teoriei adevărului-corespondență, ci acela al coerenței logice a ideilor expuse într-un demers intelectual. Revine acum în atenție fenomenul dominației, sub semnul punerii raționalității științifice în slujba progresului tehnic. Rațiunea și adevărul științific, susțin autorii încadrați în concepția relaționist-relativistă, nu mai constituie scopul cunoașterii, așa cum apărea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utopiei, urmăresc să identific raporturile dintre aceste concepte corelative, pentru a putea ulterior discerne cu privire la rolul deținut de fiecare în planul imaginarului social. La fel ca ideologia, mitul se remarcă, în analizele care îl au ca obiect de studiu, prin coerența sa. Invocarea și regăsirea acesteia pe traseul mitologicului apar ca un răspuns la criticile survenite odată cu gândirea modernă, în cadrul căreia raționalitatea se fundamenta pe o logică a corespondenței cu realitatea. Pentru că dă seama de o construcție cu sens care poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în plan social, considerând că înțelegerea societății nu este posibilă în absența structurilor simbolice care funcționează ca un factor unificator și deci integrator 221. Fără a căuta să justifice, ca atare, mitul prin raportare la realitate, ci doar să ilustreze coerența sa structurală, teoreticienii sociali preocupați de problemă au insistat că acest element al imaginarului se legitimează prin însăși afirmarea sa, logica pluralistă pe care o subîntinde mizând pe dezvoltarea sa liberă. Cât privește funcțiile sale esențiale în planul imaginarului social
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de compensare a acestei epuizări a formelor de manifestare mitice este, așa cum am văzut mai sus, repetiția lor. Tocmai de aceea putem decela, de regulă, o serie de "complexe mitologice" sau de "constelații mitice" care se remarcă, înainte de toate, prin coerența elementelor ce se concentrează în jurul unui nucleu central. Coerența de care dau dovadă acestea, ca și funcțiile exprimate de autori precum Girardet, i-au făcut pe anumiți teoreticieni sociali să identifice mitul și ideologia, considerând că "(...) acești doi termeni trimit
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mitice este, așa cum am văzut mai sus, repetiția lor. Tocmai de aceea putem decela, de regulă, o serie de "complexe mitologice" sau de "constelații mitice" care se remarcă, înainte de toate, prin coerența elementelor ce se concentrează în jurul unui nucleu central. Coerența de care dau dovadă acestea, ca și funcțiile exprimate de autori precum Girardet, i-au făcut pe anumiți teoreticieni sociali să identifice mitul și ideologia, considerând că "(...) acești doi termeni trimit la realități de aceeași natură, cu funcții identice, dar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]