4,658 matches
-
pe ecrane în septembrie 1984 reprezintă rezultatul „colaborării” dintre realizator și organele de propagandă și cenzură ; chiar luând în calcul intervențiile culturnicilor, e greu de înțeles de ce ar fi fost așa de „periculos” filmul lui Daneliuc, în principal o colecție confuză de secvențe à la manière de Fellini, Bergman, Wajda, Tarkovski etc., care reclamau niște spectatori hermeneuți înrăiți pentru a fi interpretate ca „antidictatură”. Nici Alexandru Tatos, autorul remarcabilului Secvențe, nu reușește mai mult cu Secretul armei secrete (1988), o alegorie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Totul glisează, podelele și pereții caselor, coloana vertebrală a protagonistului Theodorescu, cărțile de pe mese. Un nebun, interpretat de Mitică Popescu, mimează un șef de fanfară militară la o primire oficială. Alt nebun năvălește într- un salon de cazinou, bătrân, hidos, confuz, înaintemergător al unei gloate asemenea lui - după câteva clipe de tăcere, lumea bună începe să-l aplaude. Nebunul aplaudă și el. Doctorul, decupat parcă din Oul de șarpe al lui Bergman, un film despre zorii nazismului, dă replici făcând cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu totul la formulele ceremonioase, în favoarea unora uzuale. Probabil din cauza vârstei fragede, Prințul Nicolae primește următoarea întrebare: Cum vedeți copilăria dumneavoastră, ca pe una normală sau ca pe una specială? (Cotidianul). Pentru omul de presă, sistemul onorificelor este netransparent și confuz, mai ales în cazul familiei regale; anii în care aceasta a fost dată uitării și sistemul politic a impus reguli proprii de adresare au contribuit decisiv la această opacizare a onorificelor. Formarea sintagmelor: de ce cad unele în desuetudine În toate
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
2”>Dorin Deac, „Prima Casă - un succes pentru dezvoltatorii de locuințe ieftine”, Săptămâna Financiară (2011), online la http://www.sfin.ro/articol 22751/prima casa un succes pentru dezvoltatorii de locuinte ieftine.html , para.4.</ref>. Aceste considerații mai degrabă generale privind evoluția pieței imobiliare subliniază maniera confuză de dezvoltare a mediului urban, care a condus la o perpetuare a modelului comunist anihilând în același timp tendința normală de reechilibrare. 2.1.4. Orașe postcomuniste? Având pe de o parte argumentul orașului ca produs social și pe de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
populație nu s-a menținut atât de unită ca populația germană. Propune să nu se dea înapoi pământul țăranilor săraci în mod individual, ci să se formeze colective. Tov. Gheroghiu atrage atențiunea că în rezoluție sunt o serie de formulări confuze care lasă impresia că problema națională este abia în curs de dezvoltare. (Moraru (ed.), vol. I, 2002, doc. 45, pp. 378-388).</ref>, deși măsurile împotriva acestora vor continua și chiar se vor intensifica de-a lungul întregii perioade comuniste. Astfel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a lucrătorilor din muzeele populare și etnografice de la Cernăuți, În 1997. În 1999 dl. Iosif Selejan a publicat la București Sărbătorile creștine populare de toamnă și de iarnă În Bucovina, unde aflăm aceleași concluzii din autoreferatul tezei de doctorat. Rămîne confuz dacă autorul are În vedere exclusiv partea Bucovinei dintre Prut și Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra Întregii Bucovine de nord, aflată În cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este În legătură cu ritualurile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
deja, -Să pună un minus (-) acolo unde informația știută de ei contrazice sau este diferită de ceea ce citesc, -Să puna pluls (+) în cazul în care informația este nouă pentru ei, -Să pună semnul întrebării (?) în dreptul ideilor care li se par confuze sau neclare, sau în cazul în care doresc să știe mai multe despre un anumit lucru. Pentru a monitoriza ideile textului și gradul de înțelegere al elevilor se realizează un tabel cu patru coloane corespunzătoare celor patru categorii de semne
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
logică (aceasta producându-se doar în cazul în care sensurile și referințele unei expresii sunt contradictorii și nu doar diferite), această situație slăbește consistența unei construcții discursive, într un sens mai larg, în sensul că această construcție devine mai șubredă, confuză, ambiguă din punct de vedere logic. Principiul noncontradicției este prin excelență, principiul care asigură consistența unei construcții discursive, ajutat fiind de principiul terțului exclus. Impunând ideea că două propoziții contradictorii (A și non-A) - adică propoziții în care una neagă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
critici aduse teoriei comunităților de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei comunități și identitățile comune, precum și modul în care acestea sunt construite, rămân destul de confuze. Nu există explicații convingătoare cu privire la ierarhizarea diferitelor norme pentru membrii comunității respective, nu s-au cercetat îndeajuns situațiile în care acestea intră în conflict, nici stabilitatea lor temporală ori felul în care se pot schimba (cum observă, de exemplu, Kowert
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
diversitatea curentului liberal 1. Peter Wilson este cel care argumentează, contrar imaginii unitare descrise și atacate de E.H. Carr în influenta sa Criză a celor douăzeci de ani (Twenty Years' Crisis), că grupul de autori incluși de Carr în categoria confuză de utopici este de fapt o grupare eterogenă de autori nutrind diverse speranțe privind noua ordine mondială. Cu alte cuvinte, școala utopică a internaționalismului liberal interbelic nu este altceva decât un set amalgamat de discursuri și problematici ale căror locuri
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
admis că logica spillover este influențată de calculele individualiste ale actorilor și, pentru a se concretiza, are nevoie de voință politică. Haas a insistat asupra necesității de a se găsi modalități de stimulare a comportamentului cooperant, într-un mediu internațional confuz, caracterizat de incertitudine în privința relației scopuri-mijloace. Într-un asemenea mediu, sesizează Haas, statele (guvernele) ar putea prefera ca, în anumite domenii, integrarea regională să lase loc altor forme de cooperare, nonregionale. În timp, el ajunge la concluzia că teoriile asupra
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
deși partenerii sunt într-o relație "față în față", raporturile dintre ei rămân formale în ciuda faptului că educatorul emite mesajul său educațional (și poate face acest lucru cu destul de multă competență), căci destinatarul nu-l receptează sau îl receptează fragmentar, confuz, neimplicându-se suficient în actul recepției. (Consecința, schimbul de semnificații nu se produce). * comunicarea autentică: exploatând faptul că se află "față în față" cu partenerii săi, educatorul ca principală sursă de influență educativă, emite mesajul său (cu funcții simultane în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
expresia vocală și mișcările corpului sunt congruente. Copiii au nevoie de congruență pentru a se simți în siguranță. Dacă mesajul nu este clar, dacă ceea ce se spune indică ceva, iar tonul și expresia facială, altceva, copilul este derutat. Când sunt confuzi se simt amenințați”. <citation author=”Truța, E, Mardar S.”>„Prin repetabilitatea zilnică a interacțiunilor, prin comunicarea ce are loc între membrii săi și în măsura în care aceasta are loc, familia exercită o puternică influență asupra comportamentului copilului.[...] Părinții vorbesc și transmit enorm
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
piatra de temelie a intelectului elevilor, spre fundamentarea căreia conlucrează multe aspecte ale sistemului de învățământ. Nevoia de certitudine, resimțită involuntar de multe persoane, vine în contradicție cu capacitatea pe care au dovedit-o personalitățile creative de a tolera stările confuze și neclare. Majoritatea cadrelor didactice inoculează elevilor această necesitate a lucrului sigur, precis, prin obiceiul de a insista până ce obțin nu numai răspunsul anticipat de ei, dar chiar și în forma dorită. Este un semn de inflexibilitate din partea cadrului didactic
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
se subordonează noului tip de activitate învățarea. Ele se vor modela în funcție de solicitările specifice acestei acțiuni. Copilul posedă numeroase reprezentări despre obiectele de uz casnic, despre fructe, despre tot ce-l înconjoară, dar cu toate acestea, reprezentările lor sunt încă confuze, puțin sistematizate. Sub acțiunea învățării suportă modificări esențiale în ceea ce privește sfera și conținutul, iar sub acțiunea organizată a cuvântului reprezentările micului școlar se eliberează treptat de caracterul lor difuz devenind mai precise, mai clare, mai sistematice, mai coerente, totodată crescând și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
voință. Aceasta se extinde uneori mai mult decât intelectul capabil să cunoască adecvat și ca atare dă naștere erorilor. Se poate remarca faptul că libertatea prea mare a voinței are drept consecință în planul cunoașterii producerea erorilor sau a cunoștințelor confuze ori obscure. A avea liber arbitru înseamnă a deveni demn de laudă sau de dispreț, mai exact asumarea responsabilității față de alegerea făcută. In Principiile filosofiei, Descartes propune spre analiză problematica liberului arbitru. Acesta are meritul de a înlătura arbitrarul incontrolabil
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
un fel mai activ cu copiii. Ele se străduiau să inițieze o interacțiune de succes în același timp în care copiii păreau a trăi înalt. Mamele manifestau acest comportament complet independent față de nevoile pe care copiii le comunicau. Copiii erau confuzi, plângeau, obiectând, respingând sau rezistând la activitățile propuse de mamă. În ciuda eforturilor lor, mamele abuzive se pare că simt plăcere la nefericirea copiilor. Modelul interacțiunii era caracterizat de o întâlnire reciprocă negativă. Mamele abuzive și neglijente erau furioase, dure și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
este folosit cu dublu sens: “eu mă înșel” și “eu sunt înșelat”. Traducerea în franceză îl formulează pe fallor cu primul sens “je me trompe” subliniind astfel că presupunerea falsității ca venind de la Divinitatea omnipotentă este doar rezultatul unei cunoașteri confuze a acesteia, generată de lipsa unei idei clare asupra omnipotenței lui Dumnezeu. În traducerea Principiilor, fallor este transformat în “nous soyons toujours trompé” noi suntem mereu înșelați”, ceea ce contrastează cu suveranitatea bunătății divine și ilustrează odată în plus rafinamentul cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Rău indicînd astfel că dincolo de complementaritatea lor, cele două concepte sunt distincte. Primul este impus de o mișcare scrupuloasă a intelectului, a inteligenței, trimite la un transcendent cu o existență posibilă, necunoscută și concepută astfel ca urmare a unei cunoașteri confuze a adevăratului Dumnezeu. Geniul Rău nu are și nu poate avea corespondent în realitatea obiectivă, căci este o creație artificială, subiectivă, transparentă pentru autorul ei. ) Complementaritatea celor două ipoteze, faptul că ele relaționează, stă în aceea că ambele, fiecare în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Însă, așa cum vom vedea, putem asista de asemenea la nașterea unei noțiuni atât de noi încât cel care meditează o descoperă chiar înainte de a o putea numi. Știm că este ceea ce se întâmplă în cazul lui Dumnezeu (noțiune obscură și confuză la început dar clară și distinctă la sfârșit) dar vom încerca să recunoaștem același procedeu și în alte cazuri. Unul dintre exemple este cel al inneismului. Noțiunea este introdusă în Meditația a-III-a, dar de obicei nu se observă că în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
o substanță simplă ; forma și materia sunt în realitate împreună, iar cel ce le separă este intelectul și el operează această separare prin «abstragere». În cercetarea naturii corporale, Descartes alege un lucru particular căci “noțiunile generale sunt de obicei prea confuze”21), iar finalul analizei sale conchide că “percepția ei (cerii) este doar o inspecție a spiritului ; nu există nimic altceva decât intelectul sigur care o poate înțelege” ) accentuînd faptul că rolul intelectului este și mai evident în cazul cerii în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
unde apare problema infinitului în opera lui Descartes, Gueroult afirma) Raportîndu-ne la faptul că și pentru Descartes, Dumnezeu este incomprehensibil pentru noi, și chiar așa cum îi declară lui Caterus că Dumnezeu nu poate fi cunoscut la început decât în mod confuz, atingem aici o dificultate care este cu atât mai mare cu cât gîndirea cartesiană nu se întemeiază de fapt decât pe ideile clare și distincte. Descartes afirmă relativitatea cunoașterii lui Dumnezeu, la fel ca și Sfîntul Toma. Totuși întreaga problemă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sunt “mai vii, mai expresive și în felul lor chiar mai distincte” ) decât toate celelalte ce se pot reprezenta în înțelegere și totuși la fel ca sentimentele de foame, de sete sau de durere ele sunt “într-un anume fel confuze de gîndit ca provenind din și depinzînd de uniune și ca amestec al spiritului cu corpul”.) Ele nu sunt confuze în sensul în care senzația și sentimentul nu ar fi distincte, ci pentru că ele înclină la judecarea greșită că sunt
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înțelegere și totuși la fel ca sentimentele de foame, de sete sau de durere ele sunt “într-un anume fel confuze de gîndit ca provenind din și depinzînd de uniune și ca amestec al spiritului cu corpul”.) Ele nu sunt confuze în sensul în care senzația și sentimentul nu ar fi distincte, ci pentru că ele înclină la judecarea greșită că sunt conforme cu lucrurile exterioare; dar uniunea nu este decât o instituție naturală destinată a face ca omul să evite lucrurile
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
voință; și totuși voința nu depășește mai puțin înțelegerea, pentru că ea are puterea de a face sau de a nu face, de a afirma sau de a nega. Pentru a se înșela este suficient doar să vadă falsul în mod confuz “sau de a-și aminti că a judecat altădată că acesta era fără să-l vadă în nici un fel, adică fără să fie atentă la motivele care-l dovedesc”) și de fapt dacă noi vedem în mod clar falsul, ne
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]