3,317 matches
-
un suspin te vădește. Taina ce-Îți folosește? Crapă dar ș-o dă dă față, Dă te-ai curați de viață.” Versurile sînt lămuritoare pentru firea gospodărească a lui Nicolae. Frica lui cea mare este să nu crape sau, dacă crapă, să nu crape În zadar. Vrea să scoată demonul din sine, să se curețe, să fie din nou În odihnă. Nu poate trăi prea mult cu o taină, cum nu poate trăi În incertitudine. Voiește, negreșit, o confirmare, un pic
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vădește. Taina ce-Îți folosește? Crapă dar ș-o dă dă față, Dă te-ai curați de viață.” Versurile sînt lămuritoare pentru firea gospodărească a lui Nicolae. Frica lui cea mare este să nu crape sau, dacă crapă, să nu crape În zadar. Vrea să scoată demonul din sine, să se curețe, să fie din nou În odihnă. Nu poate trăi prea mult cu o taină, cum nu poate trăi În incertitudine. Voiește, negreșit, o confirmare, un pic de nădejde, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
turbare Ce amenință pămîntul să-l turtească-n răzbunare! Ca și dînsul, Strîmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol, ducînd larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pîrÎie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se Îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
27 decembrie 1681, ora 3 “înainte de a se face ziua”: cutremur la Iași, “mergând către răsărit și Munții Carpați”. * Un înspăimântător cutremur a avut loc în anul 1738, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea curte domnească; case și biserici s-au dărâmat; lângă București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Munții Carpați”. * Un înspăimântător cutremur a avut loc în anul 1738, în timpul celei de-a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, când au crăpat zidurile de la vechea curte domnească; case și biserici s-au dărâmat; lângă București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
București, pământul s-a crăpat, formând o adevărată prăpastie. Despre acest cutremur, cronicarul Constantin Dapontes scria: “Miercuri, 31 mai, către orele 3 și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri și s-au dărâmat case; la țară, câteva mănăstiri au avut aceeași soartă, iar altele s-au crăpat. într-un cuvânt, acest cutremur a fost așa de puternic, încât foarte puține persoane țin minte să mai
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și jumătate din ziua, a avut loc la București un groaznic cutremur de pământ. Palatul domnesc s-a crăpat în mai multe locuri și s-au dărâmat case; la țară, câteva mănăstiri au avut aceeași soartă, iar altele s-au crăpat. într-un cuvânt, acest cutremur a fost așa de puternic, încât foarte puține persoane țin minte să mai fi văzut vreunul la fel, de multă vreme. A umplut toată lumea de groază și spaimă. A ținut mai multe zile în șir
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
fi văzut vreunul la fel, de multă vreme. A umplut toată lumea de groază și spaimă. A ținut mai multe zile în șir, dar zguduirile n-au fost așa de puternice ca prima dată. întrun loc din apropierea Bucureștiului, pământul s-a crăpat și s-a făcut o groapă adâncă”. Oamenii abia se mai țineau pe picioare, care cutremur mai întâi a început cu un urlet groaznic. “La partea muntelui - spune geologul Gr. Ștefănescu, citând diferite hrisoave - a fost și mai strașnic și
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
La 26 martie 1789, într-o marți spre miercuri, seara, în timpul cinei din Săptămâna luminată, a avut loc un cutremur mare, despre care dascălul Radu Zugravu a scris: “Atunci o casă a fost dărâmată, iar la mai multe altele au crăpat zidurile, fără să fie morți”. * La 6 aprilie 1790, “la 9 ore și 29 de minute seara, s-a produs în Banat și în toată Transilvania un violent cutremur de pământ, care s-a simțit în Ucraina, Constantinopole și Crimeea
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
5” (Predoslovnica învățătură, tipărită la București în 1794). * 20 ianuarie 1813: “S-a auzit mai întâi un vânt, apoi a venit un urlet mare; după dânsul cutremur tare”. * Noaptea de 1/2 februarie 1813: la București, 3 cutremure, care au crăpat ziduri și dărâmat case. * 8 martie 1813: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, vineri spre sâmbătă, la un ceas, când era până în ziuă, la leatul (anul) 1813, martie, 3, tot în zilele Măriei sale Io Ioan Gh. Caragea Voevod
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
miezul nopții, s-a întâmplat în Capitala noastră un mare cutremur, care venea dinspre apus și care a ținut două grozave scuturături peste un minut; nu este casă în București care să nu fi simțit ceva pagubă; toate zidurile au crăpat, pe alocuri s-au dărâmant; tavanuri, coșuri și sobe au căzut; pe uliți, pe alocurea, se văd dărâmături”... “în Capitală, afară de cutremur, s-a întâmplat o izbucnire de vulcan”. * Anul 1829: “La 26 noiembrie, către 4 ore de dimineață, un
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
era într-o stare de spaimă fără margini, din toate părțile se auzeau strigări, țipete și vaiete de oameni înspăimântați și de aceea care plângeau ori dărâmarea caselor, ori pierderea vieții unui prieten, rudă sau soț. Zidurile palatului domnesc au crăpat și l-au făcut nelocuibil”. Marele agă Manolache Florescu a raportat domnului că sunt 8 morți, 14 răniți, 36 de case dărâmate cu totul și foarte multe case au suferit serioase stricăciuni. în urma acestui cutremur, “cel mai mare după cel
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
al cântecului zid Cu șoimii și cu prigorii În fiece fereastră Și-n fruntea lui, cu sânge și cu soare am să scriu Lozinca de aramă a luptei de partid: Cine nu e cu noi, e Împotriva noastră! Și de crăpați de ciuda: n-am să mă sinucid! Știu mai pândesc prin țară tâlhari și trădătorii Și pregătesc În taină pumnalul pe la spate. Dar noi am Învățat din zilele cu nori Cum să strivim veninul năpârcilor turbate. (Ă). N-am terminat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au scăpat de uneltirile chiaburilor rămași pe dinafară. În nici un caz, acești dușmani de moarte ai oamenilor muncii de la sate nu sunt așa de pasivi, cum Îi arată Frunză. În Horă pentru gospodăriile agricole colective, ei nu fac decât să „crape de necaz”. În Cântecul brigadierului din gospodăria agricolă colectivă (bucată tot atât de facilă, deosebită doar prin titlu de cealaltă), chiaburii „stau după gard - Și-ar urla la lună”. Și aici totul e joc și voie bună, un paradis campestru: «Râde soarele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-o faceți acolo. Auzitu-m-ați? încetați odată cu plescăiturile astea! Dom’ Stubb zice că vă puteți umple cît poftiți bărdăhanurile blestemate, dar, pentru Dumnezeu, încetați odată cu gălăgia asta! Ă Bucătare, îi tăie vorba Stubb, bătîndu-l pe umăr, nu se cuvine, crăpa-ți-ar ochii, să înjuri cînd ții o predică! Nu în felul ăsta se cuvine să-i convertești pe păcătoși! Ă Cine? A... Păi, n-aveți decît să le predicați singur, zise bucătarul, cu țîfnă întorcîndu-se, să plece. Ă Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ta, moș Țigău, ia eu o să-mi continui cina. Bătrînul negru își întinse amîndouă mîinile spre haita de rechini și strigă, cu un glas pițigăiat: Ă Semeni afurisiți! Faceți cîtă gălăgie poftiți, umpleți-vă burțile afurisite pînă au să vă crape și pieriți! Ă Ascultă bucătare, îi spuse Stubb, reluîndu-și locul la cabestan - vino exact acolo unde stăteai adineaori, acolo, da, în fața mea și fii atent la ce-ți spun. Ă Sînt atent, zise moș Țigău, aplecîndu-se din nou peste vătrai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
marmură al cutărui ticălos încă nedemascat, care și-a pus la intrare o placă de metal, în chip de waif? Ce altceva este camătă spoliatoare cerută de Mordecai-zaraful bietului falit Cutare, în schimbul unui împrumut menit să împiedice familia acestuia să crape de foame? Ce altceva este venitul de o sută de mii de lire încropit de arhiepiscopul Bisericii Mîntuirii Sufletelor prin jefuirea pîinii și brînzei a sute de mii de lucrători cu spinările frînte - ce altceva este această cifră rotundă, de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de dispepsie sau de indigestie, lăsîndu-și cadavrele aproape în întregime leftere de ulei. Totuși, la timpul cuvenit vom vedea că nici un vînător care se pricepe nu întoarce spatele unui astfel de cadavru, oricît s-ar feri în general de „balenele crăpate“. Pequod era acum atît de aproape de baleniera străină, încît Stubb se jură că vede mînerul sapei sale printre saulele încolăcite în jurul cozii uneia dintre balene. Ă Frumos animal e șacalul! exclamă ei rîzînd batjocoritor, la prova balenierei noastre. Știam eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alb, de bulbuci, pe marea cea albastră. Colacul de salvare - făcut dintr-un butoiaș lunguieț - fu aruncat de la pupa, unde e atîrnat întotdeauna, într-un dispozitiv ingenios; dar nici o mînă nu se ridică să-l apuce și, deoarece lemnul îi crăpase din pricina soarelui ce-l bătuse vreme îndelungată, butoiașul începu să ia apă, prin toți porii lui, astfel încît îl urmă pe marinar în fundul mării, parcă anume pentru a-i sluji drept pernă - o pernă cam tare, ce e drept. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
săptămînă, să se introducă în cală un furtun pentru a stropi butoaiele cu apă de mare, care, ulterior e scoasă cu pompele vasului, la intervale diferite. în felul acesta se urmărește ca butoaiele să aibă umezeala necesară pentru a nu crăpa, iar grație apei pe care o scot din cală, marinarii pot detecta cu ușurință eventualele scurgeri ale prețioasei încărcături în.a.). în limbajul marinăresc, „puii Maicii Carey“ înseamnă pasărea furtunii. Nu te botez în numele Tatălui, ci în numele diavolului îlat.). Numele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iese și se întoarce cu dom Chiriță, îl plasează între oaspeți, aceștia, picior peste picior, dom Chiriță, cu picioarele adunate sub fotoliu, oricum, momentul e tensionat, gazda e într-al nouălea cer, poate oferi un număr atît de atractiv, să crape tîrgul, pardon? tot ea e mai bună, să nu creadă careva că revoluția a dat-o deoparte, și ce dacă ștersul, dar șiretul Chiriță a figurat în nomenclatură? lumea se primenește, nu? de ce să se dea la fund, și soareaua
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reverența feciorelnică a Tisbeii, într-un picior, dreptul, celălalt îndoit, în spate, elegant, elegant, ca-ntr-un fastuos contradanț elisabetan. Ce față avea Blehan! Ce grimasă fantastic de mobilă! La rîndu-mi, eram și eu bun, jucam adică rolul celui care crapă de rîs, dar nu rîde. În scenariu, cum ar veni. Ce noapte! Mai alaltăseară, ies din atelierul din Armeană, cu gînd să-mi fac rondul de noapte, vorba lui Rembrandt. La Teatru, lume de pe lume. Intru. Comedie bulevardieră cu Horațiu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndreptat spre ieșire. În momentul în care m-a ajuns, am auzit intervenția politicoasă a barmanului, ce-i arăta omului meu bancnota cu care acesta plătise. Nu vă supărați, domnule, dar e ieșită din uz de cîțiva ani. Să-mi crape obrazul, nu alta. Și "clientului" meu, oare? Îndoi-m-aș. (Și n-am cui.) 11 iulie E havuzul din fața Bibliotecii Universității (Fundației regale Ferdinand I, dacă vreți) sau, mă rog, din fața Casei Tineretului (și Studenților, dacă vreți), cum foarte inteligent
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zice așa? Păi, spuse Benjamin, încercînd să nutrească o urmă de interes pentru această problemă, la Berlin chiar este foarte rece, nu? Dar parcă toată chestia e cu America și cu Rusia. Bun, dar și în Rusia e frig de crapă pietrele. Știe toată lumea". Prima concluzie pe care o tragem (împreună, nu?, cu parșivul romancier) este că cei doi puștani (și, se-nțelege, mai toți cei de teapa lor) nu prea știu pe ce lume sînt. Și dacă ar fi să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Moldovei. Acolo fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locu unde să chiiamă acum Bourenii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour să însemnează. Și cățeaua cu care au gonit hiara aceia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldei, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova. (Ureche 8) Iată așadar nucleul mitului descălecatului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]