4,174 matches
-
om care are simțul cuvintelor. În fond, nu trebuie să fii judecător englez ca să știi ce înseamnă pe această planetă o autentică cruzime mentală.) Totuși, doamna nu a cedat și a cerut să i se dea explicații: de ce nu e cruzime mentală ceea ce dânsa numește așa? Ce paradis se ascunde în infernul din mintea acestei englezoaice!”. Agerpres: „Varșovia - 30 martie 1969. Cu stupoare au constatat gardienii grădinii zoologice din Wroctaw că un periculos șarpe provenind din America de Sud a dispărut din cușca
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
său, lui „Nessie” (monstrul din Loch Ness)? - întreabă, în Camera Lorzilor, lordul Kilmany. - Cercetătorul n-are nici o intenție agresivă..., răspunde lordul Hughes. - S-a aflat dacă „Nessie” e vertebrat sau nu? Căci dacă e vertebrat, o lege din 1876 - interzicând cruzimea față de vertebrate - îl protejează perfect.... Dacă nu, dacă e nevertebrat, să se descurce singur... Într-un sătuc francez din Isère, un băiat pe nume Patrick a fugit de-acasă de frică să nu i se facă o injecție; l-au
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Fraza aceea de fier roșu: „Dumnezeu nu e artist, și nici dl Mauriac...” va rămâne. Azi, la 84 de ani, Mauriac - care n-ar accepta cartea lui Sartre Ființa și neantul „nici sub amenințarea revolverului” - poate să scrie cu o cruzime divină: „Aș vrea să știu cum îmbătrânește Sartre...” Și, deși același Mauriac deplânge că Malraux n-a luat anul acesta Premiul Nobel - fiind „cel mai mare scriitor francez în viață...” -, noi știm că între Thérèse Desqueyroux și Condiția umană e
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o fetiță de la bloc primește de la Dănuț un misterios inel de aur, după caredispare pentru totdeauna ; conflictul surd dintre tată și fiu se concretizează printr-un vis al fiului, care se vede în chip de pește, pescuit de tată. O cruzime foarte expresivă, de copil autist, e una din dominantele perspectivei narative (pedanteria, bat-o vinaț) : bunica moare de un cancer îngrozitor, descris cu seninătate, infarctul unui coleg e expediat într-o frază ironică, un pui de vrabie moare cu totul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a arunca în ei cu pietre, de a le adresa cuvinte urâte și injurioase... Jocul era plin de riscuri, pentru că excitând, în micile suflete, impulziuni tulburi, de origine îndepărtată și obscură, el degenera ușor în acte de violență și de cruzime. Mi-aduc aminte că într-o seară de "iluminații", cu ocazia unei sărbători naționale, când străzile centrale și Piața Primăriei gemeau de lume, unul dintre acești tovarăși ai mei a venit cu ceva nou și amuzant. Procurându-și, cine știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
plutind deasupra mării, Pan, marele Pan este mort... Marsyas Dacă urmăm legenda, ne va fi greu să credem În adevărul părerii celor care au văzut În clasicism o artă de pudoare și de modestie. Apolo este cunoscut ca un răzbunător. Cruzimea cu care el l-a sfîșiat pe silenul Marsyas vorbește de la sine. (Se știe că un silen este un satir În vîrstă.) De aici abia se vede marea. Dar arțarii cu crengile Înroșite de căldură sînt mai potriviți pentru ceea ce
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a-l fi Înfruntat, Apolo l-a legat pe silen de crengile unui copac și l-a jupuit de piele. De ce a săvîrșit un teu o crimă atît de oribilă, dacă nu pentru faptul că, din punctul său de vedere, cruzimea și blîndețea Înseamnă același lucru? Zeii te omoară și după ce le trece mînia te prefac Într-un rîu. Dar la ce-ți mai folosește căința lor? Pădurea a rămas fără cîntecele lui Marsyas, după ce l-a văzut jupuit ca un
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Arta elină Îl obligă pe artist să măsoare. Ea pune dezordinea pe același plan cu urîtul și sfîrșește prin a cînta mai puțin omul și mai mult un ideal al ei despre om. Procust are deci chipul lui Apolo și cruzimea zeului din scena În care l-a schingiuit pe Marsyas. Dar simpla lui contestare nu e suficientă pentru a formula un alt adevăr. Ne-am fi putut opri la afirmația că tîlharul care ataca trecătorii Între Megara și Atena a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
decît În felul cum a făcut-o Homer. După termenii distincției pe care Malraux o operează Între artist și meșteșugar, el nu creează forme, ci le reproduce... (...Mulți Îmi zic: Tiresias ești un flecar căruia-i place să fie interpretul cruzimii zeilor. Dar poate fi Învinovățit adevărul? Ce fac eu altceva decît că luminez o clipă destinul cum ar lumina luna Într-o noapte muntele Cyllene unde s-a petrecut Întîmplarea cu șerpii? Eu nu schimb acest destin și nici nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Cassandrei e goală de orice speranță. Un zeu sau o fiară ucide timpul Înainte de a sosi În inima ei. Și nu compasiunea ne poate apăra. Compasiunea are nevoie de viitor. Ca și dragostea. Darul lui Apolo este de o nesfîrșită cruzime și trebuie să ignor sau să refuz această profeție care ia totul fără să dea nimic În schimb. Să mă acuz că vreau astfel o fericire lipsită de puterea de a mîngîia, de a Înțelege și de a suferi? O
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
era permis să se pornească război; dar Saturn devorîndu-și fiii nu mai era, după credința lui Cicero, decît Timpul Însuși, devorînd insațiabil anii.) Ce poate dori un zeu decăzut? Să priceapă, firește, cum a fost Învins. Ce-au opus olimpienii cruzimii? I s-a răspuns: — Frumusețea! Au Învins nu prin forță, ci prin frumusețe! - Și ce este frumusețea? - Un zeu ca tine va Înțelege foarte greu așa ceva. Să zicem că lucrurile au căpătat formă și au fost scoase din haos. - Cum
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ceea ce era viața mea - prezența ta - să-și aibă o regală răsplată. A trecut o lună și trei zile de când ai plecat și cu cât trec mai multe zile, cu atât te doresc mai mult. Cunoșteam duioșia dorului, dar nu cruzimea lui feroce, care topește, îngheață elanurile și pofta de viață. Tu nu te supăra pe mine că nu sunt eroică până la capăt. Fac tot ce pot să trăiesc pentru ca să mă regăsești, crede-mă. Am început să fac planuri: cum va
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că mor? Știu că sunt o mamă rea și că, având în vedere distanța și toate imensele și dragile tale greutăți, ar trebui să le trec sub tăcere pe ale mele. Dar noi două am fost cuplul ideal, sincer până la cruzime, exigent până dincolo de omenesc, încrezător și iubitor până dincolo de încredere și de iubire. O fi bine, o fi rău? Și una, și alta, fiindcă am îndrăznit să ne apropiem de ceva ce depășește simțămintele omenești. 15) Această idee a ta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să fiu nevoită să spun: aceea a fost o zi frumoasă! Și totuși, ce tare am plâns când m-am mutat din camera ta. De doi ani și 7 luni, zi de zi, acolo te-am evocat. [...] Seara Vai, ce cruzime, fata mea dragă. S-a întors; a deschis radioul. Și când te gândești că-l cumpărasem pentru noi două, că nu fusese niciodată mânjit de toate ticăloșiile și minciunile astea, că individul folosește obiectele pe care le-am ales întotdeauna
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fără milă m-am arătat. Mântuitorul dus la osândă, Purtându-și crucea se osteni, Și cu-o cătare tristă și blândă, La a mea cășcioară el se opri. Ici pe o piatră, spre răsuflare, Nevinovatul s-a arătat, Dar cu cruzime, Întru turbare Și fără milă l-am depărtat. Zicându-i „Fugi de la lăcașu-mi, fugi, vinovate, Mergi la osânda-ți”, astfel Îi vorbii, Și cu cuvinte prea blestemate, Îl izgonii. „Însuți vei merge fără oprire”, Zice Mântuitorul, Și de atuncea, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cândva În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cazacii ucid o turcoaică de la marginea satului, convinși că ea, nefiind creștină, a provocat molima care decima vitele comunității <endnote id="(140)"/>. În Memoriile sale, contele ruso-francez Langeron - vorbind despre „cruzimea rușilor” - relatează următorul fapt, petre cut În Moldova În timpul războiului ruso-turc : În iarna lui 1788, În urma unei vijelii distrugătoare care a surprins armata generalului Kamenski, acesta a pus să fie omorâți un evreu și (prin decapitare) mai mulți prizonieri tătari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
contra lor, drept răzbunare pentru faptele altora. În Buletinul informativ al Inspectoratului general al jandarmeriei se confirma faptul că, românii manifestă dușmănie față de evrei din cauza celor petrecute în Basarabia. Soldații români spun despre bandele de evrei și comuniști și despre cruzimile lor și acțiunile dezonorante contra armatei române și populației române în refugiu. O notă informativă nr.137 din 17 iulie 1940 preciza că un puternic curent antisemit și-a făcut loc în sânul armatei și numai printr-o puternică disciplină
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că „...nemulțumirile persistă”, din care cauză (potrivit informațiilor pe care le avusese la Îndemână) „...mulți alții ar fi plecat din PNP” cel mai probabil de frica persecuțiilor nemiloșilor bolșevici care, vrând probabil să-și compenseze neștiința de carte cu o cruzime greu de imaginat Începuseră să taie și să spânzure Într-o țară cu o populație timorată de prezența celor peste 600 de mii de soldați ruși. Autorul mai semnalase și „...agitația unor comercianți care au fost trimiși judecății pentru neafișare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
era legat de mâini și de picioare, genunchii trecuți printre brațe, iar pe sub genunchi și brațe i se introducea un baston, care era ridicat cu victimă cu tot pe două birouri. Căzut cu capul În jos, deținutul era bătut cu cruzime. Metoda tapetului. Deținutul era legat la mâini, la glezne și la ochi. Pus În picioare pe un tapet, acesta era smuls cu violență. Astfel, deținutul cădea , zdrobindu-și fața, arcadele, nasul, dinții și umerii. Uneori era urcat În picioare pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Călin încearcă să facă un portret, iar Pița, adăugînd prostește la lookul de mahăr (briantină, trabuc, ochelari de soare purtați în casă), îl tot împinge spre caricatură. Despre interpretarea Alexandrei Dinu nu vreau să vorbesc : orice descriere ar părea o cruzime, deși cruzimea ar trebui trecută pe nota de plată a realizatorilor, care au luat o actriță neprofesionistă, deci lipsită de apărare, și au lăsat-o complet descoperită. Deci, înapoi la realizatori. Domnule Radu F., permiteți-mi să supun atenției dumneavoastră
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să facă un portret, iar Pița, adăugînd prostește la lookul de mahăr (briantină, trabuc, ochelari de soare purtați în casă), îl tot împinge spre caricatură. Despre interpretarea Alexandrei Dinu nu vreau să vorbesc : orice descriere ar părea o cruzime, deși cruzimea ar trebui trecută pe nota de plată a realizatorilor, care au luat o actriță neprofesionistă, deci lipsită de apărare, și au lăsat-o complet descoperită. Deci, înapoi la realizatori. Domnule Radu F., permiteți-mi să supun atenției dumneavoastră o problemă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cele din urmă (după plecarea lui Connery), în asemenea prăpăstii de insipiditate și infantilism, încît această întoarcere la minimalismul blood-and-guts al lui Fleming, cu influențele lui nobile (sentimentalismul deghizat în duritate al lui Raymond Chandler) și chiar mai puțin nobile (cruzimea lui Mickey Spillane), pare o elevație. Realizatorii au făcut un lucru curajos : au recuperat această superfantasmă numită Bond din mîinile copiilor (care, mai ales în epoca Pierce Brosnan, deveniseră principalii clienți) și au redat-o adolescenților incurabili pentru care scria
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aproape o caricatură pornografică a efectului de catharsis și numai refuzîndu-ni l ne putea face să redescoperim adevărata teroare și adevărata milă. Asta era intenția reală pe cît de nobilă, pe atît de frumos urmărită a acestui aparent exercițiu de cruzime și singura problemă este că, fiind o producție austriacă, Funny Games n-avea nici o șansă de a ajunge la acel mare public căruia i-ar fi agresat obișnuințele cu maximum de folos. Problema a fost remediată anul trecut, cînd Haneke
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
un gag oedipal monstruos, dar nu și bolnav : e felul lui Zohan ca un semizeu ce este de a le da înapoi mamelor din lumea întreagă viața primită de la mama lui pămînteancă. Nu există nici un pic de maliție sau de cruzime nici un gînd rău în demersul comic al lui Sandler, nici măcar atunci cînd Zohan și prietenii lui sărbătoresc o veste bună pasîndu-și unul altuia, cu piciorul, o pisică vie ; chiar și pe-asta pare s-o facă dintr-un preaplin de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
înșfăcară cele două vițe groase ale buturugii, ce le tăiaseră în drumul spre ogor și o luară la fugă călcând în smârcurile mlăștinoase din vale, care îi împroșcau cu apă murdară. Ajunseră lângă Costache și începură să-l lovească cu cruzime, neoprindu-se nici când moșul lor era doborât la pământ. Caii urcă pe drumul bine știut de ei. Se opresc la casa de la vale unde țineau minte că se afla grajdul lor dar Gheorghiță îi mână mai departe la deal
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]