3,849 matches
-
se îngrijește de orice suflet, familia și școala au datoria să edifice sufletele copiilor pe calea credinței, iar în seminariile teologice și facultățile de teologie elevii pot aprofunda teologia și nu este nevoie de încă o școală în acest sens. Cugetările sistematizate au avut darul de a mă menține în starea de atenție asupra lucrărilor duhovnicești și a împărtăși celor din jur subiecte de cugetare sfântă. Chiar dacă numai acesta a fost rostul lor, a fost suficient pentru sufletele noastre, cărora satan
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
teologie elevii pot aprofunda teologia și nu este nevoie de încă o școală în acest sens. Cugetările sistematizate au avut darul de a mă menține în starea de atenție asupra lucrărilor duhovnicești și a împărtăși celor din jur subiecte de cugetare sfântă. Chiar dacă numai acesta a fost rostul lor, a fost suficient pentru sufletele noastre, cărora satan și slujitorii lui încercau să le distragă atenția de la cugetarea celor de sus spre cele pământești. Duhul dumnezeiesc ni se făcea hrană și acoperământ
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
starea de atenție asupra lucrărilor duhovnicești și a împărtăși celor din jur subiecte de cugetare sfântă. Chiar dacă numai acesta a fost rostul lor, a fost suficient pentru sufletele noastre, cărora satan și slujitorii lui încercau să le distragă atenția de la cugetarea celor de sus spre cele pământești. Duhul dumnezeiesc ni se făcea hrană și acoperământ împotriva frigului și purtare de grijă dătătoare de speranță. „Prin Duhul Sfânt tot sufletul viază și prin curăție se înalță. Se luminează prin unimea Treimii, cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic măreția și idealismul filosofiei germane cu acțiunile politice și militare ale Germaniei. A încercat să găsească un răspuns la această contradicție și să explice cum un popor preocupat permanent
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
insulte prin presă". Iorga a replicat, citînd exemple de insulte din presa franceză și de acțiuni judiciare ca urmare a acestora. "Neamul românesc", 2 august 1911 65"Neamul românesc", 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cugetări, București, 1970, p. 251 68 Standardurile publicațiilor din strada Sărindari erau legendare chiar și în Bucureștiul perioadei interbelice. Epitetul general folosit pentru standardurile morale și intelectuale de acolo era "șantaj-etaj". Relativ la activitățile ziarului "Curentul" al lui Șeicaru, aceasta însemna inițierea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că acesta frecventa cercurile lui Dimitrie Gusti! Șeicaru, op. cit., pp. 21 și 86 78 Theodorescu, op. cit., p. 85 79 Iorga a început să publice în "Sămănătorul" la 4 mai 1903 80 Șeicaru, op. cit., p. 26 81 Op. cit., p. 25 82 Cugetări, p. 162 83 Putem sesiza preferința lui Iorga pentru răbdătorul și naționalistul cultural evoluționist Samuil Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai 1903 80 Șeicaru, op. cit., p. 26 81 Op. cit., p. 25 82 Cugetări, p. 162 83 Putem sesiza preferința lui Iorga pentru răbdătorul și naționalistul cultural evoluționist Samuil Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre artă și politică chiar și în 1929: "Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai țărănimii. Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai ideii etnice. Am fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, Dinu sau Gheorghe Brătianu îi trimiteau pe servitori cu treburi ca să aibă liniște deplină. Cînd începea emisiunea, se așezau și ascultau fiecare cuvînt rostit de Iorga 100 Șerban Cioculescu, N. Iorga. Corespondență, "România literară", 26 martie 1987 101 Iorga, Cugetări, pp. 17, 21, 50, 99 și 188 102 Op. cit., p. 156 103 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 42-43 104 Cugetări, p. 84 105 Op. cit., pp. 230, 265, 73 și 50 106 "Vremea nouă", Craiova, 26
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de Iorga 100 Șerban Cioculescu, N. Iorga. Corespondență, "România literară", 26 martie 1987 101 Iorga, Cugetări, pp. 17, 21, 50, 99 și 188 102 Op. cit., p. 156 103 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 42-43 104 Cugetări, p. 84 105 Op. cit., pp. 230, 265, 73 și 50 106 "Vremea nouă", Craiova, 26 februarie 1923 107 Dna Liliana Pippidi-Iorga către autor. Iorga se referea întotdeauna la ea ca fiind slăbiciunea slăbiciunilor mele 108 Volumele corespondenței lui Iorga constituie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că doream să-l ucid, nu înseamnă că-mi făurisem un plan concret, sau un proiect cu o anumită dată. Asta avea să vină, și va veni curând, din momentul în care mă voi afla singur. Inevitabila perioadă de pură cugetare îndurerată trecuse, și simțeam că în curând voi fi capabil să iau hotărâri. Ben încercase să mă omoare; și acum eram uimit, retroactiv, că fusesem în stare să trec cu vederea, să „iert“ această crimă, această insultă, fără să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
închini, capătă un nimb de strălucire“. Dragostea mea pentru Hartley era aproape un scop în sine. Și oricât ar fi fost Hartley de sucită și răsucită, și orice s-ar mai fi întâmplat, acum nu putea să-mi mai scape. Cugetările mele nu se mențineau tot timpul la acest nivel înalt. Un gând fugitiv legat de Rosina mi-a readus în minte imaginea lui Ben arătând în plină prosperitate, sau, cum ar fi spus Fritzie Eitel: „lingându-și buzele și dând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dicționar enciclopedic, ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Neue Deutsche Biographie, 22 vol., Duncker & Humbolt, Berlin, 1953-2005. The New Encyclopedia Britanica, ed. a XV-a, vol. 5, Chicago etc., 1992. Predescu, Lucian, Enciclopedia Cugetarea, București, 1940. Rădulescu, Mihai Sorin, Elita liberală românească (1866-1900), Editura All Educational, București, 1998. Rusu, Dorina N., Istoria Academiei Române. Repere cronologice, Editura Academiei Române, București, 1992. Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române 1866-1999. Dicționar, ediția a II-a, Editura Academiei Române, București, 1999
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
București, 1936; Frederic Damé, I.C. Brătianu, ed. a doua, București, 1936; C. Răutu, Ion C. Brătianu, Turnu-Severin, 1940; Grigore Tăușan, Ion C. Brătianu, București, f.a.; Ion I. Brătianu, Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă din Țara Românească și cugetările sale despre această revoluție, Editions Laumond, Paris, 1983. Petre S. Aurelian (1833-1909), om politic liberal. Va fi numit ministru în guvernul Brătianu în 1882. Ion Bălăceanu (1828-1914), om politic, diplomat și fost ministru, era în acel moment ministru plenipotențiar al
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Introducere Acum 2000 de ani Seneca spunea: (), cugetare în care regăsim ideea învățării continue pe parcursul întregii vieți. În societatea zilelor noastre, aptitudinile, abilitățile, cunoștințele oamenilor au devenit cel mai valoros capital al lor. Întreaga dezvoltare trece prin educație: valorile științei și tehnicii, spiritul inventiv și pragmatic, noile atitudini
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
ascunde în sufletul poporului român”. Cunoscută în peste 930 de variante, de peste o jumătate de mileniu „Miorița” continuă cu aceeași vitalitate artistică să rămână mereu izvorul nesecat mioritic de inspirație al poeziei române moderne. Marele Eminescu spunea că „limba dezvoltă cugetarea” și de ce să nu recunoaștem că exprimarea poporului este deosebit de bogată în cugetare adâncă. În acest sens mă duce gândul la opera nemuritoare a humuleșteanului Ion Creangă: „plin de noroc, ca broasca de păr”, „când ai zile și noroc, treci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
jumătate de mileniu „Miorița” continuă cu aceeași vitalitate artistică să rămână mereu izvorul nesecat mioritic de inspirație al poeziei române moderne. Marele Eminescu spunea că „limba dezvoltă cugetarea” și de ce să nu recunoaștem că exprimarea poporului este deosebit de bogată în cugetare adâncă. În acest sens mă duce gândul la opera nemuritoare a humuleșteanului Ion Creangă: „plin de noroc, ca broasca de păr”, „când ai zile și noroc, treci prin apă și prin foc”, „toată pasărea pe limba ei piere”, „ce-i
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca ființă înzestrată cu rațiune. Pentru teologia creștină, omul este ființa creată de Dumnezeu, după „chipul și asemănarea Sa”, o ființă supusă păcatului originar, pe care Iisus Hristos l-a mântuit prin jertfa Sa. Teologia creștină răspunde celor mai adânci cugetări cu privire la natura și rostul omului în lume. Poate că omul este nemulțumit de ceea ce știe despre el, despre capacitățile sale fizice, dar este măreț prin aceea că are cunoștința de sine și conștiința lumii din jur. Mircea Eliade prin „Istoria
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
gimnastică.” La pronumele de persoana a II-a, conținutul semantic de plural dezvoltă două variante: a. termen corelativ al singularului tu, expresie a locutorului caracterizat prin pluralitate; este pluralul exclusiv, separativ, al persoanei a II-a: „Voi urmați cu răpejune cugetările regine,/ Când plutind pe aripi sunte printre stelele senine/ Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergeți.” (Ibidem, p. 35); b. termen-sinteză al înglobării în sfera receptorului și a „obiectului” de persoana a III-a, dacă aparține domeniului uman: „Veți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a pus creionul în mână.”, precedat de prepoziția cu: completivă sociativă: „N-am fost niciodată de acord cu cei ce închid ochii în fața nedreptății.” La nominativ nu mai are rol de marcă specifică absolută; poate introduce deopotrivă subiective: „Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.” (M. Eminescu) și nume predicativ cu dezvoltare propozițională: „Sunt cel ce-ntoarce din rostul lor / văzutele...” (Șt.Aug. Doinaș) d. Adverbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi bine, a fi rău, a fi necesar, a fi adevărat etc.), funcționând cel mai adesea ca predicate: „Ea trebui de el în somn / Aminte să-și aducă.” (M. Eminescu) „Nu e adevărat că există un trecut - consecutivitatea e în cugetarea noastră...” (M. Eminescu) • „obiectul”, acțiunea sau starea, caracterizate din perspectiva aspectului (incoativ sau durativ): „Începuse a se însera.” (M. Eminescu), „Începea să ningă mărunt.” (E.Barbu), „Începea să i se facă teamă.” Subiecte (subiective) circumstanțiale23tc "Subiecte (subiective) circumstan]iale 23
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos...” (M. Eminescu, I., 151) ATRIBUTUL DE IDENTIFICARETC "ATRIBUTUL DE IDENTIFICARE" Determină substantive: „Nu umilința ci flacăra cugetării ne poate înălța.” (M.Preda, Viața..., 158) și pronume: „Nu poate înainta cu folos decât acela care știe ca să se... oprească.” (M.Codreanu, 195) Prin sfera semantică a termenului (grupului de termeni) care realizează această variantă funcțională, atributul de identificare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Exprimarea rela]iei de coordonare concluziv\" Relația de coordonare concluzivă se manifestă în planul expresiei concomitent prin pauză și conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deci, așadar, dar, prin urmare, în concluzie, ca atare, (care) va să zică: „Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întru cât le vezi asemănătoare cu cele omenești...” (M. Eminescu, P.L., 80), „De pildă, centaurul. E o idee avându-și punctul de plecare în realitate, deci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi plecat la mare. Probabil că au plecat la mare Relația de incidență este expresia sintactică a intersectării a două sau mai multor planuri în interiorul unui același enunț care devine astfel un enunț complex: „Cine sunt eu?” fu cea întâi cugetare ce-i veni în minte.” (M. Eminescu, P.L., 225) Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
știam de unde e, crezusem că e bucureștean) șși n-am vrut să-l jignesc, m-am așezat și eu în fața lui...”ț (M. Preda, Viața..., 186) sau o poate submina, până la anulare: ș„Cine sunt eu?ț fu cea întâi cugetare ce-i veni în minte.” Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, prin termenii relației de incidență, • se articulează componente din același plan dar cu poziții diferite în desfășurarea actului de comunicare lingvistică • sau se intersectează planuri opuse. a. Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ne faci să pricepem marea taină a bolii, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 4-lea Chip al morții fiind boală, avem acum bun prilej să cugetam la obștescul sfârșit, pentru că acesata cugetare îndepărtează patimile și apropie Duhul de viatadatator de sufletele noastre, ale celor care, cunoscandu-ne slăbiciunile, Îi cântam lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4 -lea Doamne, izbaveste-l pe fratele nostru de moartea cea năprasnica dându-i lui vreme de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]