3,786 matches
-
natură să perturbe întreaga activitate a Curții. Concepția alcătuirii Curții Constituționale că autoritate politico-jurisdicțională, predispusa la o reînnoire ciclica, este o garanție a neutralității sale politice în calitate de garant al supremației Constituției în sistemul juridic normativ, menită să asigure o dreaptă cumpănă în activitatea de realizare a justiției constituționale. În privința redactării alin. (2) al art. 151, Curtea consideră că termenul "instituții publice", care ar putea fi utilizat la intrarea în vigoare a Constituției, ar trebui abandonat în virtutea faptului că, potrivit dispozițiilor Legii
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
Olteni 13. Ciobanu │54. Oltina 14. Ciocîrlia │55. Osmancea 15. Cobadin │56. Ostrov 16. Cochirleni │57. Pantelimon 17. Cogealac │58. Poartă Albă 18. Comana │59. Pecineaga 19. Corbu │60. Peșteră 20. Cotu Văii │61. Petroșani 21. Crucea │62. Plopeni 22. Cumpănă │63. Rasova 23. Darabani │64. Rîmnic 24. Deleni │65. Saligny 25. Dobromiru din Vale │66. Saraiu 26. Dulgheru │67. Sacele 27. Dumbrăveni │68. Seimeni 28. Dunărea │69. Șibioara 29. Fîntînele │70. Siliștea 30. Girliciu │71. Sinoie 31. Gîrlița │72. Tîrgușor
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
3 Nota 4 Se apreciază corectitudinea, expresivitatea și eficiența execuțiilor. │ └───┴─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ------------- *)Executarea pe patine cu role a unui program (fără muzică) care să cuprindă: - tăierea gheții cu fața și cu spatele; - pași în cerc; - pași în linie; - elemente de echilibru (fandări, cumpene, "pușcă", "cioară". C. CERINȚE MORFOLOGICE: musculatură de tip longilin, nehipertrofiată, diametru biacromial cu 3-4 cm mai mare decât cel bitrohanterian. PATINAJ VITEZA *Font 7* A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE t. Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
Europei moderne Clasa a Xl-a: 7. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Risorgimento, carbonari, Zollverein 7.2 Conținuturi: - Ideologii naționale și acțiune politică (unificarea Italiei și a Germaniei) 8. Europa și lumea la cumpăna veacurilor 8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pact colonial, societate colonială, *emigrație, *naturalizare, *asimilare, *dominion - "Realpolitik" 8.2 Conținuturi: - Imperiile coloniale - *Cursa înarmării și primele conferințe pentru dezarmare *Studiu de caz: Politica externă a României la sfârșitul secolului
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
depărtat, - stând pe mâini (3 sec.), - stând pe omoplați (3 sec.), - podul de sus (3 sec.); b) băieți: ... - rostogolire înainte din ghemuit în depărtat, - rostogolire înapoi din depărtat în depărtat, - stând pe cap (3 sec.), - stând pe mâini (3 sec.), - cumpănă pe un picior (3 sec.). ● Se acordă o singură încercare pentru întregul exercițiu. 4. Săritură în lungime de pe loc ● Din poziția stând cu membrele inferioare ușor depărtate, virfurile picioarelor înapoiă liniei trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de pe
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
m. după care se continuă pe interfluviul dintre valea Muncelului și valea Răchitii, trecând prin culmile cu cotele 718,8 m. și 956,6 m, se ajunge în Vârful. Muncelul, cota 1360,1 m. Creasta se continuă spre sud formând cumpăna între văile Pietrosului și Zănoagei peste culmile cu cotele 1307,3 m și 1320,3 m și ajungând în culmea cu cota 1544,9 m, se face joncțiunea cu limita sudică a Geoparcului. Limita nordică debutează în valea Slivuțului, la
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ciciana, vârful cu cota 806 m., vârful Măgurii - Dealul Socilor, cota 1.182,8 m. Limita vestică pornește din dealul Socilor, se continuă în vârful Măgurii, cota 1.182,4 m și urmând un traiect NE-SV se axează pe cumpăna principală de ape, ce separă bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de bazinul Streiului, printr-un afluent la obârșie (valea Măscășelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
IV/158 OS Hațeg), cota 983,0 m (borna silvică IV/157 OS Hațeg), se urcă în dealul Prihodului cota 1.021,1 m (borna silvică IV/150 OS Hațeg), vârful Cireșului, cota 972,3 m. Limita urmează în continuare cumpăna principală de ape (ce separă bazinul hidrografic al Streiului de cel al Bistrei), coboară pe direcția N-S prin culmile cu următoarele cote: 904,0 m - 902,8 m - 860,8 m, apoi se urcă la obârșia valea Fierului prin
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
confluentei cu cota 1.001,6 m. Începând de aici limita urmărește spre amonte cursul pârâului Cracului și se ajunge prin izvoarele Groșanilor pe culmea Petreanului în vârful cu cota 1828,0 m. Limita vestică a Geoparcului se continuă pe cumpăna de ape ce separă bazinul hidrografic al Râului Mare de bazinul Bistrei (prin văile Peceneaga și pârâul Bistra Mărului). Limita are o direcție NNE-SSV și urmărește linia culmilor: cota 1.799 m, vârful Scărișoara, cota 1.888 m, vârful Cununii
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
borna 290 din UP VI a Ocolului Silvic Băile Herculane, și urmează apoi limita de județ dintre Mehedinți și Caras - Severin trecând prin Vârful Creasta Cocoșului (917 m) până în vârful Meteriz (720,3 m), în continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape a bazinului Tarovăț până în Poiana Ciumini și coboară la confluența Valea Piatra Albă/Racovăț . De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
silvică 52 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin), urcă în Vf. Motărăț (634,2 m), apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motărățului (Dealul Hățesc) pe care îl urmează , până la cota 567 m. În continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoștiței) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Șulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenții Jidoștiței, Luchița Mare și Valea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
culme, iar în continuare către sud-est până în Vf. Clăbuc, prin borna 228. Din acest punct limita se înscrie în lungul Culmii Zboina, prin bornele 227, 222, 221, 195, 192,281, 173, 172, 171, 168, 167, 166, 120 119, 116, urmărind cumpăna de ape și se continuă până în Vf. Zboina Neagră (1349 m), marcat de borna 118. Limita estică. De la borna silvică 118, din Vf. Zboina Neagră, limita se înscrie pe Culmea Coasei, delimitând O.S. Lepșa de O.S. Soveja prin
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
130bis, 127bis, 132bis, 95bis, 70bis, și 69bis. Limita sudică. Primul sector al limitei sudice se desfășoară între Vf Zimcea (1369 m) marcat de borna silvică 69 bis -și confluența pâraielor Zăbala și Betegosul în dreptul bornei silvice 102 -, OS Năruja, urmărind cumpăna de ape ce atinge Vf Canalelor (1233 m.), Vf. Piscul Cănelelor (1293 m.), Dealul Tichertu, Vf. Seciului (1509 m.) în ordine, prin bornele silvice din cadrul UP I Coza: 146 bis, 240, 153, 151, 150 bis, 491, 169 bis, 182 bis
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
60 amplasată la confluența cu Pr. Goru. De la confluența pârâului Goru cu pârâul Zăbala, limita sudică urmărește cu fidelitate albia minoră a pârâului Goru, până la borna 98 UP V Goru, OS Năruja, de unde se orientează pe o direcție est-vest pe cumpăna de ape dintre Pârâul Rozelor și Pârâul Goruletul, intersectând bornele 97 bis, 100, 97, 190, 130 și borna 88 situată pe Culmea Lăcăuți. Limita vestică se suprapune șirului altitudinilor maxime din flancul extern al Carpaților de Curbură. Limita pornește de la
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
limita de nord coincide cu limitele naturale de nord ale unităților amenajistice (u. a.) din U.P. II Tișița, respectiv: 182, 181, 180, 179, 178, 177, 176, 175, 174, 173, 148, 147, 146, 141, 140, 139 și 138 situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Putnei - aflat la nord și cel al Tișitei - aflat la sud, fiind marcate de următoarele borne silvice și repere geomorfologice: Vf. Căciulata (722 m) borna 136, Culmea "în Deal la Meri", borna 134, 132, 131, 123
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
48 (Vf. Coza - 1629 m); Limita estică: din Vf. Coza limita se îndreaptă spre nord, pe limitele naturale ale u.a. 24, 23, 22, 21, 19, 17, 16, 14, 12, 11, 10, 8, 6, 5, 3 și 1 situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Tișitei - aflat la vest și cele ale pâraielor Dumbravanu, Dalhătaș, Câinelui și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
piciorul (capătul) sudic al ramurii nordice a, Dealului Negru, limita urmează culmea, înscriindu-se pe direcția generală NV-SE, intersectând borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare limita de vest se suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezintă cumpăna de ape dintre pâraiele de la obârșia Nărujei și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul sudic; respectiv cumpăna de ape dintre Tișița Aurie (Mare) și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul nord vestic. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul Negru, cuprinde parcelele 69 - 72
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare limita de vest se suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezintă cumpăna de ape dintre pâraiele de la obârșia Nărujei și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul sudic; respectiv cumpăna de ape dintre Tișița Aurie (Mare) și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul nord vestic. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul Negru, cuprinde parcelele 69 - 72 din cadrul Unității de Producție: Obștea Viișoara, comuna Vidra. Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
120 32. C.S.V. Năvodari Năvodari 39.585 216 33. C.S.V. Mihail Mihail 39.578 300 Kogălniceanu Kogălniceanu 34. C.S.V. Corbu Corbu 39.563 90 35. C.S.V. Topraisar Topraisar 39.601 226 36. C.S.V. Constanța Constanța 39.604 150 37. C.S.V. Cumpăna Cumpăna 39.555 328 38. C.S.V. Mereni Mereni 39.583 50 39. C.S.V. Petroșani Petroșani 39.592 111 40. C.S.V. Rasova Rasova 39.595 217 41. C.S.V. Lumina Lumina 39.597 170 Județul COVASNA IMOBILUL Denumirea Adresa Numărul Suprafața Nr.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
32. C.S.V. Năvodari Năvodari 39.585 216 33. C.S.V. Mihail Mihail 39.578 300 Kogălniceanu Kogălniceanu 34. C.S.V. Corbu Corbu 39.563 90 35. C.S.V. Topraisar Topraisar 39.601 226 36. C.S.V. Constanța Constanța 39.604 150 37. C.S.V. Cumpăna Cumpăna 39.555 328 38. C.S.V. Mereni Mereni 39.583 50 39. C.S.V. Petroșani Petroșani 39.592 111 40. C.S.V. Rasova Rasova 39.595 217 41. C.S.V. Lumina Lumina 39.597 170 Județul COVASNA IMOBILUL Denumirea Adresa Numărul Suprafața Nr. circumscripției
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
elevilor (studenților) sau a contractării unor îmbolnăviri de către aceștia (boli transmisibile, intoxicații etc.). Articolul 35 În creșe*) și leagăne se va avea în vedere dotarea corespunzătoare a sălii de joc (țarcuri, jucării, tobogane etc.), precum și a curții colectivității (nisipare, umbrele, cumpene etc.), cât și organizarea activității în funcție de vârsta copiilor. Capitolul III Norme de igienă a procesului instructiv-educativ Articolul 36 (1) În grădinițe și case de copii preșcolari vor fi respectate următoarele perioade de activități obligatorii: a) pentru grupele mici: 10-15 minute
NORME DE IGIENĂ din 18 octombrie 1995 (*actualizate*) privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160856_a_162185]
-
a fost modificat de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 686 din 4 septembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 16 septembrie 2013. Județul Alba: Abrud, Arieșeni, Baia de Arieș, Poarta Raiului (Șureanu), Zlatna Județul Argeș: Cumpăna, Iezer-Portăreasa (Albeștii de Muscel), zona Leaota, Moliviș, Piscul Negru, Valea Caprei, Valea Dâmboviței (Pecineagu) Județul Bacău: Slănic-Moldova, Ghimeș, Palanca, Agăș, Asău, Brusturoasa Județul Bihor: Padiș, Stâna de Vale, Nucet Județul Bistrița-Năsăud: Colibița, Leșu, Tihuța, Țibleș (Fiad), Valea Vinului Județul Brașov
LEGE nr. 526 din 11 decembrie 2003 (*actualizată*) pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului «Schi în România»**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154427_a_155756]
-
decembrie 2003, la pagina 16 Anexă 2.45 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Liteni, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Liteni, potrivit anexei nr. 1.45, se compune dintr-un scut albastru încărcat cu o fântână cu cumpănă, de aur, si ghizdelele de argint, iar în stânga un plop, de aur. La baza scutului, câmpia verde. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Liteni asigura concordanță
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Articolul 1 În scopul realizării obiectivului de investiții "Fabrică de produse lactate" - comună Cumpănă, județul Constantă, se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a suprafeței de 705,2 mp teren arabil amenajat cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situat în intravilanul extins al comunei Cumpănă, județul Constantă, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din
HOTĂRÂRE nr. 830 din 10 iulie 2003 privind scoaterea definitivă din circuitul agricol a unei suprafeţe de teren amenajat cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situat în comuna Cumpana, judeţul Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151043_a_152372]