4,693 matches
-
avansare. A fost înaintat locotenent și medaliat cu ordinele "Coroana României" și "Steaua României" ambele în grad de cavaler, cu spade, panglică de virtute militară și frunze de stejar. Un adevărat erou, au scris ziarele. Excelent ofițer de linia-ntâi, curajos și stăpân pe sine, afirmaseră superiorii săi. La toate acestea, el ridica indiferent din umeri. Niciodată nu luptase cu acel sacrificiu entuziast, așa cum relataseră în ziare corespondenții de război. Din punctul lui de vedere își făcuse doar datoria, trăind odiseea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
un pericol major, teribil? Văzuse pe front un astfel de comportament, la soldații reveniți după misiuni îndelungate desfășurate în spatele liniilor inamice. Dar aici, acasă, înconjurată de confort și siguranță, ce poate să justifice o astfel de manifestare? Ciudat. Fetița mea curajoasă, te rog, nu mai plânge. Dumnezeule, nu te-am mai văzut niciodată așa! Ce este cu tine Smaranda? Mă refer, cu adevărat. Ea observă expresia lui ușor surprinsă și își ferește privirea, ca și cum acolo, în cristalul irisului, ochii pătrunzători ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dacă ar trăi o sută de ani. Actul acuzării a fost simplu. Dezertare. Singura pedeapsă, execuția prin împușcare. Și pentru ce? Pentru că acel om refuzase să mai participe la un război considerat ca nefiind al lui. Un soldat merituos și curajos, dar care după trei ani de lupte se săturase, vroia să plece acasă, înapoi la câmpul și coasa lui. Tot timpul cât ofițerul procuror citise cu voce gravă sentința Curții Marțiale, condamnatul privise către un punct situat la mare distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pumnii. Domnule Rădulescu, răspunde calm celălalt în timp ce strivește țigara în scrumieră, ca ofițer de spionaj brutalitatea nu mă caracterizează. Respect regulile nescrise ale acestui "război din umbră", care face de multe ori ca în munca noastră să apreciem un adversar curajos, inteligent și cu sânge rece. Este cazul logodnicei dumneavoastră. Din păcate, după 20 iulie, lucrurile au marcat o turnură dramatică. Führer-ul și-a pierdut definitiv încrederea în serviciul de informații al armatei. Abwehr-ul a fost preluat de SS. Cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dintre colegele mele nu a vrut să se încurce cu mine. Sau poate doreau, dar eu n-am fost îndeajuns de bărbat ca să-mi iau inima în dinți și să le invit la o întâlnire. De fapt, ești un bărbat curajos, Carol. Credeți, dom' locotenent? Însuși faptul că ești aici, demonstrează asta. Alții, mai înzestrați ca tine, au preferat să rămână acasă. Asta dovedește că ai integritate. Calitate care te face să-ți asumi angajamente și să le duci la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lui că trebuie să dea dreptate telefonului alarmant primit din partea santinelei ce străjuia în ghereta de la intrare. "Exact individul de care nu aveam nevoie. Ce dracu vrea și ăsta?" Deși abia îi ajunge cu nasul până la umăr, ofițerul se postează curajos în fața SS-istului oprit lângă o ușă capitonată, groasă ca blindajul unui cuirasat. Pe cine trebuie să anunț domnului maior? Cu o privire disprețuitoare, celălalt sprijină vârful cravașei pe umărul ofițerului, obligându-l să se îndepărteze de lângă ușă. Mă anunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
așa cum aflaseră de scurt timp, este bunica lor. Puteți să-mi spuneți cum vă cheamă? Semănați atât de bine una cu cealaltă, încât nu pot să vă deosebesc. Mă puteți ajuta? Cum să nu, răspunde cea care părea cea mai curajoasă dintre fetițe. Pe mine mă cheamă Emilia. Iar pe mine Adela. Mă bucur să vă cunosc în sfârșit. Eu sunt bunica voastră, Sofia Hagiaturian. Da, știm, ne-a spus mama pe drum. Cum tot așa ne-a spus că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Perussi. El Își aștepta acum soția În pămînt, trebuie să fi fost un bărbat frumos, Îmi spuneam, judecînd după distincția figurii lui Keti, care nu se poate să nu fi avut ceva și din meridionalitatea trăsăturilor tatălui. Omul acela tînăr, curajos și Întreprinzător, venise aici să-și joace destinul la zaruri: la Început a cîștigat, apoi zarurile i-au fost Împotrivă, a pierdut și a atras În destin pe toți; a murit probabil senin, cu demnitatea dinaintea decimării suferite, tot la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nefolositoare, Își reluau apoi vorbăria, mereu aceeași, singura ce dădea sens existenței lor, mai mult chiar decît În tinerețe, bîrfeau, „comentau”, acum fără teamă, erau prea bătrîne ca puterea să le mai ia În seamă, din care cauză se credeau curajoase, Încîntate de prezența lor În timpul social al acelor zile. Venea uneori și domnul Pavel, mai mult ca să-și ucidă plictiseala; luat cu vorba, Încerca să „urce” conversațiile lor de „tip pragmatic”, la nivelul „principiilor”, cum ar fi glumit domnișoara Marga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vitalitate în care se împletesc uimitor nădejde și istorie subie, îndurată. E, în acest plin, al unei robuste trăiri, mai mult decît pioasă rememorare, decît obstinație cătînd înspre altare stinse. Preluînd cuplul de noțiuni din titulatura expoziției, Clipa, prezentul, iluminează curajos Mileniile, - și gustul artistului, capabil de austeritatea abstracției, nu-și refuză nici aspra bucurie a concretului, în multiplele lui manifestări, în pregnanța volumetrică a atîtor semne indelebile din orizontul Orașului. Un elogiu tardiv al Romei, rostit în atmosfera de restriște
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
fost ucis de-un atac cu grenade al trupelor rebele afgane. Îi privesc fotografia în ziare și nu pot să nu adaug regretului firesc, uman, o nuanță suplimentară de tristețe: a murit un bărbat tânăr, un bărbat frumos, un bărbat curajos. Gândul îmi zboară la familia militarului ucis, la cei rămași acasă și cărora nu le rămâne decât durerea de nestins a pierderii. Păstrându-ne la acest nivel, nu depășim pragul credulității, al naivității limitative și, finalmente, al irelevanței contraproductive. Să
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
o rubrică unică în publicistica vremii - Confluențe și promovînd o spectaculoasă deschidere spre modernitate". N-am putea contesta asemenea rînduri ale lui Lucian Valea, însă ele impun cîteva precizări. "Deschiderea spre modernitate", reală, era în fapt destul de timidă, deoarece textele "curajoase" alternau cu altele proregim, în cadrul inflexibil al ideologiei momentului, deosebit de ingrat mai cu seamă în urma înăbușirii în sînge a revoluției anticomuniste din Ungaria. Departe de a "primejdui" ordinea de stat, paginile Stelei tatonau cu maximă prudență limitele impuse de forurile
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
Mesaj către Rusia vecină asupra unor probleme de vie actualitate". La care, panicat, istoricul ieșean declară: Domnule Gheran, mi-ajung anii de închisoare pe care i-am făcut. ștergeți Ťde vie actualitateť". Bunul Ion Bănuță, deși "ilegalist", se arată mai curajos, lăsîndu-se scos dintr-o funcție directorială și rostindu-se cu o brevilocvență sugestivă la extrem, într-o solemnă ocazie: "Cînd la Adunarea generală a Scriitorilor din 1965 a insistat să i se dea cuvîntul (a rostit) cel mai scurt discurs
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
diferite ce susțin traseul ideatic al întregii compoziții și în suprapuneri cu alte leitmotive, ce subliniază rolul definitoriu al amplelor personaje în construirea eroului suprem: Siegfried este cel ce nu cunoaște frica și are sufletul curat, dar devine cu adevărat curajos abia atunci când își învinge prima trăire necunoscută, o asimilează și luptă pentru ea. Interpretarea soliștilor în cea de-a treia seară Wagner pe scena Sălii Palatului a redat toate aceste aspecte și ne-a înălțat totodată deasupra lor. Pentru că fiecare
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
vacanțe. Despre acea perioadă, Gheorghe Biea își amintește cu strângere de inimă. Îl vedea boxând pe Flavius la întâlnirile dintre cluburi și îl durea faptul că acesta ataca avântat, neglijând apărarea: „Dădea 100 de lovituri și primea 99. El este curajos, este bărbat și nu refuză lupta”. Câteodată era pus să boxeze cu adversari cu 2-3 ani mai mari, iar acest lucru dăunează unei pregătiri normale. Flavius a reușit să își îmbunătățească stilul după o jumătate de an de pregătire la
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
să efectueze un stagiu de pregătire alături de elevii săi, pentru a simți care este atmosfera și a vedea și alte stiluri. Antrenorul său l-a rugat pe Feri să aibă mare grijă de tânărul pugilist: „Dacă boxează cu un senior, curajos cum este, Flavius va lupta. În situația în care adversarul enervat va riposta puternic, Flavius poate renunța la box, după două căderi la podea”. Antecedente în familie Pentru Gheorghe Biea, cel născut într-un sat din județul Bacău, ideea practicării
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
elite și cererea electoratului. ELITELE PROPUN, MASELE DISPUN Definiția scurtă a democrației este "guvernarea de către popor", dar realitatea este diferită: o guvernare democratică este un ansamblu de instituții. Aceste instituții nu apar spontan dintr-un grup de demonstranți care înfruntă curajos poliția comunistă cu lozinca "noi sîntem poporul". Acest slogan era o provocare pentru autoritatea unui regim nedemocratic, dar nu putea fi piatra de temelie a unei noi democrații. Așa cum avertizează și Ralf Dahrendorf (1990: 98), "dacă monopolul partidului este înlocuit
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
pe toate, avusese această intuiție, că Ion Micu e cam laș. Nu știu, zic, cum un bărbat care a stat la închisoare și a fost torturat fără să-și divulge legăturile poate fi numit un laș." "O fi fost atunci curajos, dar acum curajul ăsta i-a cam pierit. Nimeni nu putea să-l silească să țină o conferință despre un poet de care se râde până și la noi, la arhitecți. Și totuși a ținut-o..." A fost, zisei, o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înainte, care li se prepara sub ochii noștri, nu era însoțită de nici un fel de amenințare și formele de ticăloșie începeau să apară pe pământ drept cele mai fascinante spectacole, expresia de jubilațiune a ticăloșiei mai puternică, mai atractivă, mai curajoasă față de moarte (eterna tragedie!) decât cea a conștiințelor pure, tot mai rarefiate și cărora li se rînjește: ei bine, așa este, recunoaștem, sînteți puri, aveți revelațiile voastre sublime, dar rezistă ele gândului că până la urmă o să muriți într-un mod
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și el exmatriculat pe loc... Dar cele două bănățene nu numai că nu s-au lăsat prinse în acest joc, dar chiar s-au plâns rectorului, și nu numai oral, ci și în scris. Ai crede din asta că erau curajoase. Naive oricum erau, fiindcă ele habar n-aveau cine conducea de fapt în universitate: tipii ăștia care au băgat chiar la pușcărie pe ultimul universitar de modă veche care ne mai rămăsese, un profesor admirabil (ca profesor, fiindcă și ăsta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acum mânuțele fetiței înlăturând jegul acumulat între degete și sub unghii. Astfel apărea pielea roz, iar ea nu înceta să-i vorbească. ― Nu știu cum ai reușit să rămâi în viață când toți ceilalți mureau, dar tu ești o fetiță cu adevărat curajoasă, Rebecca. Un sunet ajunse la urechile lui Ripley, abia sesizabil. ― N...Newt. Femeia încremeni și-și întoarse apoi privirea pentru a-și ascunde emoția. Își continuă operația de curățire și se aplecă. ― Îmi pare rău, micuțo, n-am auzit prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
șovăi de mai multe ori vrând parcă să se oprească. Apoi, părând că luase o decizie de ultim moment, păși înainte și se opri la câțiva pași de Gosseyn. În felul ei, ținând cont de cele întâmplate, era o acțiune curajoasă. Și ochii lui exprimau tot curajul atunci când îl fixă pe prizonier. Brusc, fața i se contorsionă. - Ce ai făcut? Ce mi-ai făcut? Era un atac. Vocea era pițigăiată, furioasă, îndrăzneață. Totuși, după un moment, Gosseyn simți că această îndrăzneală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
merg la bordul navei străine - ceea ce cred că trebuie, într-adevăr, să fac, cu condiția ca mai întâi să mă descotorosesc de un potențial individ turbulent, aici pe Pământ." Răspunsul păru să fie o acceptare resemnată. "Ești un bărbat mai curajos decât mine. Dar ce faci cu băiatul?" Gosseyn fusese preocupat. Acum, privi în jurul lui. Și fu cam speriat să constate că Enin dispăruse... "Expresia aceea ciudată pe fața lui: pune precis ceva la cale..." Mental, transmise: Cred că, temporar, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
punea de-o urmărire de mașini pe ecran. Dar unde erau fetele? Nicăieri și peste tot. Mașinăriile astea de distrus prieteníi, numai zâmbet în sarafanele lor descusute pe coapse, te pândeau în curtea liceului, puse pe fapte mari. Cele mai curajoase apăreau dimineața cu câte-o pereche de dresuri transparente luată pe sub mână de la „Adesgo“ și, când treceau pe lângă noi, apropiau picioarele și-și frecau pulpele din mers, să auzim foșnetul stins și îmbietor al mătăsii. Pe Cezar îl luau transpirațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
după Alecsandri. Maiorescu putea în sfârșit să jubileze: scamatoria izbutise. Treizeci și șapte de ani și două războaie (unul balcanic, celălalt mondial) i-au trebuit lui Macedonski să-și dovedească nevinovăția; nu singur, ci prin nepoți, anticari și-un editor curajos. N-a mai apucat să-i întâlnească pe toți și nici să vadă Poesiile scoase de pe rafturi și-nlocuite în librării cu Nopțile viitorului. Acum venise vremea revanșei. Trebuia să ștergem din istorie urmele prețioase ale începuturilor, să nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]