3,559 matches
-
biologică a râurilor - Partea I: Îndrumări pentru interpretarea datelor calitative biologice din monitorizarea macronevertebratelor bentonice în apele curgătoare EN ISO 8689-2:1999 Clasificarea biologică a râurilor - Partea II: Îndrumări pentru prezentarea datelor calitative biologice din monitorizarea macronevertebratelor bentonice în apele curgătoare Eșantionarea vegetației macrofite Standarde CEN/ISO relevante, dacă există. Eșantionarea peștilor Standarde CEN/ISO relevante, dacă există. Eșantionarea diatomeei Standarde CEN/ISO relevante, dacă există. Standarde pentru parametrii fizico-chimici Oricare standarde CEN/ISO relevante. Standarde pentru parametrii hidromorfologici Oricare standarde
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
CTTN-IREN. INFORMAȚII PENTRU CONSUMATOR 11. Instrucțiuni de folosire Pe ambalaj trebuie să figureze următoarele informații: (a) "Pentru a vă spăla vasele în cel mai eficient mod, pentru a economisi apă și energie și pentru a proteja mediul, nu folosiți apă curgătoare, ci scufundați vasele în apă și respectați dozele recomandate. O spălare eficientă nu necesită o cantitate mare de spumă" (sau textul echivalent). (b) Pictograma și informațiile de mai jos trebuie să figureze pe ambalaj într-o mărime rezonabilă și pe
jrc5006as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90174_a_90961]
-
de mai jos: ... a) terase; ... b) elemente de peisaj - garduri vii/fâșii împădurite; arbori izolați, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole; ... c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare; ... d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție; ... e) terenuri agricole împădurite; ... f) zone cu strat vegetal; ... g) zone cu culturi fixatoare de azot. ... (2) Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015(*actualizată*) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276982_a_278311]
-
în habitatele piscicole naturale, astfel: ---------------- Partea introductivă a art. 24 a fost modificată de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. a) în apele curgătoare și stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiță cu maximum două cârlige sau cu o lansetă; ... b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării, cu maximum
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. k) neexecutarea lucrărilor pentru protecția și refacerea habitatelor naturale ale peștilor și ale celorlalte viețuitoare acvatice vii; ... l) pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj; ... ---------------- Lit. l) a art. 63 a fost modificată de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
mai înalt punct din țară intrarea în clădirea rezidențială Patio Palace (zona Jardin Exotique) din drumul D6007 (strada "Moyenne Corniche") având deasupra nivelului mării. Cel mai jos punct din țară este coasta Mării Mediterane. Saint-Jean este cea mai lungă apă curgătoare, în jur de 190 m lungime, iar Fontvieille este cel mai mare lac, de aproximativ în dimensiune. Cel mai populat "cartier" este Monte Carlo, și cel mai populat "district" este . După recenta extindere a , suprafața totală a țării a crescut
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
cultivă din ce în ce mai mult și în gospodăriile populației, precum și în parcurile municipiului. Subzona de baltă este mai deosebită geobotanic, fiind formată din specii mezofile, higrofile, halofile și de nisipuri. Aceste asociații vegetale își datorează existența condițiilor locale create de prezența apelor curgătoare, lacurilor, bălților și dunelor de nisip de-a lungul văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
s-a dat mai întâi pârâului Tecuci, iar apoi târgului și ținutului. O explicație asemănătoare a dat-o și istoricul Ion Bogdan care spune că "Tecuciul vine de bună seamă din forma specială rusă a slavicului Tekek, care înseamna, apă curgătoare". Primarii care au condus Tecuciul din Epoca Modernă și până în prezent sunt: Structura populației după religie. La recensământul din 1992, structura populației după religie se prezintă sub forma: Orașul este renumit mai ales pentru fabricile sale de conserve din legume
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel: În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase: Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Râul Suceava, principala apă curgătoare din perimetrul municipiului cu același nume, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
a fi ferite de dăunători. Tot acum, fetele strâng flori de Sânziene din care fac coronițe pe care le aruncă pe casa pentru a afla dacă se vor mărită sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri neștiute, în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, măi aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sară bună, apa curgătoare și mirositoare / Ți-am adus pita și sare “. Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. Un alt
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg pe malul unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sară bună, apa curgătoare și mirositoare / Ți-am adus pita și sare “. Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. Un alt festival renumit în această zonă este Festivalul
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
medie de 4,0 m/sec și din nord-est cu viteza medie de 4,3 m/sec. Au fost înregistrate valori maxime în noiembrie 1979 de 40 m/sec. Frecvența vânturilor este de 4,5-5%. Hidrografia este reprezentată de ape curgătoare și lacuri. Hidrografia zonei orașului Balș este relativ săracă, evidențiindu-se ca și principal curs de apă râul Olteț cu o direcție de curgere N-V spre S. Este al treilea râu al județului ca și mărime și traversează județul
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
că versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se găsește satul Blebea, o mică suburbie a orașului. Rețeaua hidrografică de suprafață este constituită din bazinul principalei ape care tranzitează orașul - Râul Neamț cunoscut și ca Râul Ozana ("„cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”" după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș. Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca. Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
1884) și cu apariția lucrărilor elaborate de Ștefan Hepites. După 1960 are loc o dezvoltare a rețelei de stații meteorologice, apărând și importante lucrări referitoare la caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, urban, etc. Cea mai mare parte a apelor curgătoare de pe teritoriul României izvorăsc din Carpați și aparțin bazinului Dunării (excepție fac unele râuri din Dobrogea). Datorită configuației reliefului, rețeaua apelor curgătoare este dispusă radial. Apele curgătoare principale care izvorăsc din Carpați au un profil longitudinal caracterizat prin pante mari
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
importante lucrări referitoare la caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, urban, etc. Cea mai mare parte a apelor curgătoare de pe teritoriul României izvorăsc din Carpați și aparțin bazinului Dunării (excepție fac unele râuri din Dobrogea). Datorită configuației reliefului, rețeaua apelor curgătoare este dispusă radial. Apele curgătoare principale care izvorăsc din Carpați au un profil longitudinal caracterizat prin pante mari în regiunea muntoasă, mai line în regiunea dealurilor și piemonturilor și foarte line în regiunea de câmpie. Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
climatice ale spațiului montan, litoral, urban, etc. Cea mai mare parte a apelor curgătoare de pe teritoriul României izvorăsc din Carpați și aparțin bazinului Dunării (excepție fac unele râuri din Dobrogea). Datorită configuației reliefului, rețeaua apelor curgătoare este dispusă radial. Apele curgătoare principale care izvorăsc din Carpați au un profil longitudinal caracterizat prin pante mari în regiunea muntoasă, mai line în regiunea dealurilor și piemonturilor și foarte line în regiunea de câmpie. Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul României sunt: al Dunării și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Timișul, Carașul, Nera, Cerna, direct în Dunăre. Jiul, Oltul, Vedea, Argeșul, Ialomița, Siretul, Prutul sunt tributare Dunării. Din bazinul Mării Negre fac parte Casimcea, Taița, Telița. În afară de aceste bazine hidrografice pe teritoriul României sunt câteva zone semiendoreice. Principalul colector al apelor curgătoare de pe teritoriul României, Dunărea, are o lungime în limitele României de 1075 km. Resursele de apă endogene (care se formează din precipitațiile căzute pe teritoriul țării) sunt evaluate la 42 km³/an. Aceasta reprezintă abia 0.67% din totalul resurselor
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
până în 2005) și Morteni. Suprafața comunei este de 7497 ha, din care terenuri arabile 5881 ha, pășuni și fânețe 416 ha, livezi 61 ha și păduri 647 ha. Relieful înclină ușor pe direcția NV-SE, direcție urmată și de apele curgătoare, lucru care este confirmat și de altitudinea relativă de 190 metri înălțime în partea de NV și 169 metri în partea de SE, înclinând spre zona de subsidență a Câmpiei Titu-Potlogi. Înclinarea pantei câmpiei este mai accentuată în zona de
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
roșcat de pădure până la cernoziom. Vegetația naturală este specifică zonei de stepa cu coline arse de soare în timpul verii,bătute de crivatul aspru în timpul iernii.Vegetația variază în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]