6,546 matches
-
cu atributele umane, este necesar ca formatorul însuși să fie o personalitate completă, să posede un ansamblu armonios de calități morale, intelectuale și sufletești pe care să le sădească și să le dezvolte în mintea și inima copiilor și tinerilor. Dascălul va putea să înfăptuiască aceste sfinte îndatoriri dacă are chemare pentru profesia didactică, dacă manifestă pasiune și devotament pentru ceea ce face, dacă este un strălucit model pentru învățăcei. Numai astfel va putea înfăptui marea operă, adică OMUL, cu trup sănătos
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
anumit grad de coerciție, exercitată cu rațională măsură de către părinți și educatori. Practici didactice Atitudinea elevilor față de învățătură și progresele pe care ei le înregistrează la o disciplină sau alta sunt dependente de capacitățile profesionale, intelectuale și moral caracteriale ale dascălului. Profesorul care se consideră singurul deținător al cunoașterii complete a informațiilor din disciplina ce o predă dorește să le demonstreze elevilor cât de învățat este el și cât de neștiutori sunt elevii lui. Nefăcându-se înțeles, îi obligă pe elevi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de specialitate, unii profesori își terorizează elevii cu amenințări și moduri de adresare jignitoare. Mi-a fost dat să aud lucruri de-a dreptul uluitoare privind modul de examinare și evaluare. Pentru a-i nota cu 2 și 3 un dascăl de liceu le cerea elevilor să spună ce scrie în carte la pagina cutare, referitor la problema fundamentală a filozofiei, de exemplu. Sadism curat, spunem noi, și apreciem că asemenea educatori nu au ce căuta în școli. La polul opus
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sau deloc de îndatoririle didactice. Fac lecții de mântuială, la lucrările de control și teze îi lasă pe elevi să copieze, le pun note de la 7 în sus iar de educație nici nu le pasă. Procedând într-o asemenea manieră, dascălii respectivi nu au corigenți, primesc calificativul foarte bine la evaluarea anuală, li se acordă salariul de merit și sunt vizați pentru eventuale promovări în funcții de conducere. Deficitari în respectarea deontologiei didactice sunt și acei dascăli care absentează de la ore
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
într-o asemenea manieră, dascălii respectivi nu au corigenți, primesc calificativul foarte bine la evaluarea anuală, li se acordă salariul de merit și sunt vizați pentru eventuale promovări în funcții de conducere. Deficitari în respectarea deontologiei didactice sunt și acei dascăli care absentează de la ore, intră cu întârziere la clase sau încheie lecțiile cu multe minute înainte de a se suna de recreație. Fără intenția de a denigra învățământul românesc contemporan am semnalat câteva aspecte negative existente și îmi exprim speranța că
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale, i-a făcut la școala primară din satul natal, Dorobanți, comuna Nicșeni, Botoșani unde și-a pus în valoare sprinteneala minții și dorința de a învăța cât mai mult. Îndemnul insistent al dascălilor care l-au îndrumat pe copilul Vasile Fetescu spre lumina cărții i-a determinat pe părinții lui, strâmtorați economic, să-l dea la învățătură mai departe la Școala Normală „Alexandru Vlahuță” de la Șendriceni - Dorohoi. După 8 ani de muncă stăruitoare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ca pedagog la școala profesională „Steaua Roșie” din București, apoi se înscrie la concursul de admitere de la Facultatea de Filozofie, secția Pedagogie a Universității București, pe care o absolvă în anul 1955. De la acea dată începe traseul profesional al proaspătului dascăl. 1955-1958 - director la Școala generală nr. 2 de 7 ani din orașul Bârlad; 1958-1959 - inspector la Secția de învățământ a orașului Bârlad; 1959-1961 - director adjunct și profesor la Complexul școlar din Bârlad; 1961-1962 - director al Liceului „Gheorghe Roșca Codreanu” din
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
doar reprezintă ceva, este adică un prezent deja trecut. Cum distanța dintre virtute și ridicol este numai de un pas, aceeași distanță se găsește și între simbol și impostură. În acest sens, cu adevărat înțelept autoironic știu să se smerească dascălii care dau curaj, șansa de bun început cu bună dispoziție elevilor lor. Totodată, un astfel de mentor sieși își acordă aceeași șansă; nu uită că și el are mereu nevoie de a crește cultural și spiritual - arta fiind lungă. Învățătura
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
bine. Jonathan răspunde că se simte bine, nu am nimic, mulțumesc. Doctorul Noble spune că (se referă la mătușa Berthilda) a fost un incident nefericit. Jonathan este de acord. După aceea, Doctorul Noble consideră că și-a îndeplinit îndatoririle de dascăl și o trece pe mătușa Berthilda în categoria lucrurilor neimportante, pe care englezii, ca și poștașii, le târâie după ei. După o săptămână, Jonathan primește o scrisoare de la domnul Spavin care-l sfătuiește să nu mai aibă nici un contact cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mărgăritare”, „Adolescentul”, „Boema”, „Magazin”, „Insula albă - literatura contemporană la Dunărea de Jos”, „Steaua Dobrogei”, „Aegyssus”, „Caietele literare „Valentin Șerbu”, „Daima”, „Convorbiri didactice”, „Flacăra”, „Pheobus”, „Chihlimbar”, „Lumină din lumină” „Iulia Hașdeu”, „Lectura publică”, „Tulcea-Expres”, „Revista Asociației învățătorilor din România”, „Portrete de dascăli”, „Memorie culturală și cunoaștere locală - Personalia”, „Petale lirice”, „Noaptea curcubeielor lungi”, „Dicționarul scriitorilor români de azi” , „Arta sfâșiată”. Prezentarea poetului Apariția poetului Mircea Marcel Petcu în peisajul liric norddobrogean era așteptat. Publicase versuri în revista de cultură „Steaua Dobrogei”, anunțând
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
că bătrânul învățător din fața mea, pe atunci în plină putere, a intrat în clasă și l-a bătut pe băiat cu pumnii și picioarele ca pe hoții de cai. Mă întreb cum se pricep englejii să transforme aceste amintiri despre dascălii care i-au bătut odinioară în încîntătoare și pline de umor revederi. Pesemne că elevii nu păcătuiesc în fața lor prin lăudăroșenie și învățătorii lor prin nepregătire. Or fi având alte cusururi sau poate elevii or fi mai sportivi și or
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
al cărei erou eram, s-ar fi destrămat și eu ași fi apărut în ochii învățătorului așa cum eram și nu cum, prin nu știu ce mister, credea el că sânt Adică cel mai bun elev din clasă. Se apropia sfârșitul anului și dascălul examina toată clasa, să vadă pe care trece, pe cine premiază și pe cine lasă repetent. Scotea câte cinci sau șase la tablă și îi asculta. Jumătate din ei parcă învățaseră ceva, cealaltă jumătate însă parcă nici nu trecuseră pe la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
tîrg multe școli și tot soiul de dughene. La papetăria Saidman, tupilată într-o cămăruță unde nu încăpeau decît trei clienți, dădeam rar - doar pentru cerneală și penițe. Locul era rezervat unor bătrîni cu fețele simandicoase care mă intimidau. Cu dascălul de română mă întîlneam la librăria Bendit în care, printre rafturile cu cărți, se deschisese un salon literar. Un tînăr plin de distincție, cu păr lucios despărțit în creștet de cărare, ne întîmpina într-un costum maro. Era librarul. Profesorul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vacă iar cîteodată chiar bolovani la casa ce o plănuia feciorului mai mic care încă era elev. În cămașa sinilie din mînecile căreia ieșeau, ca niște vreascuri, brațele vînjoase, abia atunci bătrînul căpăta un aer de învățător. Avea mîini de dascăl vechi, care, în decursul anilor, înhățaseră mii de urechi și umpluseră cu note zeci de cataloage. Cu privirile sale spălăcite care trădau mai multă încăpățînare decît voință, mai multă răutate decît îngăduință și mai multă slugărnicie decît inteligență, bătrînul trudea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu note zeci de cataloage. Cu privirile sale spălăcite care trădau mai multă încăpățînare decît voință, mai multă răutate decît îngăduință și mai multă slugărnicie decît inteligență, bătrînul trudea cu îndîrjire. Cu ochii înfundați în obrazul ca o beșică, celălalt dascăl, pe nume Brînză, mă studia cu bonomie. Avea, ca toți cei fără ureche muzicală dar nevoiți să se facă ascultați, un glas străpungător. Lipsa aceasta de strunire în vorbă îi caracteriza dealtfel pe toți învățătorii din Dobrina. Spre deosebire de ei, mai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tine cu bastonul! Așadar, să aflați cum și ce s-a petrecut până să apăreți pe lume - mulți dintre voi În nefericite ceasuri -, pe aceste locuri. În semn de apreciere pentru munca mea, pentru calitățile mele de om și de dascăl, primăria mi-a făcut mie onoarea, Marin Foiște, să vă Îndrum pașii În tainele și ocolișurile poveștii acestui minunat sat, care este și cel mai vechi din cele cunoscute. Am citit nenumărate cărți, tratate groase de istorie, cultură și multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
oră ai tu, mă?” „Franceza.” „Și ce cauți aici?”„Am venit să vă spun că tovarășu’ profesor doarme și s-a pișat pe dumnealui.” N-a zis, „pe el”, ci „pe dumnealui” - ca să vezi ce Însemna pe atunci respectul pentru dascăl, purtătorul de lumină a cărții. Directorul l-a mustrat nițeluș pe elev la o ureche, mai mult de formă, și l-a asigurat că tovarășul profesor era bolnav și nici vorbă să fi făcut pe dumnealui: era de la medicamente. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu inimile ușoare, căci nu aveau treburi de făcut prin ogradă, iar la câmp - abia spre primăvară. Dordonică, după ce se convinsese la autogară că nu pleca nici o cursă, n-a vrut cu nici un chip să renunțe la misia lui de dascăl. A ieșit cu un tramvai la marginea orașului și s-a Înghesuit În remorca unui tractor, sub o prelată, lângă niște muncitori de la drumuri. Tractorul l-a dus până la vreo douăzeci de kilometri de Satul nostru cu Sfinți. Și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încep să se ascută și să devină de tot rele. Și izvorul lor este iarăși gura spurcată a netotului de Foiște. Se spune acuma prin sat că n-am izbutit nicidecum să intru la facultate - cei care mi-au fost dascăli ar putea lesne depune mărturie despre puținătatea minții mele, dar n-o fac, din respect pentru familia mea, tot de dascăli - și că eu doar pretind asta, ca să nu mă fac de râs În fața lumii. De fapt, eu aș arde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Se spune acuma prin sat că n-am izbutit nicidecum să intru la facultate - cei care mi-au fost dascăli ar putea lesne depune mărturie despre puținătatea minții mele, dar n-o fac, din respect pentru familia mea, tot de dascăli - și că eu doar pretind asta, ca să nu mă fac de râs În fața lumii. De fapt, eu aș arde gazul de pomană la oraș ori aș avea o slujbă atât de măruntă, că nici n-ar putea fi băgată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
laboratorului. Chiar În momentul În care pășește Înăuntru, lumina - În conformitate cu politica de atunci În domeniul economisirii energiei - se stinge și totul se scufundă În cea mai neagră beznă. Eleva scoate un țipăt de surpriză și de teamă. Glasul blând al dascălului o liniștește, Însă. El Îi cere mâna, ca s-o poată mai ușor conduce prin beznă, și o Înconjoară cu vorbe bune. Pe dibuite, ținându-se de mână, cei doi se apropie de impunătoarea catedră. Profesorul se oprește brusc, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-i caute pe șoldani Între cracii din spate și să vadă dacă au testicoaie. Astfel, era convins că avea o purtare demnă cu băieții care Îl iscodeau despre tainele creșterii științifice a iepurilor, adică, așa cum auzise de la Director, fostul său dascăl de biologie și de științe agricole și zootehnice, cuniculicultura. Trecu pârâul din adâncul Văii și avu grijă să nu se Înnămolească, apoi Începu să urce povârnișul celălalt. Ajunse În curtea din spate a cojocarului și intră. Câinaru cel tânăr - așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un fund de țară. Nici acolo nu făcuse mulți pureci, din pricina gurii sale păcătoase și a faptului că el chiar voia să-i Învețe carte pe acei năpăstuiți elevi, Însă nu se Împăca În sine cu gândul că mulți dintre dascăli veneau la școală mai mult ca să se odihnească, Îi puneau pe copii să copieze pe caiete lecțiile din manuale, numărau zilele rămase până la leafă, apoi plecau către treburile cu adevărat serioase: creșterea de orătănii, distilarea de rachiu, negoțul cu alimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păreri de rău, Durere și‐ ntristare. Te duci pe drum întunecat Prin satul plin de glod. Cu noi bocește‐ ntregul sat La ultimul prohod. În inimi când se‐ ngrămădesc Speranțele amare Din suflet ni se irosesc Simțirile bizare. Popa și dascălii rostesc Cântări de‐nmormântare Îngenunchiați îți dăruim Ultima sărutare. 136 Ai strâns în tine atâta dor Încât nu mai încape; Măcar acum lângă sicriu Ne ai pe toți aproape. Mama noastră Casandra (n.1898 - d.1982) Născută Chiriac din Tălpigeni
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lume‐a câștigat. școala, i‐a fost pădurea și boabele de grâu; Cântarea după păsări și apa din pârâu. Ea se ruga la soare, la ploaie, ca la zei, Iar vaca, boii, caii i se părea că‐s zmei. Ca dascăli i‐ au fost vântul și cerul, și pământul Ea nu știa să scrie, dar avea sfânt cuvântul Ce l‐a deprins la școala atotcuprinzătoare, Hrănind lumea cu lacrimi, cu lapte și sudoare. De zestre a primit o sapă, o furcă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]