5,260 matches
-
pana atunci. De la primele rânduri mă acaparase, fiindcă aveam strania senzație că eu și protagonistul ne cunoaștem de-o viață. Seara sau în ore, pe sub bănci, reluam interesanta discuție cu personajul acesta total ieșit din comun, ce era teribil de deștept și uneori părea să îmi citească gândurile. Eram fascinată și intrigată când personajul meu intra într-o casă nouă și zâmbea șăgalnic, plimbându-și privirile peste tot. Analiza fiecare detaliu și mi-l povestea cu lux de amănunte, foarte impresionat
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
astfel încât să ne poată înțelege. Da, șoricelul spune adevărul, noi îi putem ajuta pe oameni mult, dar și ei trebuie să ne prețuiască îndeajuns încât să ne descopere graiul! Morala, scumpă surioară, ai înțeles-o, desigur: „Șoarecele este cel mai deștept animal!” Dacă tu reușești să descifrezi tâlcul poveștii mele înseamnă că ești o fetiță înțeleaptă și, dacă ești înțeleaptă, deduc că de azi înainte trebuie să-ți spun... țapul Ed! O pernă țâșni înspre fratele meu poznaș. Dacă n-ai
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe Rahela, nu putea s-o iubească pe această pasăre singuratică, ciudată, care niciodată n-a crescut mai înaltă decât un băiețel de zece ani și a cărei piele avea culoarea ambrei întunecate. Bilha nu era frumoasă ca Rahela, nici deșteaptă ca Lea, nici isteață ca Zilpa. Ea era micuță, neagră și tăcută. Ada era exasperată de părul ei, care era creț ca spuma și nu se lăsa îmblânzit. În comparație cu celelalte două fetițe fără mamă, Bilha era neglijată la culme. Lăsată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și-mi înfundam nasul în coriandru. Rahela se lăuda că fusese prima care auzise povestea familiei lui Iacob. El era cel mai mic dintre cei doi gemeni, devenind astfel moștenitorul mamei. El era și cel mai drăguț, și cel mai deștept. Rebeca îi spusese bărbatului ei că Iacob era bolnav doar ca să-l mai țină încă un an la pieptul ei, după ce-l înțărcase pe fratele lui. Nașterea celor doi gemeni aproape o omorâse pe Rebeca, care sângerase atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
s-a întors spre Rahela și a întrebat-o: - Când o s-o faci? - Trebuie să așteptăm următoarea lună nouă, când toate femeile vin la noi, a zis Rahela. Laban e prea prost ca să bănuiască ceva, și oricum nici cel mai deștept dintre ei nu-și dă seama ce știm și ce facem noi între noi, dar e mai bine să fim atente. În continuare, surorile s-au purtat la fel cu Ruti, cel puțin aparent. Nu-i vorbeau și nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Beor se îmbătase foarte rău, într-un rând, un uliu a răpit un miel pe care Iacob îl însemnase pentru sacrificiu. Cel mai rău a fost când Laban a pierdut cei mai buni doi câini ai lui Iacob - cel mai deștept, unul dintre ei, iar celălalt, preferatul lui Iacob. Bătrânul a plecat într-o călătorie de câteva zile la Carchemish și, fără să spună, a luat cei doi câini ca să păzească o turmă atât de mică că și un copil ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Zidurile Salemului mă entuziasmau mai mult decât munții acoperiți cu ceață care îi intimidau pe Iacob și pe Zilpa și îi făceau să le aducă sacrificii. Mințile care făcuseră asemenea lucruri grandioase mă făceau și pe mine să mă simt deșteaptă, iar forța mușchilor care construiseră fortăreața mă făcea să mă simt și eu puternică. Nu-mi puteam lua ochii de la acele ziduri. De-abia așteptam să intru acolo, să văd piața templului, străzile înguste și casele îngrămădite. Știam câte ceva despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și când am cunoscut-o eu. De copil, căra apă pentru Ruddedit, care era originară din On, acolo unde preoții sunt faimoși ca magicieni și vindecători. Doamna o privea cu bunăvoință pe Meryt și, când a văzut că e fată deșteaptă, Ruddedit a trimis-o să învețe meserie de la o moașă bătrână de-a locului, o femeie cu niște degete nefiresc de lungi care le purta noroc mamelor. Meryt se făcuse femeie în toată firea în acea casă și, la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
spus Meryt, acum deja vrăjită de sunetul propriei voci și de atenția de care se bucura din partea copiilor ei. Acolo, femeile sunt deseori la fel de înalte ca bărbații egipteni. Iar Den-ne a noastră e pe cât de înaltă, pe atât de deșteaptă, pentru că vorbește deopotrivă limba din est și limba noastră. Și ea l-a născut pe Re-mose, scrib, moștenitorul lui Nakht-re, care va fi la un moment dat un om foarte puternic. Suntem norocoși s-o avem printre noi pe mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
slab ca fiul lui nou-născut. Când stăpânii lui au ajuns la Teba, i l-au vândut lui Po-ti-far, un om de la palat cu degete subțiri care trăia într-o casă mare la marginea orașului. Pentru că Stick era cu mult mai deștept decât stăpânul lui, a fost pus să se ocupe de grădină și apoi să supravegheze facerea vinului. Apoi, a fost pus deasupra tuturor servitorilor din casă, pentru că Po-ti-far îl iubea pe băiatul canaanit și-l folosea pentru propria plăcere. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
luat pentru evaluare, și atunci, în timp ce așteptam rezultatele, Vasököl a venit la mine și mi-a spus că, după cât sunt de palid, își dă seama că am făcut ceea ce trebuia, și să țin minte că așa-i viața, cel mai deștept cedează și, băgându-și mâna în buzunar, a scos ventilul și mi l-a pus în palmă și mi-a spus, ține, pune-l bine, te-ai străduit pentru el, și când l-am luat, mi s-a părut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
rătăcesc, așa cum a pățit-o el, pe vremuri, în junglă, chiar că n-ar fi bine, mama s-a ridicat pe jumătate din fotoliu, spunând că nu-i nevoie, să nu se obosească tovarășul ambasador, eu sunt băiat mare și deștept, n-o să deranjez, dar ambasadorul se ridicase deja în picioare, spunând că nu-i nici un deranj, îi cunoaște el bine pe copii, știe că nimic nu le e mai plictisitor și mai nesuferit decât să asculte vorbăria celor mari, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
-ul nostru, al celorlalți. Îmi iubesc slujba. Iubesc satisfacția de a găsi chichița dintr-un contract. Iubesc valul de adrenalină provocat de încheierea unei afaceri. Iubesc surescitarea negocierii și discuțiile în contradictoriu, și să fiu cea care are cea mai deșteaptă replică. Da, aș putea să spun că din când în când mă simt de parcă cineva mi-ar pune în spate greutăți din ce în ce mai mari. Ca niște blocuri de beton, unul peste celălalt. Și că trebuie să le țin să nu cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
De fapt, Melissa pare pe punctul de a vomita. Ați avut cea mai vagă cunoștință despre faptul că menajera dumneavoastră are un IQ de 158 ? E limpede că ziarista savurează din plin scena. E la limita genialității. Știam că e deșteaptă ! spune Eddie defensiv. Ne-am dat seama de asta ! Am vrut s-o ajutăm cu... Tace, cu un aer tâmp. Cu testul GCSE de engleză. — Și vă sunt foarte recunoscătoare ! intervin iute. Foarte. Eddie își tamponează fruntea cu un prosop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o albină... Nu trebuie decît să-mi amintesc că am un prieten - și, brusc, lucrurile nu mai par chiar atît de oribile. Sau, mă rog, cum a zis ea. Și nu e un prieten oarecare. Ci unul Înalt, frumos și deștept, pe care Marketing Week l-a numit „una dintre mințile cele mai strălucite din cercetarea de piață de azi“. Îmi beau În voie vodca, lăsînd gîndurile legate de Connor să mi se lăfăie În minte și să mă aline. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ridicînd vag din umeri. Azi m-am Întîlnit cu tipul cu frauda din Jersey. Tipul cu frauda din Jersey e un client de-al ei care e mereu acuzat de fraudă și face recurs și - din cauză că Lissy e incredibil de deșteaptă - scapă de fiecare dată. Acum e cu cătușe la mîini, iar peste o clipă Îl vezi Îmbrăcat la patru ace, În costum cusut de mînă și o invită să ia masa cu el la Ritz. — A vrut să-mi cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
scape ? Ar fi o mare lovitură dată feminismului. Nu zic asta, spune Lissy. Zic doar că eu nu așa m-aș răzbuna... ungîndu-l pe tip cu ulei de chili ! Și ce-ai face În loc de asta, mă rog, dacă ești așa deșteaptă ? spune Jemima, punîndu-și mîinile În șold. — OK, spune Lissy. Dacă ar fi să mă cobor atît de mult Încît să vreau să mă răzbun, lucru pe care nu l-aș face niciodată, fiindcă eu personal cred că ar fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
n-am. — De ce fusese În Scoția ? sare și Jemima. — Habar n-am. Se așterne tăcerea. — Hmm, spune Jemima cu condescendență. Nu prea e chiar cel mai penibil secret din lume, nu crezi ? Vreau să spun că există și scoțieni foarte deștepți. N-ai nimic altceva ? De exemplu... că are o meșă de păr pe piept ? — Meșă de păr pe piept ! Lissy pufnește sonor În rîs. Sau o perucă peste cheliuță! — Firește că nu poartă meșă de păr pe piept. Și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
se Întreba dacă pentru musulmani nu e un lucru neobișnuit să se Îndrăgostească. Dragostea pasionată constituia terenul lui de interes peren. Dar În Orientul Mijlociu persistă tradiția mariajelor prearanjate de părinți. - Totuși, Edna e mai tare decât orice piramidă familială. E deșteaptă foc și frumoasă foc. O studiase și pe Edna. Se preocupa mult de cuplurile studențești. Așa cum am spus, plănuisem să discutăm azi biografia pe care urma să o scriu, dar nu era o zi nimerită pentru detalii biografice. - Dacă stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o „soția mea dispărută”, și adăuga glumeț, „dar nici de apărut nu apărea vreodată la timp”. Cea de‑a doua soție a lui era fermecătoare - unii oameni aleg mai bine pe măsură ce Înaintează În vârstă. S‑a dovedit puternică, mărinimoasă și deșteaptă. O dată m‑a invitat la un dineu și el m‑a Întrebat la telefon, În stilul lui formal franțuzesc, dacă am ceva Împotrivă să mănânc Împreună cu „gens de couleur”. Invitata era o femeie superbă din Martinica - soția unui reputat istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
s-ascult? Ce s-ascult, mă? Tâmpenia asta, aiureala asta? BRUNO: Taci ș-ascultă! Actu-ntâi este esențial pentru fiecare dintre noi. Și ce dacă n-are sare și piper? N-ai decât să-i pui tu, dacă te crezi așa deștept. GRUBI: Sigur! MAJORDOMUL: Așa! VIZITATORUL (Acceptând.): Binee... Da’ cel puțin să fie mai scurt. BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Aici are dreptate. Prea o lungim. BRUNO: Unde-am rămas? GRUBI (Către culise.): Intrați cu toții! Hai! MAJORDOMUL: Ce faci? GRUBI: Lasă-i să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nu mi-a trecut prin cap că ar putea să prefere moartea. Eram în suficientă măsură un om de lume sau suficient de lipsit de imaginație - alegeți ce vă place - ca să cred că o fată așa de tânără, drăguță și deșteaptă va ști să-și facă viața agreabilă, indiferent unde ar arunca-o în clipa următoare soarta și politica. Și după cum i-am explicat și ei, nu putea s-o aștepte nimic mai rău decât deportarea. Nimic mai rău decât asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
și poate foarte bine, am zis eu. — Este ceva posibil, a spus el. — Te cred, l-am asigurat eu. — Cum fac ei lucrurile, acum totul e posibil dacă se apucă de ceva - fac rost de bani, de oamenii cei mai deștepți și se apucă de treabă. Fac un program trăsnet, a spus el. — Sunt cu totul de acord, am spus eu. — Uite, de exemplu, unele femei care o dată pe lună mai-mai să căpieze. Anumite chimicale o iau razna și femeia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
altora ca ei, otrăviți de opoziție, noul curs al evenimentelor l-a mai îmbărbătat. Șefii l-au promovat în munci mai de răspundere și deprinsese alte gusturi. Intrase în altă lume, mai cu ștaif, cu alte lozinci, cu prelucrări mai deștepte, dar care, s-a convins repede, respecta aceleași legi: halitul întruna de savarine la activiști și îndoparea cu lebăr la activiste, oriunde, oricând, cu oricine și oricum. Devenise specialist în vânarea de bâzdâc, cu atât mai mult cu cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nici nu știi după aia ce te mai așteaptă. Ține-o cu lozinca asta: dacă nu s-a dat la televizor și nici la radio n-am auzit, de unde să știu eu, la calapoadele mele...“ Chicoti, pocnind șmecherește din degete. - Deștept nea Trandafir. „Nu te omoară pă chestia asta, zicea. Da să nu semnezi nimic. Orice, da fără semnătură.“ V-ați prins? Nu țâțâie acu’ laminoru la tremurici din ăștia de-a semnat? C-a mai ieșit și ăia, care zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]