9,342 matches
-
felul acesta adevărații proprietari rămâneau în ruină, sărăcie și mizerie. Moralitatea unei astfel de justiții a fost preluată și de către domnii pământeni care, prin Ministerul de Culte s-au tot înfruptat de la proprietari până în anul 1843, când, în cazul marilor demnitari ai clerului, moștenirea s-a lăsat Departamentului bisericesc. Urmașul în scaunul episcopal de la Huși al lui Inochente, Iacob Stamate, instalat la 18 decembrie 1782, ajuns în casele Episcopiei și constatând starea jalnică în care fanariotul adusese biserica, a poruncit „să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
excursiile cu normaliștii, introduse de I. Popescu, Iacob Antonovici, care ca elev a participat și el la cea din 1882, făcută cu 80 de elevi, notează admirativ: „nu pot uita înfățoșarea măreață a lui Popescu, când se găsea înconjurat de demnitari străini, cum a fost la masa ce ni s-a dat la fabrica de hârtie de la Zărnești și la banchetul de la Brașov, unde erau mai mulți profesori, cum și deputați din Camera ungară, sași și ungurivorbind cu unul italienește, cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar comanda frontului, după cum vom vedea va fi încredințată domnitorului RomânieiCarol I n.n.): Țareviciul, marii duci Vladimir, Sergiu, Nicolae Nicolaevici, Nicolae și Sergiu Leuchtenberg, Alexandru Battenberg. Apoi pe lângă suitele strălucite ale Împăratului și ale principilor din familia împărătească se adăugau demnitarii cei mai înalți ai imperiului: cancelariul principe Gorciacoff, cu colaboratorii săi; baronul Iomini, consilier de stat Hamburger, generalul Ignatieff, cunoscutul diplomat, Miljutin, ministru de răzbel, contele Alderberg, ministrul casei imperiale, principele Cerkaski, d. de Melidoff, șeful cancelariei diplomatice militare. Intr-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Or, această Ambasadă, căreia Majestatea Sa Regele a binevoit a-i atribui o importanță deosebită, poate fi cu folos utilizată întru răspândirea tezelor noastre nu numai prin presa catolică universală, dar și prin relațiunile noastre cu înalții prelați și înalții demnitari străini ce vin în pelerinaj la Roma, cu personalitățile italiene cu care avem cele mai strânse relațiuni, precum și cele două Corpuri diplomatice acreditate pe lângă Sfântul Scaun și Quirinal, cu care suntem în contact permanent și prin mijlocirea cărora se poate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2.2. Rezistenții Aceștia sunt mult mai puțini în raport cu „colaboraționiștii”, practic numărul lor nu depășește 30 de persoane. în plus, dintre aceștia mulți au preferat să tacă, evitând confruntarea, și au ajuns în pușcării doar din cauza antecedentelor politice extraordinare: fuseseră demnitari ai regimurilor burgheze. Extrem de puțini au avut curajul să se opună consecvent și deschis. Mulți au preferat să se autoexileze - o soluție mai logică și mai prudentă, în contextul de atunci, decât protestul. Liderul de necontestat rămâne Gh. Brătianu - cel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cunosc mai întâi supravegherea și domiciliul obligatoriu (Gh. Brătianu, în special: 1947-1950), excluderile amintite, perchezițiile la domiciliu, pentru ca în 1950, în noaptea de 5/6 mai, să fie arestați și imediat încarcerați la Sighet: Gh. Brătianu (care nu fusese niciodată demnitar de stat), A. Lapedatu, I. Nistor, T. Sauciuc-Săveanu, V. Papacostea, V. Slăvescu, G. Fotino, S. Dragomir, I. Lupaș, C.C. Giurescu, Z. Pâclișanu (probabil singurul oponent al regimului între membrii Institutului de Istorie Națională din București; era și un redutabil ziarist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a primit, la cerere, pe ambasadorul român la Moscova, Ion Bucur, care a relatat conținutul cuvântării rostite de Nicolae Ceaușescu la posturile de radio și televiziune din seara zilei de 20 decembrie și a predat textul acesteia. La rândul său, demnitarul sovietic l-a informat pe ambasadorul român că „la 20 decembrie a.c., într-o discuție a lui N. Ceaușescu cu însărcinatul cu afaceri a.i. al URSS în RSR a fost exprimată surprinderea în legătură cu faptul că reprezentanții sovietici fac declarații în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interviu, ministrul sovietic de Externe se întreabă dacă partea sovietică a prevăzut evenimentele din România și dă un răspuns de natură să facă lumină în legătură cu rolul jucat de URSS în pregătirea acelor evenimente. „Pot să spun cu toată răspunderea - afirma demnitarul sovietic - că noi nu ne-am făcut nici un fel de iluzii în legătură cu caracterul regimului lui Ceaușescu, cu «popularitatea» acestuia. Era clar că un popor cu un înalt grad de cultură, civilizat, nu va accepta asemenea metode de conducere. Informațiile din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încercările noastre de a obține o versiune oficială prin București nu au dat rezultate” și că în cursul aceleiași zile va fi invitat la MAE al URSS ambasadorul român la Moscova pentru a obține din partea acestuia informații în legătură cu problema respectivă. Demnitarul sovietic este de părere că, în absența unei informări complete și obiective asupra evenimentelor din România, nu este necesar să se manifeste grabă în adoptarea unei declarații a Congresului. La 22 decembrie 1989, Congresul deputaților poporului al URSS a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în ianuarie 1967, copia a ajuns în țară, însă „guvernanții de la București nu s-au purtat întotdeauna elegant cu reprezentanții Vaticanului, nici după ce s-au făcut primii pași spre normalizare” - susține Cornel Burtică. „Am înțeles de la Emil Bodnăraș - continuă același demnitar comunist - , care coordona sectorul cultelor la acea vreme, că exista convingerea în sânul conducerii noastre că Vaticanul dispunea de cel mai perfecționat sistem de spionaj din lume și de intervenție în afacerile interne ale statelor. Pentru că, spunea Bodnăraș, avea oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
foarte important. Apărarea putea solicita, practic, doar clemență. Sistemul concentraționar românesc cuprindea la începutul deceniului cinci 75 de penitenciare și lagăre de muncă. Se conturase o specializare a locurilor de detenție. închisoarea de la Sighet a ajuns cunoscută ca fiind a „demnitarilor”, deoarece acolo au fost încarcerați preponderent foști prim-miniștri, miniștri, episcopi greco-catolici ș.a.m.d., în total 180 de persoane. Acolo au sfârșit personalități emblematice ale istoriei românești: Iuliu Maniu, C.I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu ș.a. închisoarea Aiud era destinată legionarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2002, p. 73. Silviu Brucan, Generația irosită. Memorii, Editurile Universul & Calistrat Hogaș, București, 1992, p. 73. Vezi și Aleksandr Stykalin, op.cit., p. 74. Pentru situația din interiorul PCUS, vezi volumul editat de G.V. Ivanova, Pensionarii puterii. Din amintirile unor foști demnitari sovietici, Editura Polirom, Iași, 1998. Chiar Molotov a recunoscut la un moment dat că „`n partid domnea un acord aproape general” cu privire la conținutul Raportului secret al lui Hrușciov de la Congresul al XX-lea. El și-a justificat tăcerea de atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Lista participanților activi ai complotului militar, care fac parte din organizația « Mișcarea de rezistență»”, realizat probabil la mijlocul anului 1946, nominaliza un mare număr de ofițeri superiori, mai ales generali și amirali, dar și pe unii ofițeri inferiori, precum și c`țiva demnitari civili, `n total 61 de persoane. `ntre acestea se aflau și cele menționate de A. Schmidt `n interogatoriul luat de sovietici la 22 martie 1945 (după toate aparențele, `n alcătuirea „listei” s-au utilizat din plin informațiile obținute `n urma
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n audiențele pe care le-a avut la regele Mihai pe 27 și 28 februarie 1945, `n prezența lui C. Vișoianu, ministrul român de Externe, și a lui D. Negel, mareșalul Palatului (Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, pp. 238-241). Același demnitar sovietic, aflat la București cu ocazia instalării guvernului Petru Groza, expedia la Moscova, pe 10 martie 1945, un memorandum cu aceleași observații (`n România și armistițiul cu Națiunile Unite, ed. cit., vol. II, pp. 257-268 (document de la ANIC, colecția microfilme
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Moldovei, Veniamin Costache spunea: “pentru Bucovina, Vodă Grigore Ghica al III-lea și-a jertfit viața, iar noi, pentru Basarabia nu facem măcar un protest.” Protestul lui Vodă Grigore Ghica făcut sultanului Abdul Hamid I, a fost neobișnuit pentru un demnitar fanariot, înscăunat de către Înalta Poartă. În protestul voievodului răzbate un strigăt dureros că “Moldova nu poate dăinui fără Suceava și Putna” incluse în 1775 în hotarele Imperiului Habsburgic. Protestul pentru Basarabia a fost până la urmă făcut, însă ceva mai târziu
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Facultățile de Medicină din București (1928) și Paris; medic radiolog la Spitalul Brâncovenesc și medic șef la Casa de Ajutor P.C.A. din București. Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (12.07.1941-24.06.1943). În calitate de fost demnitar în guvernul mareșalului Ion Antonescu a fost pus sub acuzare, judecat și condamnat în contumacie de Tribunalul Poporului la 17.05.1946 la temniță grea pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Până la decesul său s-a ascuns
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
funcție pentru simplul motiv că instituția este a statului și nu a familiei tale. Nu poți schimba legea pentru a ocupa o funcție de ministru,așa cum s-a întâmplat cu cea a educației naționale și nu poți lăsa locul tău de demnitar sau poziția publică fiului, fiicei, soției sau soțului. O regionalizare științific făcută și votul obligatoriu ar fi alte măsuri pozitive. Dimensiunile oligarhizării României sunt acum uriașe, iar potențialul său de acțiune și perfidia perpetuării este de asemenea mare. Oligarhia sărăcește
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rol de organism legiuitor, un tribunal suprem specializat în chestiunile penale, dar care asigura și controlul celorlalte organe ateniene. De asemenea, exista o Adunare a poporului 34, ca parte a sfatului celor 400, ce funcționa ca un parlament 35. Alți demnitari erau Arhonții 36, specializați în treburi financiare, Poletes 37, care se ocupau cu arendarea domeniilor statului, Naucrarii 38, care erau organe financiare, cei care strângeau impozitele. Specific epocii este dispariția aproape completă a modului de organizare gentilic, vechile instituții pierzându
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu și țara. Roșia Montană este un exemplu de manual al neputinței omului politic român de a fi serios și în slujba țării sale. Am auzit cu această ocazie cea mai nebunească declarație pe care putea să o facă un demnitar român, actualul ministru al mediului. ,,Dânsa" a spus că dacă Parlamentul României va aproba legea, atunci va da aviz de mediu pentru exploatarea de acolo. Se confundă în acest fel dezbaterea și posibilul vot parlamentar (imposibil, de altfel, în acest
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
impunem și celor puternici ne asigură protecția și atunci când suntem bogați, dar și când suntem săraci. Când votează o lege și cere aplicarea sa un legiuitor se gândește că într-o zi va fi un simplu cetățean și nu un demnitar.Suntem morali și din egoism sau poate în primul rând din egoism,deși Kant nu consideră gesturile făcute din interes ca fiind unele morale. Morala kantiană se situează dincolo de interes și egoism. Să luăm ca exemplu de discuție televiziunea. Multă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Discuțiile despre evoluția conceptului de suveranitate în contextul mai larg al globalizării, despre rolul care ar mai reveni statului național și despre hegemonie și suzeranitate în epoca modernă, nu sunt noi. Numai că un asemenea punct de vedere, al unui demnitar de un asemenea rang nu poate fi confundat cu prostia pe care o spune, pe internet, un adept al teoriei conspirației. Ministrul despre care vorbim amintește, ca alternativă, că o asemenea soluție este infinit mai favorabilă decât ieșirea în afara zonei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
parcurgerea acestor pagini, îți vei da seama, cititorule, că n-avem de-a face cu un descânt autobiografic. E aici multă informație obiectivă și prețioasă, dintr-o perioadă dificilă, pe drumul modernizării occidentale a României, fărâme din eforturile unui înalt demnitar dedicat, instruit și briliant, și chiar imaginea în epură ce-și așteaptă dezvoltările, a unui om de stat luminos și responsabil. Emil Hurezeanu București, aprilie 2008 Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Sute de interviuri, discursuri, conferințe academice. În doar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ceea ce înseamnă calitatea celui mai important om din Guvernul României, acest lucru este indiscutabil. Eu cred că așa trebuie să se procedeze, în general, într-o viață politică normală, într-o țară normală, într-o țară europeană, ori de câte ori un înalt demnitar numit în funcții de reprezentare sau în funcții de înaltă responsabilitate, de administrare a treburilor țării încalcă, cu sau fără știință, rigorile de comunicare sau rigorile de calitate ale activității sale. Cred și sper ca acest gest, ca și multe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ajuta pe acei cetățeni moldoveni care au nevoie de viză ca să intre în România. Problema vizelor nu este deloc necunoscută și sper că nimeni nu-mi va spune vreodată că ori de câte ori am fost eu în Republica Moldova sau orice alt mare demnitar român nu am pomenit de faptul că de la 1 ianuarie 2007 urmează ca vizele să fie impuse cetățenilor moldoveni. Acordul pe problema vizelor, pe care am reușit să-l facem după negocieri susținute cu autoritățile de resort din Republica Moldova, este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
John Reid, acum o săptămână. „Acest proces va fi gradual și vom urmări să stabilim echilibrul între nevoile economiei noastre și deficitul de mână de lucru calificată, pe de o parte, și protejarea serviciilor publice, pe de altă parte”, afirmă demnitarul britanic. Numărul românilor și bulgarilor calificați și cu experiență, autorizați să lucreze în Marea Britanie, va fi dictat de necesitățile economice. Muncitorii români și bulgari necalificați vor putea lucra în Regatul Unit cu permis de muncă în domenii specifice, neacoperite de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]