54,016 matches
-
Dacă bunul colectiv Q este caracterizat printr-o indivizibilitate la consum, electorul își va afișa refuzul de a plăti, sperînd însă că alții vor accepta să o facă, pentru a profita și el pe cale de consecință. Modelul schimbului voluntar ne demonstrează finalmente că, dacă trebuie introdusă piața în economia publică, este mai simplu să o faci tarifînd folosirea bunurilor și serviciilor colective. Asimilarea alegerii publice cu o piață este irealistă. Altminteri, există riscul să observăm efectele perverse ce fac ca piața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în lături de la măsuri brutale, cum o arată decizia sa unilaterală de a suspenda convertibilitatea în aur a monedei sale, pe 15 august 1971. Dar de la amplasa microfoane spion în sediul partidului advers la a nega faptele, deși acestea erau demonstrate evident, înseamnă să faci pasul de la realism la cinism. Acesta din urmă îndeamnă la acte contrare moralei și valorilor sociale. Dintr-un anumit punct de vedere, noțiunea de "pasager clandestin" și analiza critică a școlii Public Choice ar putea conduce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Mussolini, de pildă, nu erau lipsiți de charismă. 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective Economia bunăstării se preocupă de identificarea condițiilor în care se poate asigura maximum de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor (efecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
repartiția "bu-nă", exceptînd un criteriu obiectiv de dreptate. Optimul social fiind, deci, indefinibil a priori, s-ar dori căutarea procedurilor democratice de decizie care să reușească agregarea preferințelor indivizilor, pentru a deduce din ele alegerile colective. Dar teoria alegerilor publice demonstrează faptul că nici o procedură democratică nu poate garanta alegeri eficace, stabile și coerente. Teoria economică pură nu are, prin urmare, de oferit recomandări simple și sistematice pentru a ghida alegerile publice. 4.2.1. Deficiențele pieței Există deficiențe ale pieței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reținem pe cea a lui John Harsatiyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma F.B.S., asemănătoare cu cea propusă de Bergson și Samuelson. În ce privește conținutul precis al F.B.S., adică indicii reținuți pentru evaluarea satisfacțiilor individuale, reținem teorema esențială demonstrată în mod independent (în 1976) de M.C. Kemp și Y.K. Ng, pe de o parte, și R.P. Parks, pe de alta. Acești autori arată că argumentele funcției W trebuie să fie sau utilități cardinale (și nu ordinale) ale indivizilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
avute în vedere. În acest caz, într-adevăr, o putere exorbitantă este conferită celor care definesc numărul de chestiuni puse sau supuse alegerii și maniera de a le pune. 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow Arrow demonstrează că nu există nici o regulă de alegere colectivă care să respecte simultan ansamblul celor cinci condiții de mai sus. Altfel spus, nu există posibilitatea de a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea de expresie, care să evite alegerile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
restului societății. Este vorba de o condiție de libertate minimală. Concret, aceasta înseamnă că fiecare poate decide în chestiuni precum modul de locuit, de a se hrăni, de a-și petrece vacanțele etc., colectivitatea neputîndu-i impune o alegere diferită. Sen demonstrează că nici o procedură de decizie colectivă ce respectă cele patru condiții nu permite asigurarea alegerilor colective nonciclice. Consecința practică a acestor teoreme ale imposibilității este următoarea: alegeri publice coerente și eficace nu pot fi deduse direct din agregarea preferințelor individuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
actele de credință privind efectele benefice ale concurenței, sau privind necesitatea unei binevenite tutele publice. În toate cazurile, problema va fi de a găsi mijlocul de a incita actorii să-și dezvăluie preferințele și capacitățile. Este ceea ce se străduiește să demonstreze de vreo 20 de ani teoria incitațiilor (W. Vickrey și L. Mirles premiul Nobel în 1996, dar și J. J. Laffont și J. Tirole). În sectorul public, ca și în sectorul privat, între-barea e cum evităm rentele de situație și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dacă nu ca politică specială, problema care se pune este de a găsi instrumentarul adecvat și bine adaptat diferitelor situații specifice. Dirijiștii pledează pentru o intervenție activă și durabilă a Statului, cu instrumentele politicii sale economice. Dar experiența dezvoltării regionale demonstrează faptul că cel mai eficace este un mix de politici, care să îmbine instrumentele statale cu mecanismele pieței, Mai toate argumentele vin în sprijinul acestei abordări mixte: decizii publice care să nu se substituie, ci să completeze mecanismele pieței. La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
selecție, ea elimină cîțiva solicitanți potențiali, care-și fac singuri tot felul de lucrări de electricitate la domiciliu, cu consecințele pe care ni le putem imagina în termeni de incendii sau de scurtcircuite. Într-un mod mai sistematic, Stigler a demonstrat, în mai multe studii, mai ales comparînd costurile de producție din diferite societăți producătoare de electricitate, că reglementarea poate constitui un mijloc de a cîștiga o rentă de situație. S Peltzman a prelungit și sistematizat lucrările lui Stigler, arătînd că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dar criza a devenit una profundă, afectind sistemul productiv și tinzînd să distrugă țesătura industrială a economiei, în profitul unei economii virtuale evaluate în performanțe sau contraperformanțe financiare. În concluzie, vedem că soluțiile pur cantitative ale problemelor economice și-au demonstrat limitele. O teorie economică trebuie să-și definească în mod clar fundamentele filosofice și religioase, deoarece comportamentele economice ale agenților nu pot fi explicate doar prin aspecte de natură cantitativă. 6.4. Statul și globalizarea Economia este definită de unii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tot ceea ce decurge pe cale de consecință. Astfel, se poate spune că data de 11 septembrie 2001 marchează, cel puțin din punct de vedere economic, sfîrșitul postmodernității. Atacurile teroriste din S.U.A. au scos în evidență printre altele și naționalismul poporului american, demonstrînd faptul că statul național nu este o structură depășită. Mai mult, hegemonia S.U.A. a fost afectată, lumea părînd să devină din nou multipolară. Un singur lucru e cert, deocamdată: nimic nu va mai fi cum a fost pînă la data
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
altă parte, cu străinii care locuiesc pe teritoriul național respectiv. Pentru a realiza toate acestea este necesară mobilizarea referințelor istorice și "comunitatea de vise" despre care vorbea Malraux. Una peste alta, o națiune nu se realizează prin decret, cum o demonstrează multe țări africane sau arabe, inventate de foștii coloniști; dar, în același timp, ea nu se limitează la propria-i comemorare și la cîteva personaje ilustre. Ea este purtătoarea unui proiect, asupra căruia economiștii au un punct de vedere interesant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reprezentate prin faptul că fiecare individ poate să țină seama și de situația celorlalți. Este ca într-o mare familie, unde părinții nu se comportă cu copiii doar ca și cu o forță de muncă prezentă sau viitoare. S-a demonstrat de pildă faptul că nivelul investițiilor nu ar fi la fel de ridicat, dacă nu ar fi dreptul de moștenire a lor de către urmași. O anumită formă de altruism există deci și analiza economică nu o ignoră. Lucrurile se petrec la fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Și asta numai dacă nu se vor molipsi și ele de modul marțial în care, vreme îndelungată, s-a încercat păstrarea unor virtuți tot mai rare. (Deja câteva tinere au cerut să ia parte la război, încercând, în fața cavalerilor, să demonstreze cu sabia și cu arcul, bine mânuite, că nu sunt cu nimic mai prejos decât bărbații.) Dar, după cum se vede, povestesc mai mult despre viața altora și nici despre a lor nu știu cu adevărat o seamă de lucruri. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
sunt cele inspirate din poezia populară, "Doinele". Al doilea grup de poezii, "Lăcrămioare", apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, Lăcrămioarele demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace. Ciclurile de poezii intitulate "Suvenire" (1853) și "Margăritarele" (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
că anul acesta se vor lua în considerare și străzile mici, din cartiere, nu doar marile bulevarde. „Am fost și suntem în continuare pregătiți. Sper ca și anul acesta să fim tot atât de bine, chiar și mai bine, pentru că s-a demonstrat că se poate.”, a declarat Oprescu, citat de Mediafax. Primarul general al Capitalei a dat exemplu situația de anul trecut când „s-a circulat și în cele mai grele zile în care a viscolit”, precizând totodată că dorește ca lucrurile
Sorin Oprescu: „Suntem pregătiți de iarnă” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80701_a_82026]
-
aeronautic pe plan mondial. Reprezentanții României vor concura cu 100 de echipe de la universități de prestigiu din SUA, Europa, India, China și Asia de Est. În cadrul concursului, desfășurat pe o perioadă de opt luni, studenții români vor proiecta, fabrica și demonstra calitățile de zbor ale unei aeronave fără pilot, cu motor electric, radio-comandat. Avionul trebuie să decoleze pe o lungime de zece metri și să efectueze cât mai multe ture de pistă în patru minute. Echipa coordonată de Conf. Dr. Ing.
Studenții de la Aeronave din UPB, într-o competiție de elită în SUA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80729_a_82054]
-
fi Erzberg (Austria), Lewarde (Franța), Waihi (Noua Zeelandă), localități miniere care au zeci de mii de turiști pe an, datorită investițiilor private, din proiecte miniere. Dorim ca și Roșia Montană să se alăture acestui grup de localități de elită și am demonstrat, prin ceea ce am făcut și facem, că ne respectăm angajamentele”, adaugă Adrian Gligor. Activitățile de restaurare au și o importantă componentă socială și economică, pentru că sute de localnici au lucrat și lucrează pentru a readuce la viață aceste clădiri, sub
Roșia Montană, restaurată după modelul Erzberg, Austria by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/78497_a_79822]
-
Andrei Moisoiu (Google) După mai mulți ani în care i s-a cerut insistent să mai facă odată șpagatul în direct, Mircea Badea a cedat presiunilor. Invitat la Sinteza Zilei, Mircea Badea a demonstrat că încă mai poate să facă șpagatul. Demonstrația nu a fost făcută pe două scaune, însă Mircea început cu o mișcare de break-dance și a terminat în sfoară.
Mircea Badea a făcut șpagatul în direct - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78534_a_79859]
-
cînd ar fi prima, singura și, pe firul logic, ultima. Peisajul s-a colorat frumos. Cred că asta îi și obligă pe creatori la adîncimi, la o altfel de concurență. Aceea care nu se naște din nevoia, păguboasă, de a demonstra cu orice chip că exiști în aria culturii. Am văzut cîteva spectacole de teatru în afara premierelor oficiale, festivalurilor sau mai știu eu a ce. Și în poduri sau pivnițe, în cochete săli studio, actori tineri sau nu joacă teatru cu
După douăzeci de ani. Varianta feminină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7855_a_9180]
-
arestării preventive a directorului Antena 1, Sorin Alexandrescu, care pare trasă la indigo după cea a lui Dan Diaconescu. În opinia jurnalistului, "acest plagiat ordinar, în actul de justiție, aruncă România complet în afara democrației". Acest plagiat aduce nulitatea actului judecat, demonstrează oricărui om că acest caz este o făcătură, că arestarea pentru 29 de zile a lui Sorin Alexandrescu este pe baza unui act copiat de la alt condamnat, lucru absolut imposibil în justiție. Nu sunt niciodată doi acuzați la fel și
Ce spune Radu Tudor despre arestarea "copy-paste" a lui Alexandrescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78641_a_79966]
-
puțin de un an de la ajungerea la Inspecția Judiciară, deși nu avea nici 10 ani vechime că magistrat, Ioana Bogdan a devenit conducătorul acestei instituții. În timpul mandatul său, atât ca inspector simplu, cât și ca șef al inspecției, Bogdan a demonstrat că a înțeles perfect rolul său: niciun magistrat nu trebuie sancționat, scrie . Într-un raport întocmit de Direcția pentru Afaceri Europene a CSM, din iulie 2007, pe vremea când Ioana Bogdan conducea Inspecția, se menționa că, din cele 2.500
Cine este judecătorul Ioana Bogdan a cărei recuzare este cerută de Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78665_a_79990]
-
pe procurori, atunci când a spus că singura cale prin care ar fi putut influența membri de partid, Agenția Dosarului Statului și pe cei din ICA ”era prin telepatie”. În realitate, Dan Voiculescu folosea un citat din rechizitoriul procurorilor DNA, care demonstra, e drept, că tot dosarul este alcătuit pe supoziții și că nu există dovezi, ci doar presupuneri. La pagina 165 din rechizitoriu, procurorii DNA scriu negru pe alb: "Toți cei implicați (...) au acționat în interesul Grivco S.A. din considerente telepatice
Voiculescu i-a umilit pe procurori cu un citat din referatul acestora. Fraza cheie aruncă în aer dosarul TelepatICA by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/78717_a_80042]
-
Jumps, Ana-Maria a început în forță exercițiile la sală. “Este a treia oară când mă urc pe așa ceva. Am mai exersat asta la niște filmări”, a spus Ana-Maria. Simpatică vedeta a făcut exerciții pentru picioare, abdomen și brațe și a demonstrat că se pricepe la Kangoo Jumps, box și exerciții cu mingea. “Mi se pare foarte funny. Zici că sunt broscuța!”, a glumit simpatică colega a lui Liviu Vârciu de la emisiunea "Roată norocului".
Ana-Maria Barnoschi, la sală: “Zici că sunt broscuță!” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78708_a_80033]