3,978 matches
-
masivelor: Purcărețu, Bunești, Piscupia, se pune și mai clar în evidență prin ivirea în anticlinalul care taie valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. Spre sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale și sinclinale unde s-au dezvoltat depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) în rocile moi. În această parte șirul depresiunilor este închis de dâmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adânc tăiate și despărțite în segmente de văile numeroaselor râuri (Bistrița, Otăsău, Olănesti), coborâte aproape paralel de pe versantul sudic al
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
ivirea în anticlinalul care taie valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. Spre sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale și sinclinale unde s-au dezvoltat depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) în rocile moi. În această parte șirul depresiunilor este închis de dâmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adânc tăiate și despărțite în segmente de văile numeroaselor râuri (Bistrița, Otăsău, Olănesti), coborâte aproape paralel de pe versantul sudic al Munților Căpățânii. În ceea ce privește latura sudică a Sucarpaților Vâlcii aceasta este alcătuită din
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
culoarul Oltului se lărgește treptat, terasele căpătând o desfășurare mare astfel acest culoar capăta un aspect de culoar depresionar. Prin amenajările hidrotehnice lunca și terasele inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile și de stadiul de evoluție, depresiunile sunt acelea care prin rolul jucat definesc particularitățile geografice- fizice, economice- umane, al întregului ținut deluros subcarpatic. În funcție de trăsăturile lor morfologice locale s-a desfășurat modelarea tuturor dealurilor din jur și în cuprinsul lor s-au păstrat urmele schimbărilor petrecute
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
al Oltului care face posibil insinuarea izotermei de 100C (caracteristică celei mai mari părți a Câmpiei Române) până la nord de Râmnicu Vâlcea. Expunerea către sud și adăpostul oferit de către munți conduce la încălziri mai ridicate decât în celelalte regiuni în depresiunile dintre dealuri. În general, se observă o creștere a maximelor absolute în raport cu scăderea altitudinii reliefului și cu particularitățile locale ale acestuia, astfel avem 380C la Călimănești, 370C la Govora și 39,90C la Râmnicu Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea temperatura medie
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
aval de confluența Oltului cu Olăneștiul, în raza orașului Râmnicu Vâlcea, a fost dat în folosință în anul 1977, lacul are o suprafață de 147 ha și un volum de 10,9 mil m3 de apă; • Călimănești - este amplasat în depresiunea Jiblea și a fost dat în folosință din anul 1981, lacul are o suprafață de 84 ha și un volum de apă estimat la 4,6 mil m3 de apă; Solurile În funcție de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
transformate în terenuri cultivabile, în pajiști, dar și în păstrarea ca izlazuri și pășuni. Cu excepția dealurilor mai joase dintre pârâul Govora și Olt și a celor din porțiunea Genuneni- Govora, acoperite cu păduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului și depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al pădurilor în amestec de fag . La est de Olt limita acestor păduri rămâne ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate între Topolog și Olt sunt acoperite cu stejărete, la fel ca și
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
ceea ce odinioară constituia codri bătrâni și greu de pătruns, sunt pădurile de gorun (Quercus petraea, Quercus falechampii, Quercus polycarpa), cum sunt cele din dealurile de la vest și nord-vest de Râmnicu Vâlcea. La poalele munților unde există acel renumit adăpost din depresiunile supcarpatice, se resimnte o nuanță climatică deosebită care a fost interpretată ca reprezentând o influență submediteraneeană. Aici vegetează în condiții foarte bune unele specii iubitoare de căldură. În depresiunile de sub munte și dintre dealuri trăiește în condiții excelente nucul, dar
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Râmnicu Vâlcea. La poalele munților unde există acel renumit adăpost din depresiunile supcarpatice, se resimnte o nuanță climatică deosebită care a fost interpretată ca reprezentând o influență submediteraneeană. Aici vegetează în condiții foarte bune unele specii iubitoare de căldură. În depresiunile de sub munte și dintre dealuri trăiește în condiții excelente nucul, dar a fost semnalat și castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, în adăpostul Coziei. În pădurile de sub munte cea mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Vâlcii) conservă un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastină mezooligotrofă- mușchiul de turbă și relictul glaciar Drosera rotundifolia). "Rezervația Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara" cu o suprafață de 10,5 ha. Este situată în comuna Slătioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale, conglomerate
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Ileana Pătru (2005), "Geografia fizică a României, vol. I și II", Editura Universitară, București 3. Mihaela Dinu (1999), "Subcarpații dintre Topolog și Bistrița Vâlcii - Studiul proceselor actuale de modelare a versantilor", Editura Academiei Române, București 4. Tufescu, V. (1966), "Subcarpații și depresiunile marginale ale Transilvaniei", Editura Științifică, București 5. Ujvari, I. (1971), "Geografia apelor României", Editura Științifică, București 6. *** (1962), "Clima României, Vol. I", Editura Academiei, București
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara și o zonă nordică de care țin cuvetele de Drajna și Slănic. Comuna Vărbilău se înscrie, prin așezare și prin caracteristicile morfografice și morfometrice, în tipul specific de relief al Subcarpaților Curburii, dominați de alternanța dealurilor și depresiunilor, a culoarelor de vale, a martorilor de eroziune, precum și larga dezvoltare spațială a proceselor actuale. Urmărită în dezvoltarea ei, morfologia regiunii subcarpatice din cadrul comunei Vărbilău, poartă amprenta îndeosebi a agentului fluviatil a cărei forme rezultate au servit drept câmp de
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
sectorul central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune tectono-erozivă, la nord aflându-se culmea Pleașa-Posada care o separă de depresiunea Podu Dâmboviței. Între ele
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune tectono-erozivă, la nord aflându-se culmea Pleașa-Posada care o separă de depresiunea Podu Dâmboviței. Între ele se află cheile mari ale Dâmboviței, care sunt cele mai lungi de pe cursul
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune tectono-erozivă, la nord aflându-se culmea Pleașa-Posada care o separă de depresiunea Podu Dâmboviței. Între ele se află cheile mari ale Dâmboviței, care sunt cele mai lungi de pe cursul acesteia.
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune tectono-erozivă, la nord aflându-se culmea Pleașa-Posada care o separă de depresiunea Podu Dâmboviței. Între ele se află cheile mari ale Dâmboviței, care sunt cele mai lungi de pe cursul acesteia.
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
(sau căldare glaciară) este un termen din geologie și definește o depresiune circulară aflată în regiunile înalte ale munților, care a fost formată prin eroziune sau prin acțiunea unui ghețar. În cadrul unei văi glaciare, căldarea glaciară reprezintă nucleul ei de formare și treapta ei cea mai înaltă, fiind o formă de relief
Circ glaciar () [Corola-website/Science/313687_a_315016]
-
exterioară a membranei. Principiul de funcționare Aerul din butelie pătrunde în camera etanșă a detentorului prin intermediul unui clapet cu resort tarat, acționat de o membrană prin intermediul unui sistem de pârghii. Apăsarea asupra membranei, exercitată de presiunea hidrostatică ambiantă, sau de depresiunea creată în camera etanșă pe timpul inspirației, acționează, prin intermediul sistemului de pârghii, asupra clapetului, provocând admisia aerului respirator. Aerul respirator, destins în aval de clapet, este îndreptat spre o duză dirijată spre axul racordului de inspirație, care creează o depresiune asupra
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
de depresiunea creată în camera etanșă pe timpul inspirației, acționează, prin intermediul sistemului de pârghii, asupra clapetului, provocând admisia aerului respirator. Aerul respirator, destins în aval de clapet, este îndreptat spre o duză dirijată spre axul racordului de inspirație, care creează o depresiune asupra membranei (efect Venturi), diminuând astfel efortul inspirator. Racordul de expirație are la un capăt o supapă unisens de tip „cioc de rață“, din cauciuc, amplasată la partea superioară a membranei pentru a se evita gradientul de presiune dintre partea
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
aval. Este prevăzut în interior cu o membrană din cauciuc la care una din fețe se află în contact cu presiunea mediului acvatic exterior. Principiul de funcționare La inspirația scafandrului prin muștiuc, pe cealaltă față a membranei se creează o depresiune care permite ca sub acțiunea presiunii apei din exterior să se producă o deformare a membranei către interior, prin aceasta acționându-se asupra levierului. Acesta va deplasa clapetul deschizându-se astfel accesul aerului din circuitul de joasă presiune către scafandru
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
ai detentoarelor în legătură cu asigurarea nivelului de confort respirator, este nevoie de un stand de probe. Principiul general de funcționare al unui astfel de stand constă în existența posibilății de a exercita în mod artificial pe detentor o aspirație, măsurându-se depresiunea aplicată în camera etanșă și debitul de gaze obținut. Testul se poate face și într-o barocameră, mărindu-se presiunea ambiantă, determinându-se astfel funcționarea detentorului la diferite adâncimi. Pe baza acestor determinări, se trasează curba debitului de gaze funcție de
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
aplicată în camera etanșă și debitul de gaze obținut. Testul se poate face și într-o barocameră, mărindu-se presiunea ambiantă, determinându-se astfel funcționarea detentorului la diferite adâncimi. Pe baza acestor determinări, se trasează curba debitului de gaze funcție de depresiunea din camera etanșă a detentorului, pe timpul inspirației. Această curbă permite caracterizarea detentorului și aprecierea rezistenței acestuia la inspirație. În Uniunea Europeană, determinarea parametrilor minimi de confort respirator pe care trebuie să-i îndeplinească un detentor, este reglementată prin standardul EN250:2000
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]