6,256 matches
-
of Noun Phrases, Cambridge, Cambridge University Press. 27 R. Aranovich, "The Semantics of auxiliary selection in Old Spanish", Studies in Language, 27, 1, p. 1−37. 28 A. Mendikoetxea, "Construcciones inacusativas y pasivas", în: I. Bosque, V. Demonte (eds.), Gramática descriptiva de la lengua española, vol. II, Madrid, Espasa Calpe, p. 1574−1629. 29 Belletti (1988), între alții, susține că numele "nude" din italiană și din spaniolă au caz partititiv/inerent (apud Mackenzie 2006: 13). 30 A. Alsina, "The Role of Argument
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prezenta modificări notabile în raport cu al doilea și devenea astfel necesar să se ajungă la o convergență cu vechile "norme" ale O.M.S. DSM III-R a fost tradus în limbile franceză, italiană și spaniolă. Acest manual se prezintă ca un "a-teorism descriptiv sistematic". Ca un clasament de date ale realității, fără nici un parti pris teoretic. Mergînd pînă la a admite că acest "a-teorism descriptiv" ar fi posibil (se va spune că există de asemenea codexuri, iar dicționarele nu sînt "orientate" a priori
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
DSM III-R a fost tradus în limbile franceză, italiană și spaniolă. Acest manual se prezintă ca un "a-teorism descriptiv sistematic". Ca un clasament de date ale realității, fără nici un parti pris teoretic. Mergînd pînă la a admite că acest "a-teorism descriptiv" ar fi posibil (se va spune că există de asemenea codexuri, iar dicționarele nu sînt "orientate" a priori), rămîn mai multe întrebări privitoare la "arborii" de decizie recomandați de manual, în aplicarea categoriilor definite în prealabil. Acești arbori sînt construiți
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
schimbare nu funcționează, deci, decît prin discontinuitate: ea este bruscă, neașteptată, ilogică, non-deductivă, ca toate marile viziuni voluntare, cele care creează noile contexte 71. Toate acestea sînt foarte diferite de sistemul clasic, chiar în metafora sa organică, în mod esențial descriptivă, care nu ajungea la acțiune, încă și mai puțin la subiectul activ, la actorii schimbării. Acest will și acest self rămîn la orizont drept concepte de stabilit. Watzlawick, în cartea sa umoristică, face adesea referință la acest aspect. Prescrierea de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
învăluie teoria autopoiezei 83. Dacă două specii izomorfe nu pot fi deosebite, se poate, pentru a-l ocoli pe Ashby, construi un domeniu izomorf celui al endomorfismelor sale. "Atunci elementele domeniului, reprezentînd operanzii săi, vor fi situate la același nivel descriptiv ca aplicațiile domeniului în el însuși, care conservă structura sa reprezentînd operatorii și procesele. Operatorii și operanzii au devenit de nedistins"84. Nu ar mai exista realitate obiectivă? Am fi oare în plin solipsism? La această întrebare, F. Varela răspunde
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
à priori. Conjugînd deci cele două aspecte rațiune și dorință industriașii gîndesc să dubleze capacitatea de a convinge. În acest scop clientul este prezentat ca țintă, obiectul ca sursă, și între cele două se țese dubla linie a unei argumentări descriptive și a unei imagini dorite. Eminamente raționalist, acest dispozitiv scoate la iveală schema reprezentativă: părțile dispozitivului sînt exterioare una alteia și se articulează ca părți ale unei mașini. Ele unesc în ansamblu mecanismele care au fiecare funcția lor și se
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în compania a doi cognitiviști, printre mulți alții, care sînt destul de semnificativi: Pylischyn și Fodor. Arhitectura lui Pylischyn: Acest autor 140 începe prin a afirma științificitatea unei metode care ia drept model fizica. Ca și fizica, știința cognitivă va fi descriptivă, refuzînd să vadă în cogniție acțiunea unei puteri misterioase, ca sufletul sau conștiința. Aceste entități ar trebui eliminate, căci ele împiedică tratarea serioasă a problemei. Dacă a cunoaște ceea ce se cunoaște este o "operație" care pune în joc factori biologici
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și cazuri deviante. Un studiu asupra unei singure țări ar putea deveni, retrospectiv, cu adevărat comparat dacă este reprodus în una sau mai multe alte țări, și dacă această reproducere se concentrează asupra relațiilor dintre variabile, nefiind limitată la date descriptive. Cei mai mulți comparatiști fac o distincție clară între datele descriptive și reproducerea relațiilor 12. Ce înseamnă cuvântul "reproducere"? În științele exacte, înseamnă repetarea întocmai a modelului de cercetare și a experimentelor folosite în alt caz, pentru a evalua dacă se ajunge
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ar putea deveni, retrospectiv, cu adevărat comparat dacă este reprodus în una sau mai multe alte țări, și dacă această reproducere se concentrează asupra relațiilor dintre variabile, nefiind limitată la date descriptive. Cei mai mulți comparatiști fac o distincție clară între datele descriptive și reproducerea relațiilor 12. Ce înseamnă cuvântul "reproducere"? În științele exacte, înseamnă repetarea întocmai a modelului de cercetare și a experimentelor folosite în alt caz, pentru a evalua dacă se ajunge la aceleași concluzii. În științele sociale, un studiu de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
opinii, soluții etc.) * Caracterul științific și practic-aplicativ * Corelații intra- si interdisciplinare * Corelația conținutului cu strategia didactica și cu tipul de interactiune - Corelația dintre gradul de complexitate al conținutului și tipul de interactiune profesor - elev - Corelația dintre caracterul dominant al conținutului (descriptiv, teoretic, experimental) și strategia didactica - Corelația modului de abordare logică a conținutului (inductiva, deductiva, analogica etc.) cu strategia didactica - Legătură dintre caracterul cel mai probabil al activita- tilor cognitive (reproductiv, investigativ, reproductiv-investigativ etc.) și strategia didactica - Corelația dintre noutatea conținutului
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
control extern pun în evidenta erori sistematice, se vor efectua analize de arbitraj. Modul de prelucrare și de interpretare a rezultatelor analizelor de control este redat în anexa nr. 2. Articolul 72 Fiecare proba va fi documentată grafic, numeric și descriptiv. Articolul 73 În anexa nr. 2 se prezintă indicații metodologice privind probarea chimica și fizico-mecanică a zăcămintelor de substanțe minerale utile solide. Articolul 74 Probarea tehnica are ca scop determinarea proprietăților substanței minerale utile și ale rocilor înconjurătoare, care influențează
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
1. Se consideră corecte rezultatele analizelor date de laboratorul corespunzător coeficientului de corecție cu valoarea intermediară, adică: ... ● dacă f(e) f(a) ● dacă 1 f(a) ● dacă 1 f(e) 7. Documentarea probării Fiecare probă trebuie documentată grafic, cifric și descriptiv în așa fel încât să se poată verifica rezultatele sale și reconstitui modul de desfășurare în spațiu și timp a fiecărui proces legat de probare, chiar și în absenta personalului muncitor care a contribuit la realizarea recoltării, prelucrării, analizării și
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
N-or fi de raze plini / Tu mă privește liniștit / Cu stinsele lumini! apropiate de pietre, Sfinte Petre, tac! în metafore naționale Rusia o fi avînd hotar cu Dumnezeu, dar în partea cu Eminescu! păcat de literatură, cu geografia ei descriptivă, nu și speculativă, meșteșug irosit în hipercodificare! iar insuficiența celorlalte, în caracterul lor literar, ora 2,45 coborîtă din natură în cultură, din excesul din om pentru om și din extrapolarea lui, mediul înconjurător, sala de așteptare a fost poiană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care le stăteau la dispoziție și studiind concret tematicile care li se păreau mai semnificative. În afară de acestea, nici unul dintre ei nu a știut vreodată și nici măcar nu a vrut admițînd că ar fi posibil să facă distincția clară între momentul descriptiv și cel prescriptiv, între fapte și valori. Totuși, din reflecțiile lor se pot deduce pînă astăzi problematicile mai importante ale disciplinei și se pot extrage din ele primele soluții, cele clasice. Ca urmare a acestui motiv fundamental, aproape orice tentativă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acordată variabilelor formale, instituțiilor, normelor și procedurilor și, în același timp, o neglijare a funcționării reale a sistemelor politice, a interacțiunilor între structuri, pro-cese și transformări. Făcînd abstracție de cîteva excepții, știința poli-tică din anii '50 era, așadar, fundamental eurocentrică, descriptivă și formalistă. Dacă Easton se îndrepta în direcția comportamentismului pentru a orienta știința politică pe drumul teoretizării și al științificității, Almond și Powell [1966] își propun să urmeze direcția politicii comparate și a dezvoltării politice. Răspunsul la expansiunea în cîmpul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
scena politică a unor noi state, situate în afara sferei tradiționale de interes și de influență a culturii occidentale, a creat mari probleme analitice, impunînd și făcînd posibilă totodată elaborarea unei paradigme mai puțin etnocentrice, mai puțin formaliste și mai puțin descriptive. Dar, firește, ceea ce este posibil nu ajunge să fie imediat și pus în practică. Și, pentru a înțelege mai bine ceea ce s-a întîmplat cu știința politică la începutul anilor '60, trebuie să ne întoarcem puțin înapoi și să analizăm
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
întîmplat cu știința politică la începutul anilor '60, trebuie să ne întoarcem puțin înapoi și să analizăm domeniile de specializare anterioare. Criticile la adresa producției globale a politologilor puteau fi convingătoare, dar existau unele excepții semnificative de analize non-formaliste, nu pur descriptive, dar bazate pe contexte naționale europene, în absența unui material valoros care să provină din alte contexte. Subiectele de analiză le constituiau organizațiile politice cele mai importante, partidele, procesele politice mai semnificative, cele electorale [Siegfried 1913; Tingsten 1937], sistemele politice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
s-a axat știința politică: pe de o parte, modernizarea și dezvoltarea politică; pe de altă parte, analiza politică comparată. Multe dintre studiile referitoare la dezvoltarea politică sînt supuse criticilor îndreptate de Almond și Powell către știința politică tradițională: etnocentrice, descriptive și, de multe ori, formaliste, chiar dacă sînt, evident, ne-"instituționaliste", pentru că rareori au fost în măsură să realizeze o analiză temeinică a instituțiilor care apăreau în țările din Lumea a Treia. De altfel, și în acest domeniu se înregistrează importante
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
respectiv Pappalardo [1985] și Gualmini [1997]). Cu o oarecare probabilitate, cea mai bună alegere constă în menținerea, cel puțin în fază preliminară, a opoziției formulate de cel mai important exponent al său, Philippe Schmitter [1976], între pluralism și neo-corporatism. Exigențele descriptive și explicative ale neo-corporatismului au ajuns pînă la încercarea de a descoperi o nouă formă de democrație [Schmitter 1983; vezi și capitolul despre democrații]. Ceea ce ne interesează aici, este, totuși, mai ales modul în care neo-corporatismul explică realizarea politicilor publice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
primul rînd pentru că regimurile democratice existente la ora actuală prezintă o mare varietate de structuri și de modalități de funcționare; pe lîngă aceasta, aceeași problematică despre ce este o democrație impune (mai ales dacă se dorește urmărirea unei anume precizii descriptive și explicative) și o traducere în termeni de analiză specifică regimurilor politice democratice. În orice caz, este cert că există o întreagă problematică isto-rico-filosofică referitoare la democrație, care nu poate fi redusă la realitatea politică. Este o problematică ce merită
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și consacrat, prin "teorie" și prin aplicații, mai cu seamă de către Husserl și Heidegger. Motivul cel mai puternic pentru această non-identitate este faptul că cele două reducții ce urmează a fi operate dar numai după o pregătire a condițiilor lor "descriptive" de posibilitate nu reduc, propriu-zis, ceva la altceva, acest altceva fiind "subiectivitatea transcendentală" sau un "element a priori" al acesteia, cogito-ul unei cogitații, "noema și noesa" unui act intențional etc. Reducțiile readuc faptele gândirii, rostirii și făptuirii, "formate" judicativ, la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vizat, fără rezerve, tocmai faptul de a fi al "obiectului" și, desigur, al "subiectului", acesta din urmă constituindu-l pe cel dintâi. Din astfel de tematizări decurg anumite preocupări metodologice strâns legate de convențiile ontologiei, cum sunt psihologia descriptiv-fenomenologică, fenomenologia descriptivă, fenomenologia constitutivă, ontologia critică (de sorginte neokantiană), ontologia fundamentală, hermeneutica etc. Din perspectivă filosofică, relația dintre subiect și obiect este tematizată: a) fie direct, ceea ce înseamnă că ea primește de la bun început o "interpretare", adică o contextualizare (epistemică, practică etc.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
continuă a necunoașterii sale". E drept, ceea ce spun acum despre aceste două concepte se află în limitele constrângătoare ale gândirii autorizate, formale, autonome. Aceste două "reguli de definire" ale gândirii vor funcționa, totuși, de aici încolo, cel puțin în pregătirea "descriptivă" a operării primei reducții, cea judicativă a dictaturii judicativului, precum și în operarea ca atare a acesteia. Îndreptățirea lor va fi căpătată ca pentru tot ce servește drept element prim al unei rostiri, potrivit regulilor judicative prin ceea ce decurge în mod
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el este refăcută și multiplicată structura logică (judicativă) originară S P. Gândirea nu este o funcție pură sau o formă aparentă, ci ea este o funcție ce se exersează exclusiv intențional, cum pe bună dreptate se socotește și se probează, "descriptiv", în mediile fenomenologice, și este o formă pentru ceva, acest ceva devenind obiectul său: cum ar fi, în vorbele fenomenologilor, cogitatum-ul pentru cogito. Altfel spus, ea are întotdeauna un obiect (pe care ea însăși, în calitatea sa de conștiință constitutivă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul doar prin raportare la timp; așa stând lucrurile, judecata, reprezentând veritabilul act constitutiv, și timpul, corelatul său "obiectual", vor putea fi recunoscute în orice fapt de gândire, rostire, făptuire. Desigur, trebuie înființate două orizonturi principale de lucru: cel propriu-zis descriptiv, în care capătă rost de simplă prezență într-o structură fiecare element al dictaturii judicativului, orizont deschis deja, și orizontul în care se produce "reducția" fiecărui element judicativ la timp, orizont ce stă să se deschidă, și în interiorul căruia dictatura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]