3,953 matches
-
limita deasupra EN interioară a în axa zonei de mediană a zonei detecție și de detecție, în luminează în plan vertical, în direcția zonei direcția zonei de detecție. exterioare de Evitarea orbirii siguranță personalului (perpendicular pe de protecție zona de detecție). fizică. Fluxul luminos ridicat de iluminare (orbire) în direcția zonei din față va împiedica inter- venția terților. Drumuri Continuu Pe cât se poate, în zona întune- �� coasă nivelul minim de iluminare trebuie respectat. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Zona Alarma 15 lx 1:10 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
Alarma 15 lx 1:10 0,2 m deasupra EN, b) după Nivelul minim de cuprinsă respectiv 5 minute, iluminare poate fi între suprafața minimum atins prin ilumi- zona de de mers orizontal 0,5 E min narea continuă sau detecție continuă sau prin și pornire în caz de zonele alarmă. vitale, precum și zonele ușor acce- sibile ale acope- rișului 5. Cons- Alarma 15 lx 1:10 0,2 m în fața a) maximum trucții peretelui 2 s (pereții clădirii,până la b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
de între- ținere), ieșirile de urgență ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *1), *2) Este permisă o reducere a puterii minime de iluminare numai dacă anterior a fost dovedit prin probe că este asigurată totuși o putere de iluminare suficientă pentru verificarea alarmei în zona de detecție. L = corp de iluminat a = distanța corpurilor de iluminat b = lățimea zonei de detecție ┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Ev │Putere de iluminare verticală la înălțimea de 0,5m, 1m, 1,5m deasu- │ │ │pra nivelului solului │ ├───────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ev 1, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
minime de iluminare numai dacă anterior a fost dovedit prin probe că este asigurată totuși o putere de iluminare suficientă pentru verificarea alarmei în zona de detecție. L = corp de iluminat a = distanța corpurilor de iluminat b = lățimea zonei de detecție ┌───────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Ev │Putere de iluminare verticală la înălțimea de 0,5m, 1m, 1,5m deasu- │ │ │pra nivelului solului │ ├───────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ev 1, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
în conformitate cu legile și regulamentele aplicabile, cu cerințele de supervizare și cu politicile și procedurile interne. În practică, pentru asigurarea unui nivel rezonabil al controlului intern există următoarele tipuri de verificări: − controalele preventive - efectuate pentru a evita evenimente nedorite; − controalele de detecție - efectuate pentru a detecta și corecta eveni mentele nedorite care au avut loc; − controalele directive - efectuate pentru a produce un eveniment dorit; − controale administrative - inventarierea patrimoniului, controlul valori lor din casierie etc.; − controale contabile - realizate de specialiști cu ocazia îndeplinirii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
organ senzorial primește un stimul, în timp ce percepția reprezintă interpretarea acelui stimul<footnote Michael J. Baker, Marketing, SC „Știință & Tehnică” SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea, discriminarea<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>. Detecția este procesul prin care prezența stimulului în câmpul perceptiv este sesizată și conștientizată. Identificarea este procesul prin care informațiile obținute sunt cuprinse într-o imagine unitară, ce conduce la cunoașterea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
stimul<footnote Michael J. Baker, Marketing, SC „Știință & Tehnică” SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea, discriminarea<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>. Detecția este procesul prin care prezența stimulului în câmpul perceptiv este sesizată și conștientizată. Identificarea este procesul prin care informațiile obținute sunt cuprinse într-o imagine unitară, ce conduce la cunoașterea sau recunoașterea obiectului de subiect. Discriminarea este procesul prin care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
recunoașterea obiectului de subiect. Discriminarea este procesul prin care stimulul este detașat de fond și se remarcă însușirile care-l deosebesc de celelalte obiecte asemănătoare. De exemplu, intrăm într-un supermarket, iar pe rafturile din spate vedem câteva cutii colorate (detecția). Apropiindu-ne puțin, identificăm produsele și dacă venim și mai aproape remarcăm o serie de detalii referitoare la compoziție, gramaj, preț etc., detalii care implică o discriminare. Așa cum am arătat deja, în spatele deciziei de cumpărare a unui produs stă întotdeauna
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de secvențele ponderate în T1 și secvențele ponderate 126 în T2. Secvențele în T1 sunt de obicei realizate în secțiuni sagitale (în formă de săgeată), permițând observarea morfologică a corpului calos, secvențele ponderate în T2 sunt mai sensibile în planul detecției lezionale. Cum scopul este de a depista leziuni mici, trebuie micșorat efectul de volum potențial, diminuând grosimea secțiunilor. Aceasta antrenează o diminuare a raportului dintre semnal și zgomot. Totuși, o compensație este posibilă, alegând pentru secvențe ponderate în T2 (TR
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
potențial, diminuând grosimea secțiunilor. Aceasta antrenează o diminuare a raportului dintre semnal și zgomot. Totuși, o compensație este posibilă, alegând pentru secvențe ponderate în T2 (TR 2000 ms) timpi de ecou (TE) nu prea prelungiți (35-70 ms). Menținând sensibilitatea de detecție lezională, acești parametri permit un contrast optimal între substanța albă, substanța cenușie, lichidul cefalorahidian și plăci. Folosirea a două ecouri permite o mai bună diferențiere a plăcilor subcorticale (MEKIES K. și colaboratorii, 1991). Sensibilitatea RMN în SM pare că nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Ne dăm astfel seama că, din punct de vedere practic, RMN encefalică, în prima intenție cu secvențe ponderate în T2, este unul din argumentele fundamentale în diagnosticul SM, chiar dacă simptomatologia clinică nu este focalizată în creier. Totuși, pentru a ameliora detecția plăcilor în formele medulare, se pot realiza secvențe centrate pe măduvă sau secvențe ce suprimă hipersemnalul grăsimii periorbitale pentru nevrita optică retrobulbară. Morfologia, volumul lezional, existența unei puneri în contrast la RMN cu ocazia studiilor longitudinale, ne fac să punem
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
punctul ERB la nivelul vertebrei C7 și cortexul senzitiv de partea opusă primelor două puncte. Electrodul de referință se plasează mediu spontan. Electrodul de stimulare este cel de pe punctul ERB (deasupra tunelului carpian), care stimulează nervul median, iar cel de detecție este situat parietal contralateral. Stimularea se poate face și la nivelul gleznei și pe N. tibial posterior. Valoarea acestei investigații în patologia nervului periferic este deosebită, mai ales în cazurile cu leziuni mai importante ale acestuia. SM afectează căile de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
inversarea culorilor unei table de șah alb cu negru. Inversiunea culorilor se face cu o frecvență cu 1 sau 2 cicli/sec. Se aplică 100-200 de stimulări la o testare, iar timpul de analiză este de 250 ms. Electrozii de detecție se plasează deasupra regiunii occipitale iar referința pe linia mediană la12 cm de nazion. Morfologia PEV normal este alcătuită din 2 componente: una precoce cu latență de 90-100 ms și una tardivă, cu latență de 30-90 ms. Anomaliile PEV întâlnite
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
model matematic al funcției psihometrice (Reuchelin, M., 1999, p. 123). Aceasta descrie corect fluctuațiile observate în cursul determină rilor succesive, dar descrie mult mai puțin bine răspunsurile primite în absența oricărui stimul ("false alarme"). O teorie mult mai recentă, teoria detecției semnalului (TDS) acordă o importanță capitală criteriilor de decizie pe care și le dă subiectul și care rezultă din procesele cognitive, integrând elemente ca probabilitatea de apariție a evenimentului de detectat, sau raportul cost/beneficiu între erori și răspunsuri eronate
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o stare caracterizată printr-un înalt grad de eficiență fiziologică . Pieron, în Vocabularul de psihologie, asimilează termenul de vigilență cu cel de atenție. Mackworth a folosit termenul de vigilență pentru a descrie menținerea la un nivel înalt a performanțelor de detecție a unor mici modifică ri care apar neregulat într-o ambianță monotonă. Modelul tipic al testului de vigilență propus de el poartă denumirea de testul ceasului "clock -test" și constă în observarea prelungită a mișcării unui indicator, care parcurge întreg
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unei perioade de 1-2 ore a pus în evidență faptul că procentajul semnalelor omise scade progresiv. Baker în monografia sa consacrată analizei factorilor care condiționează activitatea operatorilor radar arată că pe măsură ce timpul de supraveghere al unui radar se prelungește, eficiența detecțiilor efectuate de către observator se reduce. Termenul de vigilență a fost folosit pentru a indica o stare a organismului, care poate fi descrisă sau explicată în termeni de atenție, de inhibiție care controlează o stare de excitație. Atunci când vigilența se referă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pentru a indica o stare a organismului, care poate fi descrisă sau explicată în termeni de atenție, de inhibiție care controlează o stare de excitație. Atunci când vigilența se referă la performanța la anumite sarcini, ea este descrisă prin măsura probabilității detecției, latența răspunsurilor, modificările pragurilor senzoriale, modificările coeficientului răspunsurilor, schimbări față de nivelul inițial al performanței etc. a. Particularități ale sarcinilor de vigilență Sarcina de vigilență "vigilance task" este în linii generale o sarcină de detecție, prin care se cere observatorului să
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ea este descrisă prin măsura probabilității detecției, latența răspunsurilor, modificările pragurilor senzoriale, modificările coeficientului răspunsurilor, schimbări față de nivelul inițial al performanței etc. a. Particularități ale sarcinilor de vigilență Sarcina de vigilență "vigilance task" este în linii generale o sarcină de detecție, prin care se cere observatorului să perceapă și să comunice apariția unui semnal în dispozitivul pe care-l supraveghează (în sarcinile de detecție răspunsul observatorului nu influențează frecvența, regularitatea, mărimea semnalelor ulterioare). Observatorul trebuie să fie informat în instructajul inițial
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Particularități ale sarcinilor de vigilență Sarcina de vigilență "vigilance task" este în linii generale o sarcină de detecție, prin care se cere observatorului să perceapă și să comunice apariția unui semnal în dispozitivul pe care-l supraveghează (în sarcinile de detecție răspunsul observatorului nu influențează frecvența, regularitatea, mărimea semnalelor ulterioare). Observatorul trebuie să fie informat în instructajul inițial asupra tipului de semnal care constituie obiectul detecției pentru a nu-și elabora propriile sale criterii de identificare, introducând astfel probleme de decizie
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și să comunice apariția unui semnal în dispozitivul pe care-l supraveghează (în sarcinile de detecție răspunsul observatorului nu influențează frecvența, regularitatea, mărimea semnalelor ulterioare). Observatorul trebuie să fie informat în instructajul inițial asupra tipului de semnal care constituie obiectul detecției pentru a nu-și elabora propriile sale criterii de identificare, introducând astfel probleme de decizie și rezolvare de probleme care se adaugă sarcinilor de vigilență. Calitățile semnalelor folosite în probele de vigilență se referă la intensitatea, regularitatea, frecvența și raportul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
performanță. Dacă se cere subiecților să detecteze erorile dintr-un test de 15 pagini timp de 50 de minute se constată că la primele 10 pagini mărirea numă rului erorilor produce creșterea numărului celor detectate până la 30, peste acest nivel detecția erorilor scade, ceea ce ar permite să presupunem că densitatea semnalelor relevante are un efect activator numai până la o anumită limită. Probele utilizate pentru determinarea sarcinilor de vigilență trebuie să fie de lungă durată. Într-o sarcină de vigilență performanțele pot
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Frecvența semnalelor prezentate; * Mărimea semnalului: * Cunoașterea rezultatelor; * Factorii ambianței; * Cunoașterea locului de apariție a semnalelor; * Alternarea periodică a odihnei și activității; * Stimulii externi neașteptați; * Motivația. b. Măsurarea performanțelor la probele de vigilență Numeroase cercetări au exprimat performanța ca probabilitate de detecție a semnalelor într-un timp dat, prin calcularea procentajului de semne detectate într-un anumit interval de timp. În afara acestui indicator cantitativ se poate măsura perioada de latență a fiecărui răspuns, pragul absolut sau diferențial al semnalului, deci niște indicatori
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un anumit interval de timp. În afara acestui indicator cantitativ se poate măsura perioada de latență a fiecărui răspuns, pragul absolut sau diferențial al semnalului, deci niște indicatori cantitativi indirecți ai performanței. Un alt indicator ar putea fi reprezentat prin măsura detecțiilor false. Problema care se pune este dacă toate aceste variabile dependente măsoară același fenomen, iar dacă nu care ar fi ca mai bună caracteristică. De exemplu, cunoașterea rezultatelor ameliorează probabilitatea de detecție dar nu reduce latența răspunsurilor; proporția semnalelor relevante
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
alt indicator ar putea fi reprezentat prin măsura detecțiilor false. Problema care se pune este dacă toate aceste variabile dependente măsoară același fenomen, iar dacă nu care ar fi ca mai bună caracteristică. De exemplu, cunoașterea rezultatelor ameliorează probabilitatea de detecție dar nu reduce latența răspunsurilor; proporția semnalelor relevante influențează probabilitatea detecțiilor corecte, dar nu și pe a celor false. Detecțiile false pot constitui un indicator al învățării, al discriminării și nu un indicator direct al performanței la proba de vigilență
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care se pune este dacă toate aceste variabile dependente măsoară același fenomen, iar dacă nu care ar fi ca mai bună caracteristică. De exemplu, cunoașterea rezultatelor ameliorează probabilitatea de detecție dar nu reduce latența răspunsurilor; proporția semnalelor relevante influențează probabilitatea detecțiilor corecte, dar nu și pe a celor false. Detecțiile false pot constitui un indicator al învățării, al discriminării și nu un indicator direct al performanței la proba de vigilență: din acest motiv McGarth nu recomandă sumarea detecțiilor false cu omisiunile
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]