11,536 matches
-
dar nici creșterea, dezvoltarea lor. Sistemele sociale sunt caracterizate printr-un proces, foarte frecvent, de creștere, dezvoltare. Capitalismul nu este o structură statică. El are dinamica sa proprie. Capitalismul din faza acumulării primitive a capitalului este diferit de capitalismul matur, dezvoltat caracteristic momentului actual. Procese importante de schimbare au avut loc în interiorul său, fără a-i altera neapărat profilul general. Mișcarea muncitorească nu reprezintă o repetare monotonă a aceluiași joc structural, ci manifestă o puternică tendință cumulativă. Ea modifică într-un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care o au cele trei mari sectoare economice la un moment dat: sectorul primar- agricultură și materii prime; sectorul secundar - industrie; sectorul terțiar - servicii. Analizele economice au scos în evidență un model general al dezvoltării acestor sectoare. Orice economie are dezvoltate, într-o oarecare măsură, toate sectoarele. La primul grad de dezvoltare, sectorul primar absoarbe cea mai mare cantitate din energia socială: majoritatea populației active este ocupată în acest sector, aici producându-se cea mai mare parte din produsul global. După ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în considerație ca un criteriu secundar al progresului și structura repartiției produselor. Nu este întâmplător faptul că în societatea modernă există presiuni tot mai accentuate în sensul egalizării economice. În al doilea rând, așa cum sugerează criteriile contemporane ale societății capitaliste dezvoltate, o parte din efortul și capacitățile productive sunt înghițite de„false” necesități, de necesități „înstrăinate”. Un consum nerațional nu poate duce, chiar în condițiile abundenței, la un nivel ridicat de satisfacere a necesităților umane. Este necesar de aceea să fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizional creează probleme specifice, generând activități orientate spre soluționarea lor. Modelul clasic al raționalității, prin natura sa, făcea complet abstracție de procesele extracognitive, sociale și psihologice, care acompaniază decizia. Acestea apăreau mai mult ca un substrat neutru al deciziei. Modelul dezvoltat aici, dimpotrivă, consideră procesele psihologice și sociale generate de incertitudine ca parte componentă structurală a procesului de decizie. În realitate, decidentul nu poate ignora faptul că activitatea sa decizională este înconjurată de o incertitudine structurală persistentă. Conștiința acestui fapt este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate colectivitățile umane, tradiția are o importanță deosebită. Există desigur o mulțime de explicații ale puterii de impunere a tradiției. În perspectiva dezvoltată aici, tradiția își evidențiază încă un aspect: ea poate fi înțeleasă și ca un dispozitiv colectiv de învestire cu plusvaloare a soluțiilor cristalizate în experiența colectivității și demonstrate a fi satisfăcătoare. Tradiția conferă activității colective un caracter cvasiautomat, nedecizional. Încălcarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai bine.” Inconveniente: „Iritarea nu favorizează apropierea și descurajarea nu dezvoltă motivația pentru a ajuta acest pacient.” Risc: „N-ar trebui să abandonez și să accept ca relația terapeutică să nu se mai realizeze. Empatia mea nu este suficient de dezvoltată. Nu mă simt inconfortabil și nici nu sunt depășit de sentimentele și emoțiile mele, dar nu sunt suficient de cordial și rămân distant. Nu sunt suficient de profesionist deoarece am tendința de a nu încerca să înțeleg și nici nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consolidarea rezultatelor și prevenirea recăderii Ultimele ședințe au drept obiective încurajarea Mariei să continue terapia pentru a-și consolida rezultatele, să identifice prezența unor elemente noi care pot dăuna schimbării și să prevină o eventuală recădere. Identificarea obiectivelor în funcție de abilitățile dezvoltate Travaliul terapeutic începe printr-o trecere în revistă a componentelor abordate în timpul terapiei. Marie afirmă faptul că expunerea la neliniști i-a permis să lucreze asupra neliniștilor sale în ceea ce privește lipsa de bani, sevrajul medicamentos și situația fiicei sale (accident de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mare de exemple din literatura de specialitate. Dar parcurgerea unor exemple nu este suficientă. Doresc să vă reamintesc faptul că aceste cursuri se vor a fi combinate cu o activitate de cercetare practică aplicată, în care va trebui să vă dezvoltați și executați propriile proiecte și lucrări științifice. Un studiu riguros al științelor sociale nu poate fi făcut doar cu ochii și urechile, ci și cu mâinile, inima și mintea. Metodele de cercetare trebuie învățate activ, nu pasiv. Numai în această
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceea că lumea aparențelor este doar o reflectare imperfectă a formelor ideale. Înțelegerea se produce nu ca rezultat al unei observări empirice insistente, ci prin raționare și filozofare, care sunt criterii interne ale minții umane în forma sa cea mai dezvoltată. Cunoașterea totală este, în consecință, accesibilă doar celor capabili să transceadă „peștera” realității vizibile și să ajungă la lumina înțelegerii filozofice. Lumea ne propune, dar noi suntem aceia care dispunem ce eliminăm și ce nu. Teoreticienii politici ai Evului Mediu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre țări în ceea ce privește mărimea guvernului se numără: vârsta comparativă a populației - pentru că o populație mai matură cere servicii mai multe de la guvern; nivelul comparativ de dezvoltare economică - pentru că o societate mai urbanizată și industrială are nevoie de o infrastructură mai dezvoltată decât o societate mai rural-agriculturală; numărul comparativ de războaie, crize și dezastre naturale - pentru că acestea pretind o reacție din partea guvernului. 2) Variabilele societale pun accentul pe pretențiile pe care le au cetățenii de la guvern și care diferă în fiecare țară
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
creșterea subordonării). Pentru a ajuta la soluționare, Jackson a conceput un model structural cu două ecuații. Prima privește transferul de tehnologie (F) la timpul t și ridică întrebarea dacă acesta merge la țara mai mult sau la cea mai puțin dezvoltată (D) dintre țările care primesc ajutor. Ft = a ± bDt. Cea de-a doua ecuație privește dezvoltarea economică la timpul t a țărilor care primesc ajutor economic și ridică întrebarea dacă aceasta a fost sporită sau întârziată de către tehnologia transferată anterior
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu atât se va accelera dezvoltarea în continuare și asta înseamnă, din nou, mai multă tehnologie transferată ... și așa se poate merge la infinit (căsuța A). Dacă ambele semne sunt negative, atunci tehnologia care merge la națiunile cele mai puțin dezvoltate dăunează creșterii acestora, ceea ce înseamnă că se va transfera și mai multă tehnologie acolo, căci țările sunt acum și mai sărace, iar asta le afectează creșterea în continuare, ceea ce duce la nevoia de mai multă tehnologie transferată ... și astfel se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sărace, iar asta le afectează creșterea în continuare, ceea ce duce la nevoia de mai multă tehnologie transferată ... și astfel se continuă până când acestea se prăbușesc total (căsuța D). Cea de-a treia variantă este că tehnologia merge la țările mai dezvoltate, dar le afectează creșterea, astfel că din pricina aceasta se transferă în continuare ceva mai puțină tehnologie astfel ca efectele negative să fie mai reduse, apoi se transferă și mai puțină tehnologie ... și tot așa, până când dezvoltarea ar ajunge într-un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se transferă și mai puțină tehnologie ... și tot așa, până când dezvoltarea ar ajunge într-un echilibru moderat și ar stagna acolo (căsuța B). Cea de-a patra și ultima variantă este că tehnologia se îndreaptă spre țările cel mai puțin dezvoltate și le stimulează creșterea, iar urmarea este că se transferă mai puțină tehnologie, dar ritmul de creștere va scădea și el, și tot așa până când dezvoltarea va ajunge într-un echilibru moderat și va stagna în acel punct (căsuța C
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
obiectiv extinderea repertoriului nostru de modele analitice, pe baza complexității negocierilor interpersonale. Scopul meu este acela de a demonstra unele dintre principalele modele de alegere care sunt prevalente în științele sociale moderne și să vă încurajez să vă adaptați și dezvoltați modele echivalente pentru propriile proiecte de cercetare. Acest curs va dezvolta discuția axându-se în special pe delicata problemă a acțiunii colective. Întrebările care se pun sunt: care este relația individului cu comunitatea? De ce să cooperăm? De ce să participăm? De ce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nivelul de investiții străine pentru a măsura gradul de dezvoltare al unei țări. Foarte probabil că există o oarecare relație între cele două categorii, dar ele nu sunt la fel din punct de vedere conceptual. Japonia, de exemplu, este foarte dezvoltată industrial, dar depinde doar într-o mică măsură de investițiile străine. O operaționalizare folosind investițiile străine ar produce, foarte probabil, o măsură inexactă a dezvoltării sale economice și ar trebui respinsă, astfel, ca non-validă, mai ales dacă există un indicator
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
diversele moduri de consolidare a asistenței sociale - mobilizarea muncitorilor descurajată de guvernele autoritare, guverne cu partide catolice combinate cu muncitori și guverne de partide liberale dominate de muncitori. Alte combinații au dus la sisteme de asistență socială timpurie mai puțin dezvoltate și, astfel, la evoluții istorice diferite.2 Prezența mai multor variabile în analiză produce o mai mare incertitudine la nivelul rezultatelor, în special când există puține observații pe baza cărora să se facă inferențele. Totuși, un studiu bine conceput poate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Sud-Estului european al Slovaciei, grupele domestice extinse (desemnate În franceză sub numele de groupe domestique étendu, În engleză extended domestic group sau family) supraviețuiau și În secolul XX. Aceeași situație se Întâlnește la albanezi, care au cunoscut formele cele mai dezvoltate, unele reunind peste o sută de persoane Într-o singură gospodărie. Și acestea dispar cu Încetul, dar ele sunt Încă vii, atât În Macedonia, cât și În nordul Albaniei (Stahl, 1978). Românii constituie o insulă ce se diferențiază În această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la sat la oraș, de la agricultură la industrie, pentru analiza factorilor responsabili de delincvență etc. Pentru dezvoltarea În această orientare, sociologia românească a găsit o paradigmă dezvoltată masiv de sociologia occidentală, diferită de paradigma marxistă. Marxismul era des evocat, dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a organizațiilor prin asimilarea ideilor americane: relații umane, centrate pe producție și pe om, stiluri moderne de conducere. Sociologii intenționau să injecteze În activitatea societății românești mai multă raționalitate și știință dezvoltată În sociologia occidentală. Sociologia exemplarității „importa” din țările dezvoltate modele de raționalitate care promiteau succes. Se sugera că asimilarea unor asemenea modele este perfect compatibilă cu proiectul comunist și că asimilarea lor urma să reformeze treptat, „din aproape În aproape” sistemul comunist. Modele de exemplaritate a organizării sociale nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
puternică influență asupra organizării microsociale a vieții individuale, determinând caracterul și miza relațiilor dintre indivizi și grupuri sociale, precum și „șansele de viață” ale membrilor diferitelor categorii și grupuri. Teoria lui Kornai poate fi mai lesne Înțeleasă În contrast cu modelul concurent, cel dezvoltat, În principal, de Alex Inkeles (dar subscriind, În același timp, la aceasta, printre alții, și Huntington, Portes, Treiman, Almond și Verba). Potrivit acestei abordări, modernitatea per se este un factor de convergență În primul rând prin intermediul multiplelor canale de comunicare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Iată care sunt, pe scurt, perioadele distincte și cele mai importante În istoria chineză a secolului XX, din punctul de vedere al transformărilor urbane. Perioada de dinainte de 1949 reprezintă, de fapt, epoca de dinaintea comunismului, În care cele mai mari orașe (dezvoltate parțial În timpul imperiului) nu par cu mult mai diferite față de localitățile rurale mai mari; au, În schimb, o trăsătură specifică - reprezintă centre administrative și de comerț. Totuși, În ultimele decenii ale perioadei de dinaintea comunismului se poate evidenția o schimbare majoră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare până la cele dezvoltate, este una a marginalizării generației tinere. Toate societățile le impun tinerilor, În cadrul formării virtuții răbdării, o perioadă de expectativă, de așteptare până la accederea la pozițiile sociale. Și ce poate fi mai frustrant decât oprirea accesului la un status social, mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Note 1. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esențială În organizarea școlii și a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opțional sau o problemă de natura relațiilor publice. În țările dezvoltate, cu deosebire pe continentul nord-american, parteneriatele școală-familie-comunitate sunt esențiale În procesul de educație al elevilor și În succesul lor la școală. Dovada o reprezintă faptul că Departamentul de Educație al SUA are un subsecretar de stat pentru servicii comunitare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cetățenești 6,5% Libertățile individuale și colective 17,0% Un stat funcțional 7,1% Lupta cu corupția și asigurarea transparenței procesului public 1,2% Ordine și disciplină 1,0% Alegeri libere, pluripartitism 2,3% Economie de piață deschisă și dezvoltată 1,6% Prosperitatea populației și protecția socială 3,8% Cultura și toleranța populației 1,6% Percepția distorsionată a democrației În Moldova 3,1% Nu știu 45,3% Nonrăspuns 3,4% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002 La cealaltă jumătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]