4,704 matches
-
propoziției, mai multe categorii de structuri, între care și Cuvintele și construcțiile incidente (pp. 422-427)62 ÎÎn noua ediția a Gramaticii Academiei, aceste fenomene (anacolutul, elipsa etc.) sunt luate în discuție în capitolul Structuri sintactice deviante, din partea a doua, Organizarea discursivă, consacrată diferitelor aspecte ale discursului; între aceste fenomene sunt integrate și construcțiile incidente, în subcapitolul Construcții incidente vol.II, pp.738-742), precum și, parțial, în Tipuri de discurs, în interpretarea vorbirii directe (Idem, pp. 819-820). În aceeași ediție, unele structuri sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în prima fază, dar neglijate pe considerentul că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute și a procedurii rezolutive corespunzătoare. Ponomariov face observația că succesiunea acestor faze nu este identică la toți subiecții și în toate situațiile. Unele faze
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
expunând viziunea unei dispariții progresive. Motivul „castanietelor” întrerupe adesea fluența evoluției, prin intervenții discrete (pp Léger et lointain - lejer și îndepărtat), dar precise, care conduc la dublarea tempoului, prin modificarea spontană a indicelui valoric . La nivelul fenomenologic al percepției, aspectul discursiv al concepției compoziționale nu intenționează receptarea juxtapusă a diferitelor fragmente, ci vizează în fapt declanșarea unei „continuități” imaginative în mintea auditorului, care să prelucreze într-o manieră proprie imaginea expusă. Astfel, viziunea sonoră anterior „consumată” nu va fi o simplă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului general (mf). Caracterul liber al afirmației rubato, precum și aspectul vocalmelodic al traseului descris indică o posibilă afinitate cu natura muzicii de cabaret, recunoscând în expresia arpegiului languros o aluzie la fredonările improvizatorice ale unei cântărețe. Acest tip de evoluție discursivă, ce juxtapune entități tematice diferite, ridică o problemă esențială la nivel interpretativ, în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării. În acest sens, echilibrul avansării se va obține prin respectarea riguroasă a contrastului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dinamică și timbrală. Receptată din această perspectivă, culoarea sonoră de ansamblu va apărea ca rezultat al unei elaborate ierarhizări și redimensionări a raportului dintre diferitele elemente constitutive ale fenomenului sonor. Pe de altă parte, Debussy va recurge la fluidizarea cursului discursiv prin eliberarea traseului ritmic de limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de către individul uman. Studiul Essai sur les données immédiates de la conscience unde faptele psihologice cunoșteau o interpretare originală are un extraordinar ecou printre scriitori. „Concepând intuiția ca o capacitate de a sintetiza direct esența fenomenelor, el o socotea superioară cunoașterii discursive. Eroarea sa fundamentală în domeniul psihologiei era că rupea viața psihică de praxis.”<footnote Ibidem., p.26 footnote> Unele idei din filosofia bergsoniană au determinat trecerea de la metoda analitică la realismul psihologic în proza psihologică. Literatura preia distincția între „eul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Ecoul revoluției franceze își făcea treptat simțită prezența și în societatea românească, principiile enunțate la 1789 găsind destui adepți la nordul Dunării, dornici să ardă etapele, de aici decurgând însă și anumite derapaje ce puteau fi ușor identificate la nivel discursiv, dar și la cel al politicilor curente. Explicația pentru ceea ce se întâmplă după 1848, devenit un an reper și pentru schimbarea de ton înregistrată ulterior din partea unei bune părți a elitei politice românești față de alteritatea existentă în Principatele Române, dar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
într-un mediu social nepopulat de liberali și care nu cunoștea nici exercițiul constant al drepturilor individuale 725. Remarcabilă și inexplicabilă în același timp era și o altă situație. Facțiunile liberale, radicale și moderate se manifestau, cel puțin la nivel discursiv, destul de deranjate de modul autoritar al lui Cuza de a conduce și mai ales tentația regimului antiparlamentar al acestuia de a deschide accesul la drepturile civile, sociale, și politice. De neînțeles rămânea renunțarea de către "învingătorii" de la 11 februarie 1866 la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a discursurilor Traducere de CORINA IFTIMIA Prefață de RODICA NAGY INSTITUTUL EUROPEAN 2008 CUPRINS Prefață / 11 Cuvînt înainte / 17 Capitolul 1 Introducere în analiza textuală a discursurilor / 29 1. (Re)întoarcere la Saussure, Benveniste și Bahtin / 29 1.1. "Limba discursivă" a lui Ferdinand de Saussure / 29 1.2. "Translingvistica textelor, a operelor" de Émile Benveniste / 36 1.3. "Metalingvistica" lui Mihail Bahtin / 41 2. Locul lingvisticii textuale în analiza discursului / 46 2.1. Interdiscurs și formațiuni sociodiscursive / 48 2.2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
4. Stabilirea textului și construirea obiectului analizei / 114 Ce trebuie reținut la sfârșitul celor două capitole introductive / 119 Capitolul 3. Unitatea textuală elementară: propoziția-enunț / 121 1. Propoziția-enunț ca propoziție enunțată / 121 2. Actul de referință [A] și construirea unei reprezentări discursive / 128 3. Asumarea enunțiativă a enunțurilor / 130 4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
propune o lingvistică a textului concepută în termenii sintaxei funcționale și ai lingvisicii integrale, textul fiind un nivel de structurare al unei limbi, nenecesar, dar empiric posibil și universal, constituit pe baza unor operații ce-i asigură unei secvențe identitate discursivă. În același sens, atunci cînd se referă la limbajul poetic, Coșeriu aduce în discuție funcțiile de reprezentare și de evocare pe care le actualizează textul, în calitate de relații permanente ale semnului; se poate deduce că accentul pus pe interpretare deplasează sfera
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
împrumutului de concepte din diferite științe ale limbajului un cadru nou și o coerență indispensabilă. În raport cu ambițioasa "semiotică a culturii" dezvoltată de F. Rastier (2001), această lucrare își dorește doar să furnizeze, în cadrul științelor limbajului, instrumente de lectură a producțiilor discursive umane. Lingvistica nu (mai) este "știința pilot" a științelor omului și a societății, ci mai are încă multe de spus despre texte, iar puterea sa hermeneutică rămîne întreagă. * * * Anunțasem, în paginile 18 și 190 din Linguistique textuelle (1999), o carte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
această consistență a lui, de a-l face să apară în complexitatea care îi este specifică. (Michel Foucault, Arheologia cunoașterii [1969], 1999, trad. Bogdan Ghiu, Univers, București, p. 59) 1. (Re)întoarcere la Saussure, Benveniste și Bahtin 1.1. "Limba discursivă" a lui Ferdinand de Saussure Așa cum spune Saussure în "notă asupra discursului", subiectul vorbitor nu se exprimă prin cuvinte izolate: Limba a fost creată doar în vederea discursului, dar se pune întrebarea ce anume separă discursul de limbă, sau ce anume
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
idee a fost radicalizată de teoria limbajului elaborată de W. von Humboldt: "Limba constă numai în discursul legat, gramatica și dicționarul pot fi asemuite cu scheletul ei mort" (trad. Meschonnic 1985, p. 142). Humboldt definește limba ca pe o activitate discursivă, ca pe "actul ei de emisie reală" (id., p. 143), și subliniază că numai în "înlănțuirile discursului" pot fi percepute elementele cele mai semnificative ale limbii. Cît despre Saussure, el își definește obiectul și programul drept revenirea elementului discursiv la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
activitate discursivă, ca pe "actul ei de emisie reală" (id., p. 143), și subliniază că numai în "înlănțuirile discursului" pot fi percepute elementele cele mai semnificative ale limbii. Cît despre Saussure, el își definește obiectul și programul drept revenirea elementului discursiv la limbă ca la "o comoară mentală", adică la ceea ce pentru Humboldt nu era decît "proiecția totalizantă a vorbirii în act" (1974: 1983): Întreaga limbă intră mai întîi în spiritul nostru prin intermediul planului discursiv, așa cum am spus și așa cum este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
obiectul și programul drept revenirea elementului discursiv la limbă ca la "o comoară mentală", adică la ceea ce pentru Humboldt nu era decît "proiecția totalizantă a vorbirii în act" (1974: 1983): Întreaga limbă intră mai întîi în spiritul nostru prin intermediul planului discursiv, așa cum am spus și așa cum este și firesc. Dar așa cum sunetul unui cuvînt, realitate care a pătruns astfel, la rîndu-i, în forul nostru interior, devine o impresie complet independentă de planul discursiv, la fel și spiritul nostru degajă tot timpul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intră mai întîi în spiritul nostru prin intermediul planului discursiv, așa cum am spus și așa cum este și firesc. Dar așa cum sunetul unui cuvînt, realitate care a pătruns astfel, la rîndu-i, în forul nostru interior, devine o impresie complet independentă de planul discursiv, la fel și spiritul nostru degajă tot timpul din discursiv ceea ce trebuie pentru ca să rămînă doar cuvîntul. (Saussure 2004, p. 121) Saussure așază limba în centrul programului său, dar se întreabă de asemenea "ce anume separă" limba proriu-zisă de "discursiv". De
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
am spus și așa cum este și firesc. Dar așa cum sunetul unui cuvînt, realitate care a pătruns astfel, la rîndu-i, în forul nostru interior, devine o impresie complet independentă de planul discursiv, la fel și spiritul nostru degajă tot timpul din discursiv ceea ce trebuie pentru ca să rămînă doar cuvîntul. (Saussure 2004, p. 121) Saussure așază limba în centrul programului său, dar se întreabă de asemenea "ce anume separă" limba proriu-zisă de "discursiv". De altfel, el vorbește de "limbajul discursiv" (2004: 101) tot așa cum
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
planul discursiv, la fel și spiritul nostru degajă tot timpul din discursiv ceea ce trebuie pentru ca să rămînă doar cuvîntul. (Saussure 2004, p. 121) Saussure așază limba în centrul programului său, dar se întreabă de asemenea "ce anume separă" limba proriu-zisă de "discursiv". De altfel, el vorbește de "limbajul discursiv" (2004: 101) tot așa cum vorbește despre "vorbire": Fraza există numai în vorbire, în limba discursivă, în vreme ce cuvîntul este o unitate care trăiește în afara oricărui discurs, în tezaurul mental" (2004: 120). Chiar dacă nota definește
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
degajă tot timpul din discursiv ceea ce trebuie pentru ca să rămînă doar cuvîntul. (Saussure 2004, p. 121) Saussure așază limba în centrul programului său, dar se întreabă de asemenea "ce anume separă" limba proriu-zisă de "discursiv". De altfel, el vorbește de "limbajul discursiv" (2004: 101) tot așa cum vorbește despre "vorbire": Fraza există numai în vorbire, în limba discursivă, în vreme ce cuvîntul este o unitate care trăiește în afara oricărui discurs, în tezaurul mental" (2004: 120). Chiar dacă nota definește discursul ca pe o intrare în acțiune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Saussure așază limba în centrul programului său, dar se întreabă de asemenea "ce anume separă" limba proriu-zisă de "discursiv". De altfel, el vorbește de "limbajul discursiv" (2004: 101) tot așa cum vorbește despre "vorbire": Fraza există numai în vorbire, în limba discursivă, în vreme ce cuvîntul este o unitate care trăiește în afara oricărui discurs, în tezaurul mental" (2004: 120). Chiar dacă nota definește discursul ca pe o intrare în acțiune a limbii și ca pe o propunere interactivă de sens a unui subiect care se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trebuie să căutam în altă parte, în Curs și în notele cursului, o descriere a naturii și întinderii acestor legături. Aluzia la semne "preexistente" este un ecou la teoria valorii in absentia (raporturi asociative). Nota insistă, în schimb, asupra valorii discursive in præsentia (raporturi sintagmatice). Așa cum spune și lecția din 30 iunie 1911: Mintea stabilește cu totul două tipuri de legături între cuvinte: 1. în afara discursului, cuvintele care au ceva în comun se asociază în memorie creează diferite grupuri, serii, familii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
domenii este delicată. Chestiune greu de tranșat. (Saussure, în Bouquet 1997: 334- 335) Fraza apare ca o unitate de compoziție-sintagmare situată la frontiera celor două domenii: ea ține de limbă în dimensiunea ei sintagmatică și de vorbire în dimensiunea ei discursivă. Cuvîntul "discurs" rămîne totuși la Saussure sub influența restricției clasice pe care un Fontanier o formulează în următorii termeni: Mai întîi, ce înțelegem aici prin discurs? În nici un caz o lucrare întreagă, oricît ar fi ea de scurtă; nici chiar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
propoziția sau narațiunea, confirmarea sau dovada & perorația. Pledoariile noastre păstrează și astăzi această formă; un exordiu scurt precede expunerea faptelor sau enunțul problemei de drept; urmează dovezile sau mijloacele, și în fine concluziile. "Nota asupra discursului" nu menționează nici genurile discursive ale retoricii, nici părțile care compun dispositio sau compoziția textuală despre care vom mai vorbi în capitolul 6. 1.2. "Translingvistica textelor, a operelor" de Émile Benveniste Benveniste pornește de la abordarea saussuriană a frazei: "Saussure n-a ignorat fraza, dar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
selectăm un tip de propoziție în funcție de întregul enunțului finit care se prezintă imaginației noastre verbale și care ne determină opinia. Ideea pe care o avem despre forma enunțului nostru, adică despre un gen precis al vorbirii, ne ghidează în procesul discursiv. (Bahtin 1984: 288, în traducerea în franceză revăzută de autor) Introducerea noțiunii de gen, alături de limbă, se deschide spre o sinteză dialectică a "semioticului" (sistemul limbii) și a "semanticului" (discursul): Formele limbii și formele tip de enunț, adică genurile vorbirii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]