5,717 matches
-
alungăm cu usturoi-sugeră prințul Bogdan. -Da. Să-i afumăm și cu tămâie, -adăugă coconul Alexandru. -Să-l chemăm și pe popa Teoctist-adăugă principesa. -Liniștiți-vă, le vom face pe toate. Fiți fără grijă-încheie Roman Gorganul cu leșurile tătarilor era ridicat pe moșia domnească de bunicul lui Roman. Imensa movilă de pământ ridicată de Bogdan infidelul, era acoperită cu mușchi și ierburi perene. În miez de noapte un ostaș din gardă observă cu uimire cum din gorgan ieșeau tătarii îndreptându-se spre casa domnească
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
domnească de bunicul lui Roman. Imensa movilă de pământ ridicată de Bogdan infidelul, era acoperită cu mușchi și ierburi perene. În miez de noapte un ostaș din gardă observă cu uimire cum din gorgan ieșeau tătarii îndreptându-se spre casa domnească. Căpitanul înștiință Domnitorul. -Măria-ta vin tătarii din gorgan. -Căpitane pe ăștia nu-i poți opri. Sunt stafii materializate spontan. cu tăișul paloșului, nu le putem face nimic. -Doamne să scoatem principesa și coconii din casă. Tătarii se îndreaptă spre ea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
paloșul, iataganul unui tătar. Nu era real. Lovi tătarul tăindu-l în două, dar rămase întreg. Era o imagine virtuală, o hologramă. Același lucru valabil și pentru cei o mie de tătari. Stafii materializate spontan. Alergau ca bezmeticii spre casa domnescă zbierând, agitându-și iataganele false. -Stați pe loc-strigă impunător voievodul Roman. Linișteee! Ce credeți că faceți aici, maimuțoilor?Unde vă duceți?Ce vreți să faceți?Să vorbescă unul dintre voi, că de nu vă bag în cazanele cu smoală topită
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenență domnească, B. este propus în deputăția care va pleca la Constantinopol pentru a obține recunoașterea unor reforme. Misiunea eșuează, ca și întreaga mișcare, și apelurile sale pentru o mobilizare armată rămân zadarnice. Întors în țară la 13 septembrie, este arestat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
lui Nicolae Mavrocordat (La Traduction grecque du „Théâtre politique”, attribuée par erreur à N. Mavrocordat et les versions roumaines, 1943) și a studiat Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești (1935). Dar opera sa de căpătâi rămâne monumentala lucrare Academiile Domnești de la București și Iași (1971), publicată și în limba franceză în 1974, lucrare care a primit premiul a două Academii, în țară și în Grecia. Recenzentul lucrării în Grecia, C. Th. Dimaras, considera că această carte va fi indispensabilă pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
grec. Se poate afirma astfel că fără aceste cercetări erudite comparatismul literar româno-grec nu ar fi posibil. SCRIERI: Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești, București, 1935; Spiritul revoluționar francez și Voltaire în limba greacă și română, București, 1946; Academiile Domnești de la București și Iași, București, 1971. Ediții: D. Russo, Studii istorice greco-române. Opere postume, I-II, București, 1939 (în colaborare cu Const C. Giurescu și Nestor Camariano); Cronica Ghiculeștilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, București, 1965 (în colaborare cu Nestor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
au un strat de sol foarte subțire, mai consistent fiind în punctul numit Zăvoi, peste apă, și pășunile și fânețele așezate pe terasele superioare, zona fiind propice pentru creșterea vitelor. Locurile acestea au fost, cu mult timp în urmă, braniște domnească, dăruite de domnii Moldovei mănăstirilor Moldovița și Voroneț. Împreună cu locurile, păduri, poieni, fânețe și pășuni, râuri și vânat, au fost dăruiți și oameni din unele sate din fostul Ocol al Câmpulungului, printre care și Vama și Stulpicani. Termenul braniște vine
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
20), 2004, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, Editura Universității din Suceava, 2005, p. 159-166. footnote>. Intenția lui Simion Florea Marian de a alcătui o monografie a satului Vama, l-a determinat să se documenteze după scrierile vechi elaborate de cancelaria domnească sau după cele locale: inscripții, înscrisuri pe cărți vechi și pe monumente de la cele două biserici și de pe monumentul „Stâlpul lui Vodă”. De asemenea, Simion Florea Marian a cules și prelucrat două legende, una auzită „de la mai mulți români din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1408 un privilegiu comercial pentru negustorii din Liov-Polonia, care mergeau cu mărfurile în și din Transilvania și Ungaria. În acest document se menționează „vama de la Moldovița”, unde acești negustori trebuiau să plătească „vama cea mică”, venit care intra în visteria domnească <footnote M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, p. 161-176; vezi și Alexandru Boldur, op. cit., p. 156. footnote>. Un an mai târziu, la 18 noiembrie 1409, același domnitor, printr-un act de danie, dăruiește „vama Moldoviței, uric
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locale, care depindea de autoritatea centrală <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 57 footnote>. Pentru satul Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de autoritatea centrală <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 57 footnote>. Pentru satul Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău, locul l-ar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău, locul l-ar arăta ca făcând parte din Ocolul Câmpulungului, unde domnia avea doi vornici, unitate administrativă cu care vămenii au fost în permanentă legătură. Considerăm că nu riscăm prea mult, afirmând
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
așezări pe Suha bucovineană, Univ.”Al.I.Cuza”, Iași. 1989, p. 32- 51; Satul Stulpicani, dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Voroneț, avea ca și Vama, statutul de sat dependent. Autorul nu vorbește de răzeși la Stulpicani. footnote>. Din sat domnesc, de ocol, Vama devine sat mănăstiresc, prin dania făcută de Alexandru cel Bun, confirmată de urmașii acestuia, inclusiv de Ștefan cel Mare, la 15 noiembrie 1499, prin care hotarele satului sunt reconfirmate. Locuitorii, pe care nu-i cunoaștem după nume
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de timp, care se încheie, în linii generale, odată cu stăpânirea habsburgică asupra nord-vestului Moldovei, parte de țară pe care străinii o vor numi Bucovina. Documentele la care ne-am referit până acum cuprind sintagma sat, care desemnează, în limbajul cancelariei domnești medievale, pe țăranii dependenți de domnie, de boieri, de mănăstiri și supuși unor prestații în natură, în muncă sau în bani. Invocarea, pentru satele de munte cum este Vama sau pentru satele din Ocolul Câmpulungului, a statutului de sat liber
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în schimb, vama de la Câmpulung. Legăturile multiple și durabile dintre instituția vamei și locuitorii satului de lângă vamă, au determinat, în final, ca numele instituției să treacă asupra satului. Punctul de vamă a presupus în mod continuu și obligatoriu, niște slujbași domnești, niște vameși, care încasau taxele de vamă, de vămuire, un serviciu de pază, care urmărește pe cei trecuți prin „vama cucului”, care pune la popreală pe răufăcători. Asemenea misiuni de pază trebuie să fi îndeplinit locuitorii satului, pentru care trebuie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
misiuni de pază trebuie să fi îndeplinit locuitorii satului, pentru care trebuie să fi fost scutiți de alte prestații și dări. Ceea ce nu știm și, probabil, nu se va ști niciodată, este numele satului existent lângă vamă, anterior fixării vămii domnești și Descălecatului. Știm că satele își luau numele de la numele întemeietorului, de la nume de ape, de la numele altor forme de relief și de la numele stăpânitorului feudal <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p.40-41. footnote>. Pentru perioada secolului al XIV-lea satele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
apa Moldovei, foarte aproape de vatra inițială a satului, sau pur și simplu, Moldova. Nu poate fi admisă denumirea Moldovița pe motiv că acest râu s-a numit, anterior întemeierii statului Moldova, Argel, Moldovița fiind o denumire târzie, produs al cancelariei domnești de limbă slavonă. II. 2. Toponimie și habitat. Civilizația agro-pastorală a românilor din Vama Când nucleele de populație românească din teritoriul est-carpatic și-au găsit liniștea după marile năvăliri ale migratorilor asiatici, așezându-se temeinic în matca lor ancestrală, au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dependente sau sate de ocol, toponimia este mult mai bogată decât în satele din zona colinară sau de șes unde existau marile proprietăți boierești. În zona montană găsim o toponimie veche, acea care fixează hotarele unor moșii desprinse din braniștea domnească și o toponimie mai nouă impusă de nevoia de delimitare a terenurilor folosite și de orientarea în teren. Această toponimie mai nouă, numită și minoră, diversificată și înmulțită odată cu creșterea populației din nevoia de individualizare, „este opera țăranului român” <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fără nume fixate, indicate după ape și după foștii juzi sau stăpâni sau după juzii de la data emiterii documentului. „Ultimele sate sunt noi, unele din obștea în curs de formare” <footnote Ibidem. footnote>. Dacă judecăm după actele emise de cancelaria domnească a lui Alexandru cel Bun care, așa cum am arătat anterior, ar rezulta că „satul care este la vamă” și apoi, cu precizarea făcută de Ștefan Voievod „unde a fost jude Cârstea”, ar fi un sat nou, adică întemeiat chiar în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cailor, Valea Seacă, Vadul Poienii. La anul 1778 este consemnat toponimul Poienile Miculile <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>. Spre deosebire de alte localități din Moldova și în special din Bucovina, a căror toponimie a fost alterată de folosirea în cancelariile domnești a limbii slavone rutenizate, apoi de folosirea limbii germane de către stăpânirea austriacă după 1775, toponimia veche și nouă a satului Vama a rămas în principal neschimbată. Unele corecturi au fost realizate de editorii documentelor vechi: M.Costăchescu, T.Bălan <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
altor perioade istorice și altor categorii sociale, în cazul de față, celei medievale și clasei țăranilor dependenți. Pentru epoca medie, feudală, singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
gura Pârâului Colibelor, Fânațele Câmpulungului, Imașul Moldovenilor, Pârâul Cetățile (Cetățel, Cetății), care impun câteva clarificări, pentru a nu se produce confuzii și interpretări eronate. Să ne oprim asupra toponimelor Pârâul Colibelor și Pârâul Arșițile Iepei. După cum se cunoaște, în cancelaria domnească din Moldova și Țara Românească s-a folosit, timp de câteva secole, limba slavonă. În limba slavonă cobela - cobila înseamnă iapă. Din toponimia românească de forma Pârâul Iepei, Dealul Iepei, Iapa, au fost traduse în documentele de cancelaria prin cobela
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
II. 3. Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului dependent de a părăsi moșia, de a se strămuta, drept
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
etnic românesc. Oricât de multe și grele erau obligațiile țăranilor dependenți din Moldova, acestea erau mult mai ușoare decât în alte țări, motiv suficient pentru ca mulți oameni străini să se așeze în Moldova, prin satele boierești, mănăstirești sau în braniștile domnești, unde au întemeiat noi sate. Sistemul de dependență al locuitorilor din satele mănăstirești a dat naștere la aprecieri și caracterizări oarecum exagerate, îndeosebi în legătură cu obligația țăranilor de a muncii: „aveau această obligație ca unii care erau închinați cu toată averea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sate de la care adunau venituri în produse agricole ; b. Imunități fiscale, fiind scutiți de dări către visteria domnească oamenii din satele mănăstirești, precum și dreptul călugărilor de a încasa daniile de la locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri judecătorești și chiar cu dreptul de a încasa gloabele și dușegubinele ; d. Imunități comerciale care constau, pe de o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]