5,649 matches
-
mese domnești stă în caftan împodobit cu ornamente în unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
7004, Taslău 7004-7005, Sf. Ioan din Piatra (7005-7006), Mănăst. Neamț 7005, clopotnița Sf. Ioan Piatra 7007, Volovăț 7008-7010, Zograv Atos 7010, Răuseni 7011-7012, Dobrovăț 7011-7012. Logofăt mare judecător mai mare peste județii țării, mai mare peste toți boerii servitori curții domnești. Vornic mare în țara de jos judecător globni de marți și șugubini vornic al Bârladului. Vornic mare în țara de sus vornic Dorohoiului. Pârcălab de Hotin. Hatman, pârcălab și portar de Suceava, mai marele oștilor. Postelnic mare, pârcălab de Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nou, care pentru faptele vieții lui a dobândit "cununa cea neveștezită" L-au zdrobit crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
intră necuratul și pentru care se roagă preoții și după ce-și vine în fire și necredinciosul mărturisește credința cea adevărată. Pelerinagiu la moaștele sf. Ioan în ziua de sf. Gheorghe. Ștefan și cu Bogdan în amurg în grădina curții domnești ori la Castel vorbesc ca doi prietini despre trecut, despre visele și planurile lor... Ștefan a plantat singur "merii domnești" ș-acum se bucură de roada lor. Cum a crescut ș-a înflorit și a rodit livada, așa s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adevărată. Pelerinagiu la moaștele sf. Ioan în ziua de sf. Gheorghe. Ștefan și cu Bogdan în amurg în grădina curții domnești ori la Castel vorbesc ca doi prietini despre trecut, despre visele și planurile lor... Ștefan a plantat singur "merii domnești" ș-acum se bucură de roada lor. Cum a crescut ș-a înflorit și a rodit livada, așa s-a întemeiat țara. În drumul lor ei se duc și-n munții Mazurilor cari ar fi urmași direcți ai vechilor daci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au prins și i-au adus la Vaslui. Iarnă grozavă. Viscol. Ger mare. Sănii. Ape înghețate. Pe când în iarna 1475 a fost moloșag Podul Înalt. Bătrânul Nechifor Căliman cu unii din feciorii lui Strâmbă Lemne Sfarmă Piatră. Pregătiri de vânătoare domnească (unde au sfătuit boerii). Vodă nu poate participa. Pod umblător. Prisacă de altădată. (toamna când se bat zimbrii) Vânătoare, (............) de petrecere, la care unii boeri vechi și alții noui își destrăbălează gura împotriva M. Sale. Cuviosu monah (................) dela Neamț e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dascalul Sârb a murit și a fost astrucat la Suceava. Stratonic devine un om mai cu minte decât alți cuminți; nebun al curții se impune slujitorul Doamnelor muntence Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Noemvrie 29 din tabăra dela Vaslui că a primit pe Paul Ogniben, ambasador venețian, care se întoarce dela Uzun Hasan Asan-Beg și a discutat cu el cauza creștinătății. 1475 (anul a început la Septemvrie) Tabăra dela Vaslui Meșteri fauri țigani domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cea dintău pareche de feciori Cum Gogolea cere întăiu un a comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rugină Zaharia Tițiana Anton Savin Serghie Dorhea Costin dela Nimirceni Drăgoteni heiurile acareturile Magda Prăjescu Lazăr Pitărel Ionel Arvinte Huhulea Cernat Chiriac Sturza lozuri = aerături hoț de cai Petrilă Ignat dehniță de fânaț Oană Bârlăzel Voruntaru Andronic Mihai Stângaciu slujitori domnești: curteni Dima calarași, hânsari "Să-l aducă legat, că domnia mea am treabă cu acela om". Crivăț Nedelnicer lămuri în șoaptă lui Ionuț înțelesul vorbelor strigate și se miră: Ț! ț! cum a putut înțelege și cunoște ce are să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis 1457-1468
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prag, sughiți bate pleoapa (Ilisafta). (alineat tăiat) De sf. Ștefan al anului 1475, îngrijorare în țară, în așteptarea primejdiei. Vodă își serbează onomastica. Obiceiuri de la Sărbătorile de iarnă. Ghiță Plotun Ștefan Meșter. Toader Hâncu. Iftodie Țurcan. Cai de jold = cai domnești, mămăligă de meiu fântâni căruțe mici de le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la un schit. La miezul nopții, când amorțești o clipă glasul cucoșilor. Noaptea ești în primejdie, căci poate să sufle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Oroschen. La 15 în Suceava. La 26-27 popas. Divan; domnia Moldovei se dă fiului lui Petru. Ordine de Retragere. La 22 Sept. pleacă din Suceava și tăbărăște la Iandosha. La 23 " Agoschan. La 24 " Ispin. Iașilor se dete foc; palatul domnesc, reclădit de Petru, e prefăcut în Cenușă, împreună cu toate biseri cile. Tatarii și călăreții Sangiacului de Semendria primiră ordine să urmărească și să prindă pe Petru care fugise. La Suceava, împreună cu vistieria lui Petru căzură în mânele lui Soliman, cruci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mi-am adus aminte de făgăduința mea și îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul marelui logofăt. Oastea, la palat, era în arme, și boierii îl coborâră de subțiori și așa îl duseră la domn, după ce îl urcară treptele palatului. X Lasiki pedepse ...pentru cea mai mică vină-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
știința. Limba literară a Românilor e destul de veche. Operele cronicarilor moldoveni sunt dovadă că graiul lor, care e și al poporului, nu e dialectal. Cantemir arată în Descrierea Moldovei că limba curată se vorbește în orașul de scaun, în jurul Curții domnești, și numai proștii și neștiutorii o diformează. Alfabetizarea poporului în Moldova datorită stăruinții PMR, e complectă. Am putut constata asta mai ales în partea de miazănoapte a țării. Deci dreapta rostire nu va mai îngădui să se vorbească de "dialecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe un domn nou. În cazul acesta este meritul acestui tânăr, care va dovedi că are geniu politic, să facă apel la țară. Avea motive întemeiate să o facă. Îl înfrânsese pe Petru Aron, dar acesta era și el os domnesc, avea și el dreptul să ocupe scaunul țării și putea veni oricând cu sprijinul polon, așa cum o mai făcuse. Ștefan nu a avut timp să adune toată țara. Este adevărat, dar el avea cu sine 6000 de oameni din Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care rămăseseră în țară. În ceea ce privește pe boierii mici, curtea măruntă de care pomenește Grigore Ureche, aceasta era în cea mai mare parte de față, ea formând temeiul oastei mici, adică oastea formată numai din boieri. Ștefan a păstrat în Sfatul Domnesc pe cea mai mare parte a boierilor care făcuseră parte din sfatul lui Petru Aron. A trimis salv-conducte celor ce pribegiseră ca să vină în țară. Pornind de la textul lui Ureche am fost tentați să considerăm că „Închinarea țării” s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan și-a ținut promisiunea ridicând pe locul vechiului schit mănăstirea Voronețului. Altă legendă spune că după ce tatăl său a fost omorât la Reuseni, Ștefan, ca să scape de mâna călăului, a fugit spre Țara de Jos. Oșteni repeziți după odrasla domnească îl căutau peste tot. „În cele din urmă aflară că Ștefan pornise spre Țara de Jos și că niște drumeți ar fi văzut un băiețandru ca de 12 ani, alergând pe drumuri. Când simți Ștefan că oștenii cu porunca domnească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnească îl căutau peste tot. „În cele din urmă aflară că Ștefan pornise spre Țara de Jos și că niște drumeți ar fi văzut un băiețandru ca de 12 ani, alergând pe drumuri. Când simți Ștefan că oștenii cu porunca domnească se apropie, se ascunse într-o căruță încărcată cu saci și acoperită cu paie. Cum ajunseră șirul de căruțe, trimișii lui Aron începură să scormonească prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dinlăuntru, Petru Aron se va întoarce din nou în scaunul Moldovei. În vremurile atât de tulburi de la mijlocul secolului, când schimbările de domnie erau un fapt obișnuit, mari boieri sau mai precis spus o parte din boierii care alcătuiau Sfatul Domnesc, în dorința lor de a păstra privilegiile obținute până atunci și de a câștiga noi danii și privilegii își legau soarta de unul dintre domni sau pretendenți. Ei nu reprezentau boierimea în general, numărul lor era restrâns, de obicei la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de a păstra privilegiile obținute până atunci și de a câștiga noi danii și privilegii își legau soarta de unul dintre domni sau pretendenți. Ei nu reprezentau boierimea în general, numărul lor era restrâns, de obicei la cei din Sfatul Domnesc. Pricepuți în treburile statului ei erau utili domniei prin cunoștințele lor și uneori prin relațiile personale pe care le stabiliseră cu nobili de peste hotare. De aceea, fiecare domn va căuta să-i tragă de partea lui. Autoritatea domnească nu putea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Sfatul Domnesc. Pricepuți în treburile statului ei erau utili domniei prin cunoștințele lor și uneori prin relațiile personale pe care le stabiliseră cu nobili de peste hotare. De aceea, fiecare domn va căuta să-i tragă de partea lui. Autoritatea domnească nu putea să reziste dacă nu se sprijinea pe mari feudali, cu ajutorul și asentimentul cărora voievodul putea domni. Ștefan și-a dat seama din primul moment, de importanța pe care o avea recunoașterea sa ca domn de către toți boierii țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan că nu va „pomeni niciodată în veci, cât vom trăi de lucrurile și întâmplările trecute”. Unii istorici, judecând izolat acest document, au afirmat că prin aceasta voievodul dădea satisfacție unui grup de boieri care duceau o politică ostilă puterii domnești. Dar salv-conductul acesta nu este singurul document pe care Ștefan cel Mare îl dă logofătului Mihul. În anul 1460 Ștefan îi acordă un nou salv-conduct, unde se fac unele precizări în legătură cu „lucrurile și întâmplările trecute” despre care se vorbește în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]