5,320 matches
-
o corespondență din ziarul "Cronică" de la București din ianuarie 1904, semnată Zenit pseudonim despre care noi credem că îi aparținea lui Florian Becescu (sau unui apropiat al său), știut fiind că poetul, vanitos probabil, ca orice autor, era un personaj dornic să-și facă ceva publicitate -, se prezentau câteva dintre activitățile de început ale asociației: patru conferințe publice susținute până atunci la sediul propriu (Maison du Brasseur, Chausée de Louvain, 33). Totodată, jurnalistul "Cronicii" îi aducea Ministrului României în Belgia un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cel mai norocos dintre toți colegii și prietenii lui. Era iubit de o fată care avea ceva în plus față de toate celelalte. Găsise ce căuta dintotdeauna: fericirea. Peste aproximativ un an, nici urmă de coșuri. Un corp curat, croit perfect, dornic de viață. Doi ochi negri, mari și zglobii, încadrați în niște gene lungi, ce nu vor avea niciodată nevoie să fie date cu rimel, deoarece frumusețea lor naturală întrecea orice încercare de înfrumusețare artificială. Obrajii rumeni și rotunzi, părul negru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trei persoane și la care ceilalți "pensionari" nu aveau acces. În una din camere își avea sediul patronul, în cealaltă cameră: cele două "fete" cum le numea el. Mura care, cu toate că se culca ultima, se scula înaintea tuturor, senină și dornică de muncă; după ce se spăla pe ochi, pregătea, plimbând ibricul uriaș de cupru adus din Turcia prin spuza încinsă încă din timpul nopții, trei porții mari de cafea și le servea în cești chinezești de porțelan străveziu, pe o tipsie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
exista acum la întoarcere, când el împlinise deja douăzeci și șapte de ani. Biata fată, tot așteptându-l, s-a îmbolnăvit grav de plămâni. L-a întâmpinat o ființă suferindă, formată numai din piele și oase; nu tânăra veselă, zâmbitoare, dornică de viață, cu obrajii trandafirii, așa cum o lăsase la plecare. L-a așteptat ca să-i moară în brațe la câteva săptămâni de la revedere. Lista cu surprize nu se încheiase. La ea s-au mai adăugat și dispariția unor rude și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ca două bobițe de piper. Ne-am îndrăgostit de ea de la bun început. Cu toată frumusețea fetiței, dacă nu i-am fi cunoscut originea, nu am fi avut curajul să o înfiem. Părinții ei: două suflete rătăcite care se iubeau, dornice de viață și cu speranță în viitor. Au fost lovite crunt de soartă. Parcă-i văd și acum în fața ochilor. Tocmai voiau să se căsătorească legal și strângeau bani pentru nuntă. Voiau să se unească în fața altarului. Tatăl natural o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și la căldura binefăcătoare a unei plite încălzite cu petrol, ca și cum totul s-ar fi petrecut aievea, acesta îi povestea cu lux de amănunte că într-un sat de la poalele munților Carpați, un grup de patru flăcăi zdraveni, sănătoși și dornici de viață, pentru care flăcăi se luptau între ele cele mai arătoase fete din ținut și de prin împrejurimi, au fost sfătuiți de persoane influente să plece în Lumea Nouă, înainte de a se însura, în căutarea mult visatului aur, cu toate că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Cel mai edificator exemplu de supraviețuire și adaptare îl putem lua de la moluște. Ele sunt mai înțelepte decât noi. Când intuiesc pericolul se retrag în cochilia lor și așteaptă cu răbdare, până acesta trece. Atunci ies la suprafață renăscute și dornice de viață. Important e că supraviețuiesc și își continuă existența în noile condiții. Ele știu să se adapteze și să se readapteze de câte ori e nevoie! Într-adevăr, și printre ele sunt unele naive, fără discernământ, așa cum ești tu, care se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bun. Am făcut ce ne-am dorit... Amândoi suntem mulțumiți cu ce am realizat până acum. Cum s-ar spune: ne-am atins scopul într-o anumită măsură. Eu personal, nicăieri nu mă simt mai bine decât în mijlocul studenților mei, dornici mereu să afle câte ceva nou. Fratele meu, tehnician electromecanic este căsătorit în Brașov, are copii mari, locuiește într-un apartament cu trei camere. E fericit în felul lui. Ce să facă cu pământul? Și el și eu l-am înscris
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
minune, la care în alte împrejurări nici nu s-ar gândi: o nuntă canină sau felină a cărui ceremonial colectiv se desfășoară când după o benă de gunoi, când în plină stradă; o ceată de cheflii excomunicați din mediul bahic, dornici să-și continue cheful, din calea cărora trebuie să te ferești, să întâlnești din când în când câte o "damă", demnă descendentă a renumitelor "fete" din fosta citadelă a plăcerilor Crucea de Piatră făcându-și cu tenacitate rondul în căutare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dezlănțuiți, ce i se lipeau de sprâncene. Îl întrista, în special, faptul că între idealul său și cel al unor tineri de azi, există asemenea uriașe disproporții. Oare de ce? Când era de vârsta acestora, avea cu totul alte preocupări. Era dornic să învețe câte ceva de la cei mai în vârstă și mai bine pregătiți, să facă ceva util, de care să se bucure nu numai el, dar și aproapele său; să folosească în mod rațional timpul pe care nimeni nu-l mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu o va afla niciodată, decât la sfârșitul sfârșitului. Când a încercat fata să se urce în barcă, tatăl i-a tăiat degetele de la ambele mâini. Mânioasă și supărată pe propriul ei părinte, s-a transformat într-o atotputernică zeiță dornică de răzbunare și de dreptate, ce stăpânește întinderile oceanului, iar din degetele ei aruncate în adâncuri au apărut focile, morsele, balenele și alte viețuitoare marine ce sunt oferite oamenilor ca hrană numai atunci, când nu e mânioasă și când i
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aproape asemănătoare. Pentru a înțelege, fie și parțial, semnificația discuției care va urma, e musai să-l cunoaștem mai îndeaproape pe fostul profesor de limbă și literatură română Mișu Borza. O bucurie mai mare pentru Bidaru și pentru alți copii dornici de a cunoaște, decât înființarea unei biblioteci publice în centrul orașului, nu cred că exista. Pe bulevardul Nicolae Bălcescu, foarte aproape de locul unde se află acum Complexul Comercial Luceafărul, chiar de pe trotuar, cum deschidea o ușă vopsită cu baiț, greoaie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ca un ecou la întrebarea de mai sus, spre surprinderea lui Bidaru, se auzi o voce puțin peltică de ibovnică abia trezită din somn. Prezența unor persoane tinere, de sex opus, la asemenea sindrofii era normală. Toți necăsătoriți, veseli, optimiști, dornici să petreacă sau chiar să-și înjghebeze o familie proprie, în special că și doamna Dan știa să combine în așa fel lucrurile, încât avea întotdeauna cel puțin două camere rezervate pentru fete. Te-a întrebat cineva ce poftești, fă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Cu o mimă de om blazat i se destăinui el încă din primul moment. Bănuind că s-a întâmplat ceva neobișnuit și știind sigur că persoana din fața lui este lipsită de asemenea vicii distructive, îl întrebă mirat: Cum așa? Acesta, dornic de a-și descărca amarul în fața cuiva, ar fi vrut să spună totul dintr-o singură răsuflare și văzând că nu reușește făcu un semn a pagubă. Dacă vă spun ce am pățit, nu o să credeți... Vă dau cuvântul meu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
apoi cum s-a produs revărsarea lui Dumnezeu în sufletul său, prin cele cinci simțuri: „Tu ai chemat, ai strigat și ai spart surzenia mea; Ai fulgerat, ai strălucit și ai împrăștiat orbirea mea. Ai răspândit parfum, îl respir și dornic după tine aspir, Am gustat și (de tine) sunt înfometat și însetat”. Ultimele trei cărți (XI-XIII) sunt meditații asupra primului capitol din Sfânta Scriptură. Plecând de la textul sacru, Fericitul Augustin expune preocupările sale metafizice și religioase asupra creației, naturii omului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
acceptare a schimbărilor, a problemelor care sunt determinate de aceste schimbări, acceptarea ideilor noi, viziunea schimbării ca fiind o provocare stimulativă. Itemii acestei dimensiuni sunt: - Îmi plac provocările și lucrurile ce implică ceva nou. - Schimbarea aduce o nouă viziune. - Sunt dornic(ă) de cunoaștere. - Sunt capabil să fac față provocărilor. - Accept provocările ca pe un fapt necesar. - Mă gândesc continuu la noi strategii și metode de învățare. - În general nu mă sperie nici o problemă nouă. - Nu îmi place să o iau
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
chiar de feedback. Lucrul în echipă asigură o bună comunicare la nivel organizațional. Itemii acestei dimensiuni sunt: - Pentru a lua cea mai bună hotărâre/ decizie, discut cu colegii. - Colaborez cu cei din jur și țin cont de unicitatea lor. - Sunt dornic(ă) să analizez și să accept și alte opinii. - Consider că prin cooperare și comunicare se pot realiza multe. - Când nu cunosc o problemă, discut și cu alți colegi. - Dacă am o problemă, mă gândesc că mă pot descurca singur
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a spulberat. Mi-a rămas doar fotografia intrării la „Casa Dăinuirilor”, cu ctitorul ei pe prag scriind neostenit despre cele din jur . I-am făcut-o într-o zi caldă de vară, prin 1988 , când l-am vizitat cu băiatul, dornici de o reîntâlnire cu străbunii . Ioan Mitican scriitor ,,Unul dintre cei mai cunoscuți și îndragiți oameni de cultură ai Iașului, dar și ai țării, scriitorul Ioan Mitican, este condus astazi pe ultimul drum. Inmormantarea va avea loc de la ora 11
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
acceptare a schimbărilor, a problemelor care sunt determinate de aceste schimbări, acceptarea ideilor noi, viziunea schimbării ca fiind o provocare stimulativă. Itemii acestei dimensiuni sunt: - Îmi plac provocările și lucrurile ce implică ceva nou. - Schimbarea aduce o nouă viziune. - Sunt dornic(ă) de cunoaștere. - Sunt capabil să fac față provocărilor. - Accept provocările ca pe un fapt necesar. - Mă gândesc continuu la noi strategii și metode de învățare. - În general nu mă sperie nici o problemă nouă. - Nu îmi place să o iau
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
chiar de feedback. Lucrul în echipă asigură o bună comunicare la nivel organizațional. Itemii acestei dimensiuni sunt: - Pentru a lua cea mai bună hotărâre/ decizie, discut cu colegii. - Colaborez cu cei din jur și țin cont de unicitatea lor. - Sunt dornic(ă) să analizez și să accept și alte opinii. - Consider că prin cooperare și comunicare se pot realiza multe. - Când nu cunosc o problemă, discut și cu alți colegi. - Dacă am o problemă, mă gândesc că mă pot descurca singur
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
reușea să-și extindă controlul dincolo de Muntenia și sudul Transilvaniei. Sovieticii mențineau ordinea în Basarabia, denumită mai apoi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și în Transilvania, unde autoritățile bucureștene nu mai erau în stare să-i țină în frîu pe românii dornici să se răzbune pentru cei patru ani de persecuții, în care fuseseră sub ocupație ungară 205. În luna ianuarie 1945, Ana Pauker și Gheorghiu-Dej s-au dus la Moscova. Acolo, Kremlinul i-a încurajat să fie mai agresivi. Era momentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia să se refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1946, Legația Americană din București arăta că "astăzi, (România) se află într-o nebuloasă economică ce rivalizează, cu siguranță, cu a oricărei alte țări din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni de afaceri români erau dornici să reînnoade comerțul cu Statele Unite. Cel mai nerăbdător dintre aceștia era Nicolae Malaxa. Strădaniile lui de a face comerț cu firmele americane merită subliniate, pentru că ele reflectă deteriorarea relațiilor dintre București și Washington, din aprilie 1946, pînă în martie 1948
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să întrețină relații culturale cu Franța și Italia, de care ne leagă o tradiție a prieteniei și colaborării și cu alte popoare din Europa și America de Sud cu care împărtășim același trecut cultural"900. Deși România s-a dovedit a fi dornică să reia tratativele cu Washingtonul, Statele Unite întîrziau să răspundă. Bucureștiul voia să discute despre viitorul comerțului, în vreme ce Departamentul de Stat dorea să rezolve probleme care-și aveau originea în trecut, inclusiv revendicări a căror valoare în dolari era triplă față de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele vieții economice și sociale. Lăsarea lor în competența unor organisme superstatale sau extrastatale ar face din suveranitate o idee golită de sens". România era, de asemenea, dornică să-și extindă comerțul și să aibă "legături economice cu toate statele, indiferent de sistemele lor sociale"1098. România a avut grijă să nu amenințe Uniunea Sovietică prin conținutul acestei declarații. Documentul nu făcea referiri la chestiunea Basarabiei, care fusese
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]