12,502 matches
-
Jesi, lupta pentru coroană. Intrarea triumfală În Ierusalimul cu o sută de turnuri, triumful și căderile, dorința neostoită de cunoaștere și strălucirea curții sale. Versurile lui... Sări la ultimele file. Proza solemnă a episcopului scanda sfârșitul Împăratului În tonurile unei drame antice. Chinul provocat de boală, speranțele Înșelătoare ale unei aparente Însănătoșiri. Tulburea Împletire de patimi și de rivalități din preajma patului său de moarte. Apoi, cu stupoare, observă o frază pe care Mainardino o introducea parcă din Întâmplare: „... i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
spus ce i se întâmplase. Nici dacă l-aș fi izbit în moalele capului nu ar fi fost atât de uluit. A fost nevoit să se sprijine de tocul ușii și a mormăit tot felul de lucruri despre tinerețe, frumusețe, drame, război și despre sfârșit. Nu mai eram decât noi doi, Mazerulles și cu mine, împreună cu o mică fantomă care ne vizita la fiecare frază rostită. Inspectorul a înțeles că nu mai era nevoie de el. Imbecilul tropăia în spatele nostru, răsuflând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
gândindu-se că nu e mare lucru de capul nostru. Când ieșeam din cameră, am lovit cu umărul un vraf de ziare care s-au prăbușit cu zgomot de hârtie-nvechită. Zile pierdute au alunecat la picioarele mele, ani morți, drame îndepărtate. Și în mijlocul acestora, sărindu-mi în ochi, numele lui Matziev, cu litere mari, deasupra unui mic articol din capul paginii. Incidentul avusese loc în 1894, într-o zi din decembrie. Cu o seară mai înainte: locotenentul Isidore Matziev, scria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
o vedeți, a continuat. S-a îndepărtat cu o încetineală obosită. Lumea nu stă în loc doar pentru că unii suferă. Și ticăloșii rămân ticăloși. Poate că hazardul nu există, mi-am spus-o adesea. Suntem foarte egoiști când vine vorba de dramele personale. I-am uitat pe Belle de jour, Destinat, Josăphine în carcera ei, Mierck și Matziev. În momentul în care ar fi trebuit să fiu acolo, nu am fost, iar cei doi nemernici au profitat de asta pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
măritată cu marele și mai vârstnicul actor, cu Maestrul, și joacă numai în familie (că de-aia am primit eu rolul în spectacolul ăsta, că eram nevastă-sa!!!), s-o ajute soțul... că să încerce în comedie, biata Loredana, în dramă nu merge. Și trece la scenografie, costume, se ia și de haine, vezi?, costumele, într-adevăr, particularizează și probează funcționalitatea personajelor, dar ele ilustrează doar epoca elisabetană, au o notă de ostentativ și sunt clișee. Cum pot fi costumele clișee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Cezarina și Regizorul!!! -, bărbații se știau de mult, profesia îi adusese unul lângă altul. Viața e ciudată uneori, adună laolaltă cele mai neașteptate persoane. Fiecare știe perfect ce poate celălalt, Cezarina era bună în comedie, Loredana încercase mai mult în dramă, deși criticii o trimiseseră la Caragiale - mulți uitaseră că ea debutase în O noapte furtunoasă și făcuse succes, cântase excelent în montarea aia. La acel mașina noastră din povestea cu nevasta - proprietăreasă, se reacționează diferit, Maestrul surâde, Cezarina hohotește vulgar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
trebuia? Că erau activiștii PCR cu ochii cât cepele pe noi, mai ales pe intelectuali. Așa ai apărut pe lumea asta, dintr-un preot ca un soare și din mine, o învățătoare talentată la teatru, și la comedie, și la dramă, ai venit vorbind deja de la început. Cu intonație, ce-i drept, doar că grăbeai, cam grăbeai... Tu, băiete, să te faci actor, că numai cu tine vorbesc eu, cu alții nu, ce să înțeleagă ăia din viața noastră?, și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
înșelat, era și cam slabă cafeaua, n-avea zaț bun de ghicit. În timp ce doamna doctor își mișca fundul tragic spre sertarul cu cărți de joc, doamna Popa dădu televizorul mai tare. Reclamă. Telenovelă. Nu, doamna Popa nu suporta nici o altă dramă. Reclamă. Agricultura pentru toți. Reclamă. Nea Ovidiu. Nea Ovidiu! La televizor era nea Ovidiu, ras și pieptănat frumos, în uniforma de deținut. - Da, și halterele erau ale lui Sorinel, îi spunea nea Ovidiu unei domnișoare care traducea totul în engleză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
În relații cu bărbați și femei care nu erau În stare să-i facă față, dar nu conștientizase asta. Ah! Reiko, de câte ori vorbesc despre ea mă năpădesc sentimente confuze!... Dar vă rog să mă scuzați. Tocmai vă povesteam despre Mie. Drama ei a Început odată cu apariția unui nou tip de ecstasy, cunoscut sub numele de musca-țețe. În cele din urmă, ecstasy devenise un drog la fel de important ca și heroina, cocaina, LSD-ul sau marijuana, cu toate că nu ajunsese până acolo Încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
După ce Weisthor, Rahn și Anders au fost scoși de acolo sub pază, toți ochii se întoarseră la Himmler. Din nefericire, ochii lui se aflau asupra mea și mi-am pus pistolul la loc în tocul de la umăr cu senzația că drama încă nu se sfârșise. Preț de câteva clipe deloc confortabile, el pur și simplu se uită țintă, fără îndoială rememorând faptul că-l văzusem acasă la Weisthor păcălit, prostit, naiv, supus erorii, trădat - pe el, Reichsführer-ul SS și Șeful Poliției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Acesta l-a luat și s-a făcut că-l împușca pe fratele lui- așa cum văzuse în toate video-game-urile și în toate filmele. Dar din păcate ,l-a împușcat cu adevarat...Băiatul a murit pe loc. S-au întîmplat două drame mari în acel moment:moartea, pierderea băiatului de 16 ani și pierderea inocentei, a copilăriei băiețelului de 7 ani, cu toate consecințele psihologice de acompaniament. În dumineca următoare, am mers la biserică . În timpul programului a apărut o doamnă cu o
DESENSIBILIZAREA CA MOD DE EDUCAŢIE (INCONŞTIENT?) de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364427_a_365756]
-
ceea ce face ca scenele de coit să fie puternic stereotipizate, oricâtă fantezie ar intra în acest joc. Mărturie stau repertoriile de poziții și manualele lansate pe piață. Să ne întoarcem însă la starea de abandon, pentru că acesta este scenariul pentru drama orgasmului, în care o intonație aproape „primitivă”, țipătul, cuvântul tabu se reinvestesc de sacralitate, odată cu acea alunecare în moarte sau în neant, care va domoli, de obicei, cu fiorul său glacial, crescendoul excitației. Orgasmul este plăcerea supremă, starea de fericire
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
avea să dicteze cu totul și cu totul altceva, un fel de contrapunct de o cruzime ieșită din comun a sorții, despre care istoria actuală nu mai găsește acum, din păcate, răgazul de a povesti Omului contemporan aproape nimic. Nenumărate drame umane cu iz complet neartistic au intrat cu o destul de mare bruschețe atunci în cercul hiperparalizant al uitării, un cerc infam și suprasaturat din belșug cu șiruri de dureri tăcute și nemairostibile azi de către cei care ar fi putut glăsui
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
pe fratele acesteia rabinul Israel. Era un bărbat deosebit de prezentabil, cu o privire blândă și un zâmbet plin de înțelegere atunci când vorbea. Obișnuia să o ajute uneori pe sora lui cu anumite sfaturi religioase, în legătură cu unii pacienți care suferiseră adevărate drame. După ce au făcut cunoștință și a început să vorbească, Sofia ș-a dat seama că acesta era un om foarte deschis la minte și suflet. Trăise peste douăzeci de ani în Canada și de ceva timp se mutase definitiv în
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări interioare, dornic de a cunoaște absolutul, dar neputincios în fața vieții. Despre aceeași însingurare, despre căutări, despre setea de cunoaștere și imposibilitatea împlinirii, Corina Petrescu discută pe larg, în poemul „Geografia existenței”. „În haine
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
consens. Căci dacă consen(z)ualitate nu e nimic nu e. „Teroarea, afirma Robespierre, nu este altceva decât justiția promptă, neclintită, este mai puțin un principiu general al democrației aplicat nevoilor celor mai imperioase ale patriei.” În această, în fond, dramă de gesticulație, se va ascunde comedia fraternității generale, anunțându-se sosirea unei bizare și stupide dominații mondiale. Căci în Boborul orice alianță pentru salvarea tinerei Republici, așa cum consemnează Jaures despre evenimentele din Franța, este exclusă. A accepta o astfel de
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
că aceasta este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim în lume plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită dintr-o perspectivă pur firească, naturală, are aspectul unei drame cu un sfârșit tragic, un fiasco. Privită din punctul de vedere al credinței, ea este o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Iisus Hristos. Necazurile noastre fac rugăciunea noastră tot mai curată
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
că aceasta este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim în lume plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită dintr-o perspectivă pur firească, naturală, are aspectul unei drame cu un sfârșit tragic, un fiasco. Privită din punctul de vedere al credinței, ea este o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Iisus Hristos. Necazurile noastre fac rugăciunea noastră tot mai curată
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei extravertiri compensative, traducând o mare dramă interioară. Același fenomen îl întâlnim și la Eminescu. Oglinda reflectă, de data aceasta, nu o lume exterioară, obiectivă, cu una interioară, subiectivă, suficientă sieși și fascinată de mitul propriei oglindiri. Acest mit îl regăsim și la Macedonski, dar reflectat invers
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
ultimă generație. Gigi începu să urle: - Te distrug. Tu de mâna mea o să mori!! Nu înainte, insă de-a îmi recupera de la tine pierderile. Jean „Capabilul” riposta: - Tu și mai cine? N-ai tu „cojones” să mă aranjezi pe mine!” Dramă în lumea invizibilă: „Gigi-Amorosu' arată a fi în pragul unui atac de apoplexie. Goli paharul cu coniac, isi turnă din nou, și continuă: - Mi-au dispărut toți banii...! 65.000 Euroi, plus un kilogram juma' de aur în bijuterii turcești
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
Ali McGraw și Ryan O’Nael, prezintă povestea de dragoste a doi tineri, studenți, ce se căsătoresc și au parte de o fericire de scurtă durată (tot încercând să aibă copii, vor descoperi că ea suferă de o boală incurabilă). Dramă, lacrimi, suferință, untagline celebru -“love means never having to say you're sorry” - și o coloana sonoră de neuitat, aceasta ar fi în câteva cuvinte istoria filmului. Un love story oarecum similar ne propune și Ligia Semăn în cea mai
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
curgerea evenimentelor poate fi cât de cât predictibilă, pentru că a fi creștin cu doi ani înainte de revoluția din decembrie 1989 presupune o serie de riscuri. Tocmai această calitate de creștin complică lucrurile și transformă cartea Ligiei Semăn dintr-o simplă dramă ce s-ar fi putut încadra fără probleme în “Colecția românul de dragoste”, într-o pledoarie pentruviata, acceptare, iertare, promovarea valorilor autentice. Odată cu intrarea în scenă a personajele negative, Mircea Gabor (“un tanar îmbrăcat cu un costum negru, a cărui
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
și rău. Acțiunea românului se învârte între căminele de studenți din centrul universitar al orașului Ț., catedrală din aceeași urbe, sediul securității, casa natală a Liei.Chiar a doua zi după Bălul bobocilor, în incinta campusului universitar se produce o dramă, care declanșează acțiunea propriu zisă. Are loc un accident pus la cale de securitate, în care este ucis Dani, un student creștin implicat în misiunea de transport și distribuire secretă de Biblii. Se ajunge destul de rapid deci, la momentul crucial
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
a trece în tabăra celalată. Relu, unul din numeroșii martori la nedreptatea comisă, alege să nu tacă, în timp ce Mircea realizează că pentru el a sosit clipă cheie, ocazia mult așteptată de a se alia cu securitatea pentru a obține bani. Dramă să, aceea a omului de rand dornic să își depășească dintr-o dată condiția, renunțând la orice scrupul, îl face să piardă de la inceput simpatia cititorului, iar drumul pe care il traversează în carte este întunecat, sinuos, plin de meandre. Misiunea
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
îl determină pe Mircea, cel ce joacă rolul lui Iuda, să dea în vileag, exact în momentul când Lia și Florin se pregătesc să iși oficieze logodna, secretul legat de ei și de Bibliile ilegale. Urmează derularea rapidă a evenimentelor, dramă generată de hărțuirea celor doi de către securitate, ce culminează cu uciderea lor. La o abordare superficială, am putea spune ca Ligia Semăn se folosește de Romeo și Julieta din România comunistă doar ca pretext pentru a descrie infernul omului obișnuit
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]