4,125 matches
-
și xenon. Argonul care fierbe la 77,3K se obține industrial distilând aerul lichid, obținând azot(87,3K) și oxigen(90,2K). Aproximativ 700.000 t de argon se obțin anual. Ar se obține din dezintegrarea K prin captură de electroni. Cu ajutorul acestei tehnici se pot data roci. Argonul are un spectru larg de folosință fiind folosit în următoarele domenii: Deși nu este toxic, argonul este periculos deoarece, înlocuind oxigenul, provoacă asfixierea.
Argon () [Corola-website/Science/304440_a_305769]
-
și 0,2 mm și sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma joncțiuni „p” și „n”. Această structură e similară cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină se va produce o „agitație” a electronilor din material și va fi generat un curent electric. Celulele, numite și celule fotovoltaice, au de obicei o suprafață foarte mică și curentul generat de o singură celulă este mic dar combinații serie, paralel ale acestor celule pot produce curenți
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
construite ca niște fotodiode cu suprafață mare care însă nu se utilizează ca detectoare de radiații ci ca sursă de curent. Interesant la acest tip de semiconductoare este că prin absorbție de energie (căldură sau lumină) eliberează purtători de sarcină (electroni și goluri). Este nevoie de un câmp electrostatic intern pentru ca din acești purtători să se creeze un curent electric dirijându-i în direcții diferite. Acest câmp electric intern apare în dreptul unei joncțiuni p-n. Pentru că intensitatea fluxului luminos scade exponențial
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
creează prin impurificarea controlată. Pentru a realiza profilul dorit, în mod normal se impurifică „n” un strat subțire de suprafață și „p” stratul gros de dedesubt în urma căruia apare joncțiunea. Sub acțiunea fotonilor apar cupluri electron-gol în joncțiune, din care electronii vor fi accelerați spre interior, iar golurile spre suprafață. O parte din aceste cupluri electron-gol se vor recombina în joncțiune rezultând o disipare de căldură, restul curentului putând fi utilizat de un consumator, încărcat într-un acumulator sau prin intermediul unui
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
o suprafață potrivită captării luminii. Pentru aceasta s-au elaborat diferite procedee utilizate de fabricanți. În mod normal în această fază plăcile sunt deja impurificate cu bor. Aceasta înseamnă că se găsește deja un surplus de goluri care pot capta electroni deci avem o impurificare tip “p”. Pe parcursul procesului de fabricare a celulei solare pentru crearea unei joncțiuni “p-n” este necesar să impurificăm suprafața ei cu impurități de tip “n” ceea ce se poate realiza într-un cuptor într-o atmosferă
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
să impurificăm suprafața ei cu impurități de tip “n” ceea ce se poate realiza într-un cuptor într-o atmosferă de fosfor. Atomii de fosfor pătrund în suprafață și vor crea o zonă de cca 1 µm cu un surplus de electroni. Pasul următor va consta în adăugarea unui electrod transparent din SiN sau TiO . Urmează imprimarea zonelor de conact și a structurii necesare pentru colectarea curentului generat. Fața celulei este prevăzută de cele mai multe ori cu două benzi pe care ulterior se
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
de celule nu este încă pe deplin clarificat; este foarte probabilă utilizarea comercială, dar tehnologia de producție nu este pusă la punct. Celule solare din compuși organici utilizează legături carbon-hidrogen care au proprietăți semiconductoare. În acești semiconductori lumina excită goluri/electroni din legăturile de valență, care însă au un spectru de lungime de undă destul de restrâns. De aceea deseori se utilizează două materiale semiconductoare cu nivele de energie puțin diferite pentru a împiedica dispariția acestor purtători. Randamentul pe o suprafață de
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
mai târziu a fost confecționat prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care producea electricitate. În 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite suprafețe metalice eliberează electroni din suprafața acestuia și astfel a oferit prima explicație referitoare la efectul fotoelectric. Totuși el nu știa încă de ce și la care metale se produce acest efect. Cu toate acesta pentru această descoperire el a obținut premiul Nobel pentru fizică
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
unele situații se comportă ca o particulă, și că energia fiecărei particule sau foton depinde doar de lungimea de undă. El a descris lumina ca o serie de gloanțe ce ating suprafața materialului. Dacă aceste gloanțe au suficientă energie, un electron liber din metalul atins de foton se va elibera din structura acestuia. Totodată a constatat că energia cinetică maximă a electronului este independentă de intensitatea luminii și depinde doar de energia fotonului care l-a eliberat. Această energie depinde totodată
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
a descris lumina ca o serie de gloanțe ce ating suprafața materialului. Dacă aceste gloanțe au suficientă energie, un electron liber din metalul atins de foton se va elibera din structura acestuia. Totodată a constatat că energia cinetică maximă a electronului este independentă de intensitatea luminii și depinde doar de energia fotonului care l-a eliberat. Această energie depinde totodată numai de lungimea de undă respectiv frecvența luminii. Pentru lucrările sale privind fenomenul fotovoltaic, a obținut premiul Nobel pentru fizică în
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
de sare, legături de hidrogen și interacții hidrofobe astfel: α1β1 α1β2. Ionii de Fe și Fe conțin respectiv 24 25 e (configurația electronică este [Ar]3d6 4s2, [Ar]3d5 4s2d). Din punct de vedere magnetic oxihemoglobina este diamagnetică, dar configurația electronilor de joasă energie atît la nivelul oxigenului cît și a fierului denotă caracter paramagnetic. Oxigenul triplet cu cea mai joasă energie, are 2 electroni în orbitali moleculari de antilegătură. Ionul de Fe are tendința de a adopta o configurație de
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
Ar]3d6 4s2, [Ar]3d5 4s2d). Din punct de vedere magnetic oxihemoglobina este diamagnetică, dar configurația electronilor de joasă energie atît la nivelul oxigenului cît și a fierului denotă caracter paramagnetic. Oxigenul triplet cu cea mai joasă energie, are 2 electroni în orbitali moleculari de antilegătură. Ionul de Fe are tendința de a adopta o configurație de spin înalt, electronii neparticipanți aflîndu-se de asemenea în orbitali de antilegătură. Fe are de asemenea electroni neparticipanți. Toate aceste molecule au caracter paramagnetic și
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
energie atît la nivelul oxigenului cît și a fierului denotă caracter paramagnetic. Oxigenul triplet cu cea mai joasă energie, are 2 electroni în orbitali moleculari de antilegătură. Ionul de Fe are tendința de a adopta o configurație de spin înalt, electronii neparticipanți aflîndu-se de asemenea în orbitali de antilegătură. Fe are de asemenea electroni neparticipanți. Toate aceste molecule au caracter paramagnetic și nu diamagnetic cum ar trebui în mod teoretic. Există două explicații pentru acest lucru: Spectroscopia electronica cu raze X
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
triplet cu cea mai joasă energie, are 2 electroni în orbitali moleculari de antilegătură. Ionul de Fe are tendința de a adopta o configurație de spin înalt, electronii neparticipanți aflîndu-se de asemenea în orbitali de antilegătură. Fe are de asemenea electroni neparticipanți. Toate aceste molecule au caracter paramagnetic și nu diamagnetic cum ar trebui în mod teoretic. Există două explicații pentru acest lucru: Spectroscopia electronica cu raze X sugerează că starea de oxidare a fierului este de aproximativ 3,2, spectrul
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
de aproximativ 3,2, spectrul în infrarosu a legăturii O-O sugerează un tip de legătură foarte asemănătoare cu configurațio ionului superoxid. Starea de oxidare corectă este +3 pentru fier și -1 pentru oxigen. Diamagnetismul acestei configurații este dat de electronii ionului superoxid care au o aliniere antiferomagnetică, în sensul opus alinierii electronilor de Fe, opțiune nefiind deloc surprinzătoare deoarece singletul oxigenului precum și larga separație a încărcării sunt nefavorabile stării de energie înaltă. Schimbarea valenței de Fe la Fe determină scăderea
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
un tip de legătură foarte asemănătoare cu configurațio ionului superoxid. Starea de oxidare corectă este +3 pentru fier și -1 pentru oxigen. Diamagnetismul acestei configurații este dat de electronii ionului superoxid care au o aliniere antiferomagnetică, în sensul opus alinierii electronilor de Fe, opțiune nefiind deloc surprinzătoare deoarece singletul oxigenului precum și larga separație a încărcării sunt nefavorabile stării de energie înaltă. Schimbarea valenței de Fe la Fe determină scăderea mărimii atomului și permite acestuia să intre în același plan cu ciclurile
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
o face mai lentă. Numele de „memorie "flash"” vine de la faptul că cipul este organizat in așa fel încât o operație de ștergere se face printr-o singură acțiune sau „"flash"”. Ștergerea este cauzată de fenomenul tunelare Fowler-Nordheim, prin care electronii străpung un material dielectric fin cu scopul de a înlătura sarcina din poarta flotantă asociată fiecărei celule de memorie. Memoria "flash" este folosită des pentru a memora cod de control asemănător BIOS-ului calculatoarelor personale. Când informația din BIOS trebuie
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
Pentru memoriile "flash" durata de timp după care informația se poate pierde este de ordinul zecilor de ani. O limitare și mai importantă o constituie însă faptul că memoria "flash" are un număr limitat de cicluri citire-scriere, din cauza acumulării de electroni la poarta tranzistoarelor MOS, ceea ce, după citiri și scrieri repetate, reduce tensiunea de prag logic atât de mult, încât devine imposibil de detectat dacă respectivul bit este un „1” sau un „0”. Fenomenul poate apărea după un număr de ordinul
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
n. 16 iunie 1801 - d. 22 mai 1868) a fost matematician și fizician german, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei analitice. A fost unul din pionierii cercetării în domeniul radiației catodice (care ulterior a condus la desoperirea electronului). S-a născut la Elberfeld. A studiat la Düsseldorf, apoi la universitățile de la Bonn, Heidelberg, Berlin, urmând ca în 1823 să meargă la Paris. Acolo intră în marea școală de geometri franceză, fondată de Gaspard Monge. L-a avut ca
Julius Plücker () [Corola-website/Science/312215_a_313544]
-
electrică). Ele sunt numeroase, fiind întîlnite și ca aplicații în diferite domenii tehnice. Efectul termic (denumit și "efect Joule-Lenz") este reprezentat de disiparea căldurii într-un conductor traversat de un curent electric. Aceasta se datorează interacțiunii particulelor curentului (de regulă electroni) cu atomii conductorului, interacțiuni prin care primele le cedează ultimilor din energia lor cinetică, contribuind la mărirea agitației termice în masa conductorului. Produsele tehnice (dispozitive, aparate, utilaje) folosite la încălzire industrială, precum și pentru uzul casnic, funcționează pe baza efectului Termic
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
o culoare roșiatică și se degajă un miros înțepător.Catozii cântăresc mai mult decât inițial și dacă m1, m2, m3, m4 sunt masele finale ale acestora m1<m2<m3<m4. Ionii de Cu2+ sunt atrași de catod care le cedează electroni, sunt neutralizați și se depun pe acesta. Ionii de 2Cl cedează electroni anodului; atomii neutri de clor, sub formă de molecule de gaz se dizolvă parțial în apă; este caracteristic mirosul înțepător. Neutralizarea electrică a ionilor este însoțită de reacții
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
mult decât inițial și dacă m1, m2, m3, m4 sunt masele finale ale acestora m1<m2<m3<m4. Ionii de Cu2+ sunt atrași de catod care le cedează electroni, sunt neutralizați și se depun pe acesta. Ionii de 2Cl cedează electroni anodului; atomii neutri de clor, sub formă de molecule de gaz se dizolvă parțial în apă; este caracteristic mirosul înțepător. Neutralizarea electrică a ionilor este însoțită de reacții chimice specifice care transformă calitativ suprafața electrozilor. Reacțiile chimice de la electrozi duc
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
astfel reproduceri foarte fidele ale formei unor obiecte (sculpturi, alte opere de artă). Plasăm o plăcuță din material semiconductor într-un câmp magnetic uniform de inducție B, perpendicular pe fețele laterale, prin care circulă curentul I. Sub acțiunea forței Lorentz, electronii se vor deplasa spre fața interioară care se încarcă negativ. Fața superioară se încarcă pozitiv. Între cele doua plăci se formează un câmp electrostatic de intensitate Eh, care exercită asupra fiecărui electron o forță electrică Fe egală și de sens
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
care circulă curentul I. Sub acțiunea forței Lorentz, electronii se vor deplasa spre fața interioară care se încarcă negativ. Fața superioară se încarcă pozitiv. Între cele doua plăci se formează un câmp electrostatic de intensitate Eh, care exercită asupra fiecărui electron o forță electrică Fe egală și de sens opus forței Lorentz. Între fețe se menține constantă diferența de potențial Uh=Ua-Ub numită tensiune Hall. Se demonstrează că Uh=Kh x I x B unde Kh se numește constanta Hall și
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
echilibru din nodurile rețelei cristaline. Creșterea energiei de vibrație a atomilor rețelei se asociază cu apariția în rețea a unor purtători de energie de vibrație numiți fononi. Efectul fotooelectric intern are loc când energia incidentă preluată contribuie numai la ruperea electronilor de valență care devin electroni liberi. Efectul fotooelectric extern are loc când energia incidentă reținută în interior este mai mare decât energia de legătură a electronilor, în rețea se formează fononi, în exterior se emit electroni. La un semiconductor impurificat
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]